Decizia Curții Constituționale privind pensiile speciale produce efecte politice imediate, însă miza reală rămâne deschisă.
Pe lista câștigătorilor se află președintele Partidului Național Liberal (PNL), actualul premier, Ilie Bolojan, și cel al Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Grindeanu, spun experții consultați de Europa Liberă.
Profesorul și politologul Cristian Pîrvulescu vorbește despre „o victorie de etapă” pentru premier, dar avertizează că lucrurile sunt departe de a fi încheiate.
„Dacă ne referim la nivel politic și de politici, este evident că prim-ministrul este cel care câștigă.”
El descrie confruntarea drept „un război de uzură lung cu puterea juridică”, pe care premierul „până în acest moment pare să-l fi câștigat”.
Totuși, profesorul subliniază că victoria este condiționată de detaliile deciziei.
Principalele aspecte constatate de Curtea Constituțională la Legea pensiilor speciale ale magistraților
Judecătorii Curţii Constituţionale au respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor – pensiile acestora pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va creşte.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea Constituțională spune că a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine.
Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției.
„Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență”, se arată în comunicatul CCR.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare și pentru sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare.
Curtea Constituțională spune că nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.
Sursa - Comunicatul de presă al CCR
„Discutăm doar despre o atingere parțială a obiectivului”
Deși dezbaterea publică s-a concentrat pe pensiile magistraților, Cristian Pîrvulescu atrage atenția că problema este mai largă și încă nu există o imagine clară dacă decizia Curții Constituționale eliberează într-adevăr banii blocați la Bruxelles, din PNRR, din cauza lipsei reformei pensiilor. O sumă care se ridică la 231 de milioane de euro.
„Totul a fost centrat pe pensiile magistraților, doar că noi vorbim despre pensii speciale. În momentul de față discutăm doar despre o atingere parțială a obiectivului, nici pe departe totală”, explică Pîrvulescu.
Guvernul, la rândul lui, într-un comunicat de presă, a fost dubitativ în privința siguranței deblocării banilor din PNRR.
„În orele următoare voi avea discuții cu oficialii europeni cu privire la această evoluție a aprobării legii de către CCR. Odată cu promulgarea din partea președintelui Nicușor Dan, vom putea în sfârșit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Ministrul a explicat că „urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea a cererii de plată nr. 3”.
„Chiar și în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale și informale, pentru a încerca să salvăm situația jalonului pensiilor speciale și cele 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili”, a mai spus Pîslaru.
Dacă reforma nu este considerată suficientă de către Comisia Europeană, consecințele pot fi financiare, explică Pîrvulescu, lucru care ar putea duce la o nouă afectare a imaginii premierului.
„Dacă nu vor veni toți cei 231 de milioane de euro, așa cum bănuiesc că se va întâmpla, situația poate să devină complicată pentru cei care au susținut că rezolvăm problema dintr-o dată”, explică politologul.
Cine și cum a votat – legăturile cu PSD
Decizia de astăzi vine după ce aceeași Curte Constituțională, în aceeași componență, a respins cu cinci voturi la patru prima variantă de lege a Guvernului, pe motiv că nu îndeplinise toate criteriile de procedură și îi lipsea un aviz consultativ de la Consiliul Superior al Magistraturii.
Acuzați de blocarea legii au fost magistrații constituționaliști ajunși în funcții la propunerea Partidului Social Democrat.
La reluarea procedurii, cei care au pus bețe în roate pentru finalizarea rapidă a procedurii au fost tot cei patru magistrați nominalizați de PSD. Astfel, prima amânare ar fi avut loc pentru că „raportul întocmit în cauză a fost incomplet”.
„Președinta Curții a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie 2025, într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate”, au susținut judecătorii Cristian Deliorga, Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Mihai Busuioc.
Ei au mai invocat amânarea soluționării pentru o zi din luna ianuarie 2026, deoarece „toate celelalte cauze aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în data de 22 ianuarie 2026”, însă președinta Curții Constituționale „a refuzat să procedeze în mod similar”.
Duminică, 28 decembrie, un judecător – Cristian Deliorga – a cerut să se întrerupă deliberarea „pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii”. La solicitarea lui s-au raliat Gheorghe Stan și Bogdan Licu.
Legea spune că „dacă cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată”.
Motivul amânării, au precizat cei patru, a vizat solicitarea unui punct de vedere „prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale”.
Cei patru susțin că cererea a fost ignorată de conducerea Curții, care ar fi refuzat „fără justificare” să o aplice și să fixeze un nou termen de soluționare.
Acesta ar fi contextul în care cei trei, însoțiți de judecătorul Mihai Busuioc, au părăsit sala și, astfel, nu a mai fost cvorumul necesar continuării ședinței de la final de decembrie.
Mihai Busuioc este ultimul dintre cei patru care au părăsit sala de judecată pentru a lăsa CCR fără cvorumul necesar funcționării. Dacă ar fi rămas, ședința ar fi avut loc – era îndeplinit cvorumul de minimum de șase judecători. Ex-președinte al Curții de Conturi, a fost nominalizat de PSD, în septembrie 2025.
Un alt argument invocat în acea ședință ar fi fost necesitatea unui studiu de impact din partea Guvernului.
