Legea introduce modificări substanțiale privind condițiile de pensionare ale magistraților:
- creșterea vârstei la 65 de ani (etapizat până în 2041),
- vechime totală în muncă de 35 de ani,
- cuantum de 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni (plafonat la 70% net),
- plus norme tranzitorii.
Decizia publicată pe 26 februarie confirmă constituționalitatea reformei pensiilor magistraților, invocând urgența economică legată de Planul Național de Redesare și Reziliență (PNRR) și sustenabilitatea bugetară, în ciuda criticilor privind discriminarea și independența justiției.
CCR: Guvernul poate decide oportunitatea reformei
Prima critică a legii, care a venit în decembrie prin intermediul unei sesizări de la Înalta Curte de Casație și Justiție, a vizat, printre altele, modul în care Guvernul și-a angajat răspunderea pentru adoptarea actului normativ, susținând că nu erau îndeplinite condițiile constituționale pentru această procedură.
Autorii sesizării au arătat că „expunerea de motive nu oferă o justificare reală pentru modalitatea de adoptare a legii propusă de Guvern”, iar procedura angajării răspunderii ar trebui utilizată doar în situații care „necesită o rezolvare ce nu poate fi amânată”.
De asemenea, ICCJ susținea, în sesizare, că nu exista o urgență reală: „nu era îndeplinită condiția referitoare la existența unei urgențe în adoptarea măsurilor”.
Curtea Constituțională a respins aceste critici și a reafirmat că nu are competența de a analiza oportunitatea politică sau economică a unei legi.
Judecătorii au arătat că nu pot „controla calculele de natură financiară prezentate de Guvern” și nici „oportunitatea diverselor politici publice promovate”.
Mai mult, CCR a subliniat că nu poate stabili ce reforme trebuie adoptate sau când:
„Este decizia exclusivă a Guvernului/Parlamentului (…) să stabilească oportunitatea și momentul în care aceste reforme vor fi realizate.”
În acest context, Curtea a considerat că procedura angajării răspunderii nu a fost utilizată în mod neconstituțional.
CCR a reținut că legea vizează un domeniu de importanță constituțională, respectiv statutul sistemului judiciar.
„Pensiile de serviciu din domeniul justiției sunt indisolubil legate de autoritatea judecătorească”, se arată în decizie.
De asemenea, Curtea a remarcat că legea urma să intre în vigoare într-un termen scurt, ceea ce justifică utilizarea unei proceduri rapide de adoptare.
Un element central al motivării îl reprezintă delimitarea competențelor Curții. Judecătorii constituționaliști au subliniat că nu pot evalua impactul financiar al legii sau eficiența politicilor publice.
„Curtea Constituțională nu are competența (…) de a cuantifica impactul bugetar” și nici „de a verifica oportunitatea diverselor politici publice”.
Această limitare a fost invocată pentru a respinge o parte importantă a criticilor formulate de ICCJ.
Limitele controlului de constituționalitate
CCR a precizat că analiza sa se limitează strict la criticile formulate în sesizare și nu poate extinde controlul din oficiu.
„Se va pronunța numai în limitele sesizării, fără a adăuga nici critici și nici motive de neconstituționalitate din oficiu”, arată Curtea.
Această precizare a fost relevantă în contextul unor critici indirecte privind cuantumul pensiilor sau efectele reformei.
Cererea de sesizare a CJUE, respinsă
În cadrul procedurii, ICCJ a solicitat Curții să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu întrebări preliminare. CCR a respins aceste solicitări ca inadmisibile.
„În cadrul controlului a priori (…) instanța constituțională nu poate sesiza CJUE”, a reținut Curtea, subliniind că o astfel de procedură ar transforma instanța europeană „într-un organ consultativ” în procesul legislativ național.
Critici privind egalitatea și independența justiției
În dezbateri au fost invocate și posibile probleme privind egalitatea de tratament între magistrați și impactul asupra independenței justiției.
S-a susținut că diferențele de tratament între generații de judecători ar putea afecta statutul profesional și ar crea „aparența unor garanții inegale ale independenței”.
De asemenea, s-a arătat că intervențiile asupra pensiilor de serviciu ar putea afecta „arhitectura constituțională a independenței justiției”.
Aceste argumente nu au fost însă însușite de majoritatea judecătorilor, care au respins obiecția în ansamblu.
Opinii separate: critici privind afectarea independenței justiției și tratamentul diferențiat
Deși majoritatea judecătorilor constituționali a respins obiecția de neconstituționalitate, decizia CCR este însoțită de opinii separate, semnate de judecătorii Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, în care sunt formulate critici semnificative la adresa legii.
Autorii acestor opinii susțin că modificările aduse pensiilor de serviciu ale magistraților pot afecta garanțiile constituționale ale statutului acestora.
Una dintre principalele critici vizează impactul asupra independenței justiției. În opinia separată se arată că intervențiile legislative asupra pensiilor magistraților nu sunt neutre, ci pot influența statutul profesional al acestora.
„Orice intervenție asupra elementelor esențiale ale statutului judecătorilor și procurorilor, inclusiv asupra pensiei de serviciu, poate afecta arhitectura constituțională a independenței justiției”, afirmă aceștia.
Judecătorii care au formulat opinia separată subliniază că pensia de serviciu este o componentă a statutului constituțional al magistratului, iar modificările trebuie analizate în această logică.
O altă critică importantă privește tratamentul diferențiat între magistrați aflați în situații comparabile.
În opinia separată se arată că legea creează diferențe între generații de judecători și procurori, ceea ce poate afecta egalitatea în drepturi: „diferențele de tratament între generațiile de judecători și procurori sunt de natură să creeze aparența unor garanții inegale ale independenței”.
Autorii opiniei consideră că aceste diferențe nu sunt suficient justificate și pot conduce la dezechilibre în sistemul judiciar.
Decizia publicată joi în Monitorul Oficial dă undă verde președintelui Nicușor Dan pentru promulgarea legii după o serie de critici la adresa lui privind întârzierea aplicării reformelor, critici care nu erau însă fundamentate.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, aflat la Bruxelles, că este încrezător că România va putea recupera banii pierduți din PNRR, din cauza amânării reformei magistraților – 231 de milioane de euro.
Un răspuns oficial din partea Uniunii Europene va fi primit la jumătatea lunii martie.
Pentru soluționarea cererii privind pensiile magistraților a fost nevoie de șase termene de judecată: 16 decembrie, 28 și 29 decembrie, 16 ianuarie, 11 februarie. Decizia finală a avut loc pe 18 februarie. Motivele amânărilor succesive au fost legate de lipsa cvorumului ca urmare a lipsei unor magistrați de la ședințele de judecată sau de la deliberări.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
