Șase oameni au fost duși joi, pe 6 martie, la Curtea de Apel, cu propuneri de arestare preventivă/ arest la domiciliu, pentru acuzații grave: trădare și constituirea unui grup infracțional.
Nu a mai fost un dosar similar în România în ultimii 35 de ani.
Dintre cei șase, doi au primit mandat de arestare pentru 30 de zile, iar unul dintre ei a fugit și este acum pe lista de căutați a Poliției Române.
Ceilalți patru sunt, conform deciziei instanței, sub control judiciar pentru 60 de zile.
În același dosar, au fost percheziții acasă la un general (r.) al Armatei Române, cunoscut pentru viziunile sale antioccidentale.
Candidatul izolaționist la președinția României Călin Georgescu, care și-a depus vineri la Biroul Electoral Central documentele necesare candidaturii, este cercetat și el în mai multe dosare.
E vorba despre șase infracțiuni, cea mai gravă fiind cea de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Candidatura lui a fost deja contestată, la mai puțin de o oră de la depunere.
Există vreo legătură între acțiunile politice suveraniste și investigațiile procurorilor pentru trădare și alte infracțiuni grave?
Iată cele mai importante întrebări ale acestui caz:
1. De ce au început acum procurorii DIICOT ancheta pentru trădare? Există vreo legătură între faptele grave imputate de DIICOT celor șase inculpați și Călin Georgescu?
În anunțul începerii urmăririi penale pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trădare împotriva a șase persoane, pe 5 martie, DIICOT a transmis că șase persoane „au constituit un grup infracțional organizat în scopul de a știrbi suveranitatea și independența statului român prin subminarea politică și a capacității de apărare a țării.”
Membrii grupării ar fi acționați „conștient, public” pentru a-și atinge scopul, inclusiv prin menținerea unor legături cu agenți ai Rusiei din România sau de la Moscova.
Joi seara, Curtea de Apel București i-a arestat pe doi dintre cei șase inculpați din dosar, adică pe Dinu Adrian-Robertin şi Semeniuc Marius.
Marius Semeniuc nu a fost dus încă în arest pentru că a dispărut. Poliția l-a dat în urmărire, vineri, pe 7 martie.
Ceilalți patru inculpați – Ștefan Mateescu, Radu Pompiliu Șofran, Mihail Raul Lupu, Georgică Cristian Atitiene – au fost puși sub control judiciar.
Printre cei vizați de această investigație se numără și generalul în retragere Radu Theodoru, în vârstă de 101 ani.
El nu a fost reținut miercuri, dar anchetatorii au descins la locuința sa – a precizat pe rețelele sociale fiica lui.
Europa Liberă a scris pe 6 martie – după ce a analizat postări publice, precum și mesaje obținute de jurnaliști – că românii acuzați de trădare că ar fi negociat cu agenți ai Rusiei ieșirea României din NATO îl susțineau pe candidatul la președinție Călin Georgescu.
Gruparea cerea în ianuarie 2025, într-un clip publicat pe Facebook, instalarea la Cotroceni a lui Călin Georgescu.
Membrii grupării aveau legături cu gruparea antisemită condusă de Marian Motocu, cercetată de Parchetul General.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova l-a trimis în judecată pe Marian Motocu în februarie pentru propagandă legionară, mesaje antisemite și xenofobe pe rețelele de socializare.
El a fost pus sub control judiciar, după ce a publicat pe rețelele sociale 29 de videoclipuri în care, afirmă anchetatorii, a incitat la ură şi violenţă faţă de evrei, a promovat doctrine antisemite, a utilizat simboluri legionare şi a negat Holocaustul.
Anchetatorii susțin că, prin toate aceste fapte, inculpatul „a urmărit racolarea urmăritorilor săi pentru coagularea unui nucleu cu orientarea de extremă dreapta” și că, în acest sens „a solicitat şi a primit donaţii de la cei care îl urmăreau pe reţelele sociale”.
Videoclipurile au fost difuzate în perioada 10 aprilie 2022-7 iulie 2024.
