E un arsenal letal ce ar putea echipa de luptă cel puțin 10 militari profesioniști.
Așa descrie un militar, sub protecția anonimatului, pentru Europa Liberă, arsenalul pe care polițiștii l-au capturat joi în timpul perchezițiilor realizate miercuri din județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj.
Printre locuințele percheziționate de anchetatori miercuri, 26 februarie, și din care au ridicat bani, aur și arme, se află și cea a mercenarului Horațiu Potra.
Acest lucru a fost recunoscut chiar mercenarul care a lucrat în Congo și care, la momentul perchezițiilor de miercuri, nu se afla în țără.
Joi, 27 februarie, Poliția a detaliat ce a descoperit la percheziții:
- peste 40 de încărcătoare, de la arme letale, de diferite calibre (n.r. asta înseamnă aproximativ 800 de cartușe);
- 51 de grenade (militare, ofensive/defensive). Grenadele ofensive, de atac, produc schije și au o rază de acțiune de până la 60 de metri, au efect distrugător prin suflu și împrăștierea schijelor de tablă. Grenadele defensive sunt formate din corpuri de fontă care acționează prin schijele formate din spargerea corpului de fontă și au o rază de acțiune de până la 200 de metri;
- 44 de bucăți de lovituri de lansator de grenadă;
- 21 de pistoale letale, majoritatea calibrul 9X19mm, 7 pistoale/puști mitralieră letale - calibrul 7,62mm, inclusiv Kalașnikov și 7,65mm
- Peste 20 de cutii/pachete/pungi cu muniție letală, șase piese de arme, patru materiale explozive, două aruncătoare/lansatoare de grenade, un fitil detonant (n.r. se folosește la transmiterea exploziei între încărcături explozive sau pentru a distruge uși de acces), precum și echipamente de protecție balistică individuală, căști KEVLAR.
În imaginile transmise de Poliție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de la percheziții pare să se vadă și o mină antipersonal, însă acest obiect letal nu apare pe lista transmisă vineri de anchetatori presei.
Poliția nu precizează din casele cui a ridicat tot acest arsenal, însă, într-o declarație pentru postul Realitatea TV, miercuri seara, mercenarul Horațiu Potra a admis că anchetatorii au găsit la el acasă arme letale.
„Cu privire la arme nu vreau să declar nimic. O să îmi asum nerespectarea regimului armelor şi muniţiei. Dar vreau să mai zic o vorbă. Decât să mori în legalitate, mai bine să trăieşti în ilegalitate”.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat joi noaptea că cere arestarea preventivă a 21 de persoane pentru tentativă la infracţiunea de acţiuni contra ordinii constituționale.
G4Media.ro, cât și Agerpres notează, citând surse juridice, că pentru trei persoane procurorii cer arestarea preventivă. Este vorba de Horațiu Potra, fratele și fiul lui.
De asemenea, G4Media relatează că Horațiu Potra s-ar afla în Dubai.
Agenția de presă news.ro a scris, citând surse din rândul anchetatorilor, că armele şi banii ridicați miercuri au fost găsiţi în pivniţa casei lui Horaţiu Potra, într-un seif pe care procurorii nu au putut să-l deschidă, așa că au apelat la pompierii specializați în descarcerare.
Pe lângă arme, Poliția a mai ridicat la perchezițiile de miercuri, peste 25 de kilograme de aur (lingouri), peste 3,3 milioane de dolari, peste 700.000 de lei, 43.000 de euro, 13.000 dirham, 21.000 de dinari sârbești.
Parchetul General a precizat că perchezițiile au urmărit căutarea de probe într-un dosar penal în care sunt efectuate cercetări pentru:
- acțiuni împotriva ordinii constituționale;
- nerespectarea regimului armelor și munițiilor;
- instigare publică;
- inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob;
- promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid împotriva umanității și de crime de război;
- inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit;
- fals în declarații privind sursele de finanțare a campaniei electorale.
La acțiunile de miercuri au participat zeci de jandarmi, procurori, precum și polițiști de la cinci mari direcții ale Poliției Naționale.
Este vorba despre Direcția de Investigații Criminale, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, Direcția de Investigare a Criminalității Economice și Poliția Capitalei.
Ce se va întâmpla cu armele confiscate de la Horațiu Potra și apropiați
Tot armamentul ridicat de anchetatori va fi expertizat.
Expertul judiciar Cătălin Țone, fost şef al Serviciului Antidrog de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, spune pentru Europa Liberă că, în asemenea cazuri, se fac mai multe tipuri de expertize.
Una este cea criminalistică. Se iau probe de ADN și amprente de pe armele și muniția găsite.