În data de 29 decembrie, stabilită pentru soluționarea cauzei și ultima șansă ca legea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026, patru dintre cei nouă judecători constituționaliști – Cristian Deliorga, Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Mihai Busuioc – nu au mai venit deloc la muncă și așa a apărut amânarea din ianuarie.
Atunci, Înalta Curte de Casație a venit cu o nouă solicitare de trimitere a cauzei la forurile europene. Pe 11 februarie, au existat informații că unul dintre judecători ar fi intrat în concediu paternal. El a ajuns într-un final la ședință dar cauza a fost din nou amânată.
Pe 18 februarie, înainte cu jumătate de oră de decizia finală a Curții Constituționale, președintele PSD, Sorin Grindeanu, își exprima speranța că în cursul zilei de azi „vom avea o decizie definitivă la Curtea Constituțională a României în subiectul pensiilor speciale”.
„Este o temă care ne-a costat extrem de mult, atât ca țară, cât și ca societate. Asumarea unei decizii clare este necesară, pentru că românii asta așteaptă de la instituțiile fundamentale ale statului. Sunt convins că, în final, înțelepciunea va avea câștig de cauză”, mai spunea Grindeanu.
După finalizarea ședinței din 18 februarie au apărut informații că șase judecători constituționaliști, printre care și Mihai Busuioc, dăduseră câștig de cauză Guvernului.
Ce se modifică în beneficiile magistraților
Propunerea de lege validată de CCR pe 18 februarie 2026 modifică radical pensiile de serviciu ale magistraților. Ea introduce un plafon de 70% din venitul net din ultima lună de activitate și crește vârsta standard de pensionare la 65 de ani, cu tranziție de 15 ani.
Vârsta pensionare: Etapizată până la 65 ani (aliniată sistemului public); minim 49 ani până la 31 decembrie 2026, apoi +1 an pe generație; vechime minimă 35 ani total (25 în magistratură).
Cuantum pensie: 55% din media brută ultimele 60 luni (indemnizații + sporuri contributive), plafonat la 70% din ultimul salariu net.
Aplicabilitate: Judecători, procurori, asistenți ÎCCJ/CCR, personal auxiliar instanțe/parchete.
Tranziție: 15 ani de la intrare în vigoare (post-promulgare), cu recalcul retroactiv pentru actuali pensionari.
„Nu sunt convins că, pentru Bolojan, este o victorie imediată în partid”
Chiar dacă premierul își consolidează poziția și imaginea pe termen scurt în opinia publică, politologul Cristian Pîrvulescu rămâne rezervat în privința efectelor pe care le va avea decizia CCR în Partidul Național Liberal.
„Nu sunt convins că este o victorie imediată, dar cu siguranță poziția este întărită, pentru moment. Pe primari puțin îi interesează de pensiile magistraților, ei nu sunt de acord cu reducerile de fonduri în ceea ce-i privește”, explică politologul.
Pe valul câștigătorului s-au urcat însă o serie de politicieni liberali. „Este o debordare de populism în momentul de față”, explică Pîrvulescu.
Politicienii, spune el, au atacat o putere instituțională care „nu are nici posibilitatea, nici capacitatea de comunicare să își facă cunoscute privilegiile și sistemul de protecție”.
„Legea privind pensiile magistraților este constituțională. Știam asta de la bun început. Felicitări, Ilie Bolojan, pentru determinarea de a duce la bun sfârșit un proiect în care am crezut din momentul în care am inclus reforma pensiilor în PNRR”, a scris Raluca Turcan pe Facebook.
„Pentru echitate. Pentru ca orice miniștri sau guverne să aibă obligația să reașeze acest sistem anormal față de tot ceea ce există în restul Uniunii Europene”, a adăugat ea.
Colegul ei de partid, Alexandru Muraru, a afirmat că e convins că „dacă Bolojan poate schimba un sistem, atunci el poate schimba o țară”.
„Puterea juridică, principalul pierzător”
În confruntarea dintre politic și justiție, politologul Pîrvulescu consideră că sistemul judiciar este cel afectat la nivel de imagine de întreg conflictul cu clasa politică.
De altfel, ultimele săptămâni au fost un schimb de mingi între Executiv și Justiție prin intermediul șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție. Lia Savonea a fost cea care și-a asumat demersul de a contesta la Curtea Constituțională legea și de a purta întreg dialogul instituțional pentru a încerca respingerea ei.
„Imaginea magistraților a fost în mod grav afectată, iar restabilirea acestei imagini nu se va realiza ușor”, explică Pîrvulescu.
Demersul șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se oprește însă aici. Lia Savonea a declarat, miercuri pentru Hotnews, că „Înalta Curte de Casație și Justiție a utilizat toate procedurile legale pentru apărarea independenței magistraților”.
„Reculul evident în planul protecției constituționale obligă la reacții ferme.”
„Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, a adăugat ea.
La rândul lui, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că a luat act de decizia CCR, deși nu e de acord cu prevederile proiectului de lege. „Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar”, susține CSM.
Până la următoarea etapă în războiul Justiție-Executiv, legea merge la promulgare la președintele Nicușor Dan, care și-a arătat încântarea cu privire la decizia luată miercuri de CCR.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
