Fostul șef al companiei naționale de electricitate din Ucraina, Ukrenergo, a fost ucis de curând de un șoc electric în timp ce încerca să repare o substație avariată de un atac rusesc.
Un comunicat al companiei spune că Olexi Brecht, în vârstă de 47 de ani, a murit în timp ce „se străduia să aducă lumina înapoi oamenilor”, în mijlocul unei campanii brutale a Rusiei împotriva sectorului energetic din Ucraina, care a lăsat până la un milion de oameni tremurând de frig din cauza temperaturilor sub zero grade.
În ziua morții lui Brecht, pe 21 ianuarie, un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Rusia „foloseșete gerul ca armă” și ca aceste atacuri „sunt crime de război”.
A doua zi, ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a spus, la rândul lui, că „atacurile deliberate asupra infrastructurii civile sunt crimă de război”.
Însă roțile justiției nu se mișcă cu ușurință.
Curtea Penală Internațională (CPI) a formulat patru rechizitorii legate de atacurile Rusiei asupra sectorului energetic al Ucrainei, care au avut loc în fiecare iarnă de când Moscova și-a lansat invazia la scară largă, în februarie 2022.
Primele mandate de arestare au fost emise în martie 2024, când au fost făcute publice acuzațiile împotriva comandantului Forțelor Aeriene Ruse, Serghei Kobilaș, și a comandantului flotei navale a Mării Negre, Viktor Sokolov.
„Există motive întemeiate să credem că cei doi suspecți sunt responsabili pentru atacurile cu rachete efectuate de forțele aflate sub comanda lor împotriva infrastructurii electrice ucrainene”, a declarat CPI la acel moment.
În iunie, în același an, au fost puși sub acuzare și fostul ministru rus al Apărării, Serghei Șoigu, și generalul Valeri Gherasimov – din nou, printre altele, și în legătură cu atacuri asupra infrastructurii energetice.
Însă președintele rus Vladimir Putin, pus sub acuzare în 2023 pentru crima de război de răpire a copiilor din zonele ocupate ale Ucrainei, nu a fost acuzat în legătură cu campania susținută a țării sale.
De ce nu a fost acuzat Putin?
„Curtea Penală Internațională nu trebuie să dezvăluie toate lucrurile pe care le deține. Își poate păstra secretul în diferite moduri. Unul este prin mandate sigilate”, a declarat pentru RFE/RL Steve Crawshaw, autorul cărții „Prosecuting the Powerful -- War Crimes And The Battle For Justice”.
„Din perspectiva Curții, nu are nimic de pierdut dacă e reținută. Cei care vor titluri mari se pot întreba «De ce nu avem asta? De ce nu avem aia?». Din perspectiva Curții, trebuie doar să ne îndreptăm către un punct în care ne simțim foarte încrezători”, a adăugat el.
Acuzații suplimentare pot fi aduse ulterior, după ce un inculpat a fost adus în arest.
„Fiecare [membru] al conducerii poate fi, în termeni de bun simț, perceput ca purtând responsabilitate.”
„Așadar, într-un fel, ceea ce e împotriva ceilorlalți – Serghei Kobilaș și Valeri Gherasimov și alții – ar putea fi, fără îndoială, o parte din acuzațiile cu care [s-ar confrunta] Putin, dacă și... când Putin ar fi într-un tribunal”, a adăugat Crawshaw, care a deținut funcții de conducere la Human Rights Watch și Amnesty International.
Ucraina a lansat atacuri cu drone asupra industriei petroliere din Rusia. Însă liderii politici, grupurile pentru drepturi și avocații internaționali au susținut că aceste atacuri sunt fundamental diferite de cele ale Rusiei.
„Atacurile sistematice ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei constituie crime de război în temeiul dreptului internațional. Atacurile Ucrainei, în schimb, sunt îndreptate împotriva instalațiilor relevante din punct de vedere militar utilizate pentru generarea de venituri pentru mașinăria de război a Rusiei, încercând în același timp să limiteze impactul civil”, a scris, în noiembrie 2025, un grup de avocați internaționali.
Există o „asimetrie juridică și morală”, adaugă aceștia, iar „Ucraina nu a vizat centralele electrice civile, infrastructura de încălzire rezidențială, instalațiile nucleare sau conductele de gaz”.
Crawshaw a declarat că, în 2026, ar putea apărea mai multe mandate de arestare împotriva oficialilor ruși, posibil pentru infracțiuni precum tortura sau execuția prizonierilor de război sau înfometarea civililor în timpul atacului asupra Mariupolului din 2022.
Un purtător de cuvânt al biroului procurorului CPI a declarat pentru RFE/RL că „lucrează îndeaproape la fața locului cu supraviețuitorii, comunitățile afectate și autoritățile ucrainene pentru a colecta dovezi în vederea construirii unor cazuri solide”.
Un tribunal special
Dar cu siguranță nu va exista un act de acuzare pentru agresiune, „crima inițială” de lansare a invaziei la scară largă care a dus la toate celelalte presupuse crime de război. Acest lucru se datorează faptului că, din motive legate de statutul său, CPI nu poate aduce această acuzație împotriva lui Putin.
Acesta este, de asemenea, un motiv pentru care au existat demersuri pentru înființarea unui Tribunal Special separat pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei.
Oficialii ucraineni au început să insiste asupra acestui lucru în 2022 – au obținut în același an sprijinul Uniunii Europene și au depășit rezistența CPI. În 2023, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a votat în unanimitate înființarea tribunalului.
Dar acesta nu e deocamdată funcțional.
„Nu există încă progrese reale în ceea ce privește înființarea unui Tribunal special pentru agresiunea rusă împotriva Ucrainei, împotriva poporului ucrainean”, a remarcat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unui discurs la Davos, Elveția, pe 22 ianuarie 2026.
„E drept că avem o înțelegere. Au fost multe întâlniri, dar Europa încă nu a ajuns nici măcar la punctul de a avea un sediu pentru tribunal, cu personal și activități concrete care să se desfășoare acolo. Ce lipsește? Timp sau voință politică?”, a adăugat el.
Consiliul Europei a subliniat că lucrurile începeau să se miște. La două zile după discursul lui Zelenski, s-a convenit asupra unei finanțări în valoare de 10 milioane de euro pentru o „echipă avansată” care „să pregătească bazele instituționale, logistice și organizatorice” pentru tribunal.
„Semnarea acordului cu UE privind înființarea echipei avansate este o ilustrare a voinței politice existente pentru a avansa proiectul”, a declarat pentru RFE/RL Departamentul Media al Consiliului Europei.
Articol preluat de la rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.