Apoi, spune expertul judiciar, se face o expertiză balistică.
„Expertiza balistică este amprenta traseologică a glonțului sau a mecanismului de ejectare a glonțului, fiind propriu fiecărei arme. Adică, în interior, armele au anumite ghinturi care lasă pe cartuș anumite semne. Acestea pot fi diferențiate microscopic și practic, sunt amprenta armei respective”, explică Cătălin Țone.
El adaugă că Poliția are o bază de date națională și acces la o bază internațională de date „despre anumite gloanțe care au fost trase și au fost recuperate ulterior de la fața locului, în cazul uciderii sau tentativelor de a ucide unele persoane. Astfel, se va stabili dacă aceste arme au fost folosite în România sau în afara țării la unele atacuri, la unele infracțiuni”, mai spune expertul judiciar.
Anchetatorii au publicat imagini cu armele și muniția ridicate de la Horațiu Potra și apropiați, dar au cenzurat seriile de pe puștile găsite.
„Seriile au fost blurate din motive operative care țin de anchetă”, a explicat un polițist pentru Europa Liberă.
L-am întrebat pe fost şef al Serviciului Antidrog din Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti ce pot arăta seriile de pe arme dacă acestea sunt identificabile.
Cătălin Țone spune că seria unei arme poate indica de unde provine.
Dar sunt și arme care nu mai au seriile vizibile, continuă expertul.
„Sunt armele care se numesc ghost guns, adică armele fantomă, care nu au serii sau dacă au avut, sunt serii fasonate, modificate. În general, aceste ghost guns sunt transportate în părți componente tocmai că să nu bată la ochi, tocmai pentru a nu crea suspiciuni și a nu fi o încadrare juridică pe zona de arme, după care ele se compun”, descrie situația expertul judiciar.
Tot expertizele realizate de Poliție vor arăta și dacă armele ridicate la perchezițiile de miercuri nu sunt cumva furate.
Cătălin Țone reamintește că nici acum nu s-au găsit toate cele 62 de arme furate pe 28 ianuarie 2009, de la o unitate militară a Armatei de la Ciorogârla.
„De la jaful de la Ciorogârla, nu s-au găsit toate armele și există posibilitatea ca o parte din arme să fie sustrase de la Ciorogârla sau să fie sustrase din alte părți. Noi avem și zone de conflict apropiate, de exemplu a fost Iugoslavia și a fost mult armament acolo, avem, acum, Ucraina. Cu ocazia unor conflicte, armele tot dispar fiind conjunctură de război”, completează fostul polițist.
În noiembrie 2017, Ziarul Adevărul a scris că Eugen Preda, unul dintre autorii furtului la Ciorogârla, a fost eliberat condiţionat în baza legii recursului compensatoriu, după patru ani de la condamnarea la 12 ani de închisoare.
Judecătoria Focşani i-a admis acestuia cererea de liberare condiţionată, iar decizia magistraţilor nu a fost contestată.
Jurnaliștii mai scriau că Eugen Preda, considerat liderul clanului „Sportivilor”, fusese condamnat în acest dosar în 2013 la 12 ani de închisoare.
Este legală sau nu deținerea unui asemenea arsenal militar?
În declarație de miercuri seara, Horațiu Potra a lăsat să se înțeleagă că își asumă încălcarea regimului armelor și munițiilor.
Expertul judiciar Cătălin Țone spune că, în România, o persoană poate deține o armă de foc, pentru apărare și vânătoare, dar în condiții extrem de stricte, după o procedură de autorizare.
În schimb, deținerea unor grenade este total interzisă de către persoane fizice, completează fostul polițist.
Horațiu Potra se ocupă de ani întregi de pregătirea militară a unor mercenari și a asigurat cu firmele sale paza și protecția unor demnitari și firme în Orient și în Africa.
Chiar și dacă arsenalul descoperit acum de anchetatori ar fi fost folosit în misiuni private în Congo sau în alte țări, Cătălin Țone spune că el ar fi trebuit oricum să fie anunțat autorităților române, odată adus în țară.
„În condițiile în care o persoană are autorizare legală pentru transportul, importul, cumpărarea (n.r. unui asemenea arsenal) trebuie să se formalizeze anumite autorizații, să fie anunțată Poliția, Serviciile de Arme, Explozivi, Substanțe Toxice și se poată face un transfer peste frontieră. Dar nicio lege din România nu permite ca o persoană să dețină personal un anumit arsenal, arme în exces mai mult decât îi sunt necesare la pază și apărare sau la vânătoare”, conchide expertul.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