Procurorii au întețit cercetările avându-l ca subiect pe Marian Motocu, după ce profesorul de istorie Marcel Bartic a reclamat că acesta l-a amenințat pe rețelele sociale.
În dosarul lui Marian Motocu, procurorii au făcut percheziții în sistemele informatice și agendele găsite la domiciliu.
Procurorii au ajuns la concluzia că „s-a conturat posibilitatea ca acesta să facă parte dintr-o organizație cu caracter fascist”.
Anchetatorii spun că, în clipurile video descoperite la Motocu, se vorbește de necesitatea desființării partidelor, confiscarea averilor politicienilor și judecătorilor, după ce vor fi uciși.
De asemenea, din studierea agendelor fizice s-a conturat posibilitatea ca o parte dintre membrii acestei grupări să fie foști militari în rezervă care au avut grade de ofițer în diferite instituții ale statului.
Procurorii spun că aceste grupuri au avut drept scop „racolarea de noi membri pentru coagularea unui nucleu de extremă dreapta sub cupola unei mișcări naționale care, în final, să comită violențe împotriva evreilor, politicienilor, judecătorilor, partidelor politice, străinilor pentru a instaura un regim grevat pe principiile naționalismului extremist”, scrie în Ordonanța de instituire a controlului judiciar, publicată de site-ul Lumea justiției și nefăcută publică de către Parchetul General.
Într-una din înregistrările găsite în telefonul lui Marian Motocu, afirmă procurorii, ar apărea implicarea lui Călin Georgescu. Acesta i-ar fi transmis lui Motocu că, „dacă lucrurile merg bine, va începe în ianuarie, că există un plan, o strategie cunoscută doar de el”, iar „Marian Motocu va avea locul lui în această acțiune ”.
În ordonanță nu sunt oferite detalii referitoare la obiectul concret al discuției.
După ce judecărorii de la Craiova l-au trimis în judecată pe Marian Motocu, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Parchetul General) a preluat acest dosar.
Iar în acest dosar este acum cercetat și acuzat chiar Călin Georgescu, a explicat Europa Liberă pe 27 februarie.
Politicianul extremist prorus Călin Georgescu a primit măsura controlului judiciar pentru 60 de zile în această cauză pentru inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob.
Călin Georgescu a fost audiat miercuri, 26 februarie, timp de șase ore, pentru acuzații de acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicarea de informații false, fals în declarații în formă continuată, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob și promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război.
În urma audierii, Georgescu a fost plasat sub control judiciar, însă doar pentru infracțiunile motivate de ură.
Avocații lui Călin Georgescu au confirmat că acesta este acuzat de infracțiunile menționate.
Într-un mesaj transmis pe rețelele sociale, Casa de avocatură Sinescu & Nazat a transmis că „se vor formula toate demersurile procedurale legale în vederea combaterii acuzațiilor și măsurilor dispuse de către organele de urmărire penală.”
„Nu în ultimul rând, facem apel la corecta înțelegere a faptului că procesul penal nu se poate desfășura în mass-media.”
2. De când este activ grupul acuzat de trădare și care ar fi fost rolul generalului (r.) Radu Theodoru
Despre gruparea acuzată săptămâna aceasta de trădare, DIICOT susține că a început să acționeze din 2023.
Un magistrat care a ocupat funcții guvernamentale a explicat pentru Europa Liberă, sub protecția anonimatului, că, deși faptele adunate ca probe la dosar pot fi mai vechi, ele nu pot duce automat, la deschiderea unei anchete.
Cu alte cuvinte, până ce un mesaj nu se transformă în faptă sau până ce el nu produce consecințe, el nu se poate transforma automat într-o inculpare.
Procurorii DIICOT susțin că gruparea de criminalitate organizată (n.r. acuzată de trădare) „s-a constituit sub paravanul unei organizații și s-a dezvoltat pe tipul unei structuri de tip militar, cu eșaloane de conducere (stat major) și personal de execuție, reprezentată prin imaginea suspectului cercetat în cauză, general maior în retragere”.
Europa Liberă a arătat că paravanul sub care s-au organizat liderii grupului este așa zisul Comandament Vlad Țepeș. Șeful onorific al Comandamentului este generalul (r.) Radu Theodoru.
Într-o postare de pe 3 ianuarie, generalul (r.) Radu Theodoru – făcea apel la o participare masivă la mitingul organizat pe 12 ianuarie la București de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), prin care se cerea reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale.
„Dragi români, sunt generalul maior aviator Radu Theodoru și, din însărcinarea comandamentului Vlad Țepeș, vă comunic următoarele:
1. Noi, românii, în majoritate covârșitoare, l-am votat pe candidatul Călin Georgescu de președinte al României.
2. Respingem cu hotărâre orice manipulare împotriva hotărârii noastre suverane.
3. Nu acceptăm nicio intervenție, internă sau externă, să tergiverseze înscăunarea președintelui ales.
4. Mitingul hotărâtor se va desfășura fără niciun fel de violență, solicităm să fie condus de președintele ales care să-i ceară președintelui precedent predarea funcției”.
Platforma Comandamentului Vlad Țepeș este pagina de internet Opus Nostrum, care, după cum a scris Europa Liberă, a devenit activă în mai 2024.
Pe site-ul Opus Nostrum se vorbește despre o nouă construcție socială, care se cheamă „Geția”, și care ar fi bazată pe o organizare guvernamentală specifică, principii morale și un sistem de înțelepciune colectivă.
Proiectul are și o altă pagină de internet dedicată – geția.ro.
3. Cine susține ideile suveraniste promovate de Călin Georgescu și de către membri ai grupului acuzat de trădare?
Ideile suveraniste nu sunt susținute doar de către liderii grupărilor anchetate sau de alți inculpați.
Iar susținerea diferă.
Unii susținători, precum mercenarul Horațiu Potra, dat în urmărire generală după ce pe numele lui a fost emis un mandat de arestare în lipsă, par dispuși să recurgă chiar și la violențe.
Potra este cercetat pentru „tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive”.
În același dosar cu Horațiu Potra mai sunt dați în urmărire fiul și o altă rudă a sa, iar alte 16 persoane au fost arestate preventiv.
Toți aceștia au încercat să ajungă la București pe 8 decembrie 2024, unii cu arme.
Planul pe care îl urmau ar fi fost pus la punct cu câteva zile înainte, spun anchetatorii, citați de Agerpres, într-o întâlnire de la Ciolpani (lângă București), din decembrie, între Călin Georgescu, Eugen Sechila și Horațiu Potra.
Alți susținători ai schimbării ordinii din România sunt foști militari activi, acum în rezervă.
Nu este clar câți anume.
Într-un interviu acordat Europei Libere imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale de pe 28 noiembrie, fostul șef al lui Călin Georgescu la Ministerul de Externe, fostul ministru Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat că acest candidat a cerut în trecut sprijinul unor ofițeri „în principal în rezervă” dar „în puține locuri i s-a deschis ușa”.
Fost șef al Serviciului de Informații Externe (SIE), profesorul Mihai Răzvan Ungureanu a mai spus că „în SIE, unde regulamentele sunt foarte stricte și foarte respectate, toți cei care au făcut propagandă politică, fiind ofițeri activi, au fost eliminați din sistem”.
Întrebat pentru cine făceau ofițerii din SIE politică, Mihai Răzvan Ungureanu a răspuns:
„N-am să vă pot spune acest lucru. Au trecut prin consiliul de onoare și au fost puși în afara instituției. Trecuți în rezervă. Deci, cazurile de tipul acesta, imediat retezate, nu lasă loc pentru - să spunem- pentru proliferarea unor atitudini care sunt împotriva statutului ofițerului de informații. În ceea ce privește raportul domnului Georgescu cu potențial rezerviști, pentru asta este, cred eu, obligația lui să răspundă, dacă este sau nu cazul. Ceea ce mai știu și eu e că a cerut ajutor de peste tot și în puține locuri i s-a deschis ușa.”
Fost prim ministru al României, Ungureanu este convins că proaspătul candidat la Președinția României, Călin Georgescu, s-a pregătit din timp.
„Sigur că există în spate și persoane cu identitate naturală, sigur că există și susținători pe care îi are în partidele populiste, de extremă dreaptă sau, dacă am putea numi așa, din marginea spectrului politic românesc. Ne aducem aminte, de exemplu, că domnului Călin Georgescu i s-a oferit, la un moment dat, și a și primit pentru o bucată de vreme, președinția de onoare a AUR. Dar nu e vorba doar de atât, pentru că oricâți susținători ar avea, oricâți voluntari, cum domnia sa de multe ori amintește, acest număr de voluntari, acest număr de susținători n-ar reuși să ajungă la performanța de prezență pe o platformă de social media de o asemenea amploare. De asta spun că în spate este un mecanism. Acel mecanism înseamnă practic motoare de generare de conținut legat de prezidențiabilul Călin Georgescu.”
Miercuri, 5 martie, fostul șef al Statului Major al Apărării, generalul Ștefan Dănilă, a declarat pentru agenția de presă news.ro că nemulțumirile militarilor în rezervă, mai ales în ceea ce privește pensiile lor, i-au făcut vulnerabili la mesajele lui Călin Georgescu.
Legea pensiilor militare, care ar permite între altele, actualizarea pensiilor militare cu salariile militarilor activi, a fost contestată încă de anul trecut de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională (CCR).
Judecătorii CCR amână constant să ia o decizie în acest dosar, iar ultimul termen pentru un verdict a fost stabilit pentru 11 martie.
Legea pensiilor militare blochează alocarea de către Comisia Europeană a tranșei a treia de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Legea a fost adoptată de Parlament după ce reforma pensiilor de serviciu, jalon în PNRR, a fost închisă, în anul 2023, după doi ani de amânări.
În contestația la CCR, Avocatul Poporului a invocat, printre altele, că Legea pensiilor militare de stat a fost votată fără a se stabili sursa banilor necesari implementării actului normativ.
În România, sunt peste 60.000 de rezerviști.
Europa Liberă a scris, pe 19 decembrie 2024, articolul „Marcă legionară înscrisă la OSIM. Semnul creat de un internaut antisemit este asumat de o fundație înființată de foști generali de armată”.
Jurnalista RFE/RL Oana Despa arăta că, pe 4 august 2021, Oficiul de Stat pentru Mărci și Invenții (OSIM) aproba cererea de înregistrare a unui însemn grafic cu numele „41 pentru România”. Cererea venea de la Fundația Centrul româno-american.
Persoana de contact pentru organizația „41 pentru România” este tot Marian Motocu, cel trimis în judecată în dosarul descris mai sus.
Fundația Centrul româno-american este cea care a cerut înscrierea la OSIM, în 2021, a simbolului stilizat al Gărzii de Fier.
Conform datelor de la Ministerul Justiției, în asociație erau cooptați Marcela Ross, Adrian Robertin Dinu, Gheorghe Dinu, Constantin Degeratu și Constantin Bartolomeu Săvoiu.
Bartolomeu Constantin Săvoiu este general de brigadă (r.) al Armatei Române și înalt demnitar fracmason.
Generalul (r.) Constantin Degeratu a fost Șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, între 1997-2000. În 2005, el a fost consilier de stat la Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială, când președinte era Traian Băsescu.
Pe de altă parte, paginile de pe rețele sociale care propagă suveranismul, apropierea de Rusia, schimbarea actualului sistem politic din România au fiecare, între câteva mii și sute de mii de urmăritori.
În turul I al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu a obținut peste 2,1 milioane de voturi.
Potrivit unui alt candidat la alegerile prezidențiale din luna mai, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, Călin Georgescu încă se află, în sondaje, pe locul I în topul preferințelor alectorale ale românilor.
Pe de altă parte, fostul președinte Traian Băsescu a declarat pentru Digi 24 joi, pe 6 martie, imediat după anunțarea dosarului de trădare de către DIICOT, că „obiectivele grupării sunt foarte apropiate de toate obiectivele lui Călin Georgescu”.
Fostul șef al statului a explicat că acum e de datoria autorităților să demonstreze, dacă există, legătura dintre cei acuzați de trădare și cine este cu adevărat Georgescu.
„În mod categoric, Călin Georgescu nu e un tip care să aibă legături cu gruparea fără să aibă interese. Nu este ceva ce știu, dar foarte probabil, dacă gruparea generalului Theodoru viza schimbarea ordinii de stat în România, era pe aceeași lungime de undă cu Călin Georgescu și aveau în vedere să aibă un candidat la președinție, un candidat care să câștige și să-și poată pune în aplicare planul de înlocuire a tot ceea ce după ei era de înlocuit - adică desființare a partidelor, schimbarea numelui, schimbarea imnului, retragerea din NATO. Ceea ce, dacă observați, sunt deziderate pe care le-a afirmat în diverse ocazii și Călin Georgescu”, a spus Traian Băsescu.
4. Sunt suveraniștii susținuți și de militari activi?
Un magistrat demnitar consultat de Europa Liberă spune că, din punctul său de vedere, instituțiile militare ar trebui să facă verificări periodic – dar mai ales acum –pentru a vedea dacă în rândurile lor sunt angajați care susțin idei precum cele propagate de cei acuzați joi, de DIICOT, de trădare.
În schimb, fosta ministra a Justiției, Raluca Prună, spune pentru Europa Liberă că nu crede „că e cazul să se facă o filtrare pe criterii ideologice. Cred că ar fi un mecanism destul de destul de periculos”, adaugă ea.
Și, continuă ea: „dacă un magistrat, un militar care profesează încă iese în spațiul public și militează politic pentru o anumită persoană, indiferent care este acea persoană, eu cred că există deja un mecanism în lege pentru a sancționa astfel de derapaje”.
În schimb, spune Raluca Prună, după amenințările cu violența postate repetat și constant în ultimele luni în public, Parchetul General ar trebui să monitorizeze asemenea ieșiri.
„La Parchetul General, trebuie să existe o structură care să se ocupe de o monitorizare a mediului online într-un mod mai structurat. Unele postări sunt inocente, altele nu. În clipa în care chemi la luptă, să cucerim instituțiile statului, în opinia mea de jurist, nu este un lucru inocent ”, mai spune Raluca Prună.
Serviciul Român de Informații are o structură care monitorizează ce se publică, numit „Surse deschise”.
Întrebată dacă, conform legii, un procuror se poate autosesiza în vederea începerii unei anchete atunci când vede o postare pe o rețea socială care incită la ură și/sau violență, Raluca Prună a răspuns: „Da, Codul Codul de Procedură Penală îi permite să se autosesizeaze”.
Pe 4 decembrie 2024, în ziua în care Președinția României a publicat cinci documente desecretizate ale serviciilor de informații în care se arăta cum au fost viciate alegerile prezidențiale, Parchetul General a susținut că până la acea data nu fusese informat despre faptele invocate de serviciile de informații.
A doua zi, pe 5 decembrie, Parchetul General a anunțat că a început cercetările privind:
- posibile încălcări ale legislației electorale și săvârșirea altor infracțiuni conexe; indiciile privind săvârșirea unor infracțiuni electorale care ar fi influențat procesul de vot, prin metode precum coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online, cu scopul de a-i determina să voteze un anumit candidat;
- infracțiuni de spălare a banilor în legătură cu posibile nelegalități legate de proveniența și utilizarea sumelor de bani folosite pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a unui candidat de către susținătorii săi.
- comiterea unor infracțiuni informatice de competența parchetelor regulare, ca urmare a identificării unor activități în mediul online care au implicat crearea și utilizarea unor conturi false, menite să influențeze opțiunile alegătorilor, acțiuni care au avut potențialul de a afecta exprimarea corectă a voturilor în cadrul procesului electoral.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
