Lia Savonea (ÎCCJ): Vom folosi toate instrumentele legale pentru a apăra independența justiției
Actualizare 13:42 - Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție a reacționat după ce CCR i-a respins sesizarea de neconstituționalitate
„Îndependența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, a răspuns Lia Savonea, președinta instituției, pentru HotNews.
Nicușor Dan, președintele României: Este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră
Actualizare 13:33 - Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că salută decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților.
„Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”, a scris președintele României, pe X.
Dominic Fritz (USR): Nu e o victorie, ci un gest de normalitate. E și o afirmare a democrației
Actualizare 13:24 - Dominic Fritz, președintele USR, a reacționat după decizia CCR privind reforma pensiilor speciale.
„Azi, CCR a stabilit și formal ceea ce era clar pentru o țară întreagă: că reforma pensiilor speciale și a vârstei de pensionare a magistraților e constituțională și legitimă”, a spus el, potrivit unui comunicat de presă al partidului.
„Azi nu e o victorie, ci un gest de normalitate. E și o afirmare a democrației: greșelile politice din trecut pot fi reparate tot prin votul politic. Nu există spații în societate unde regulile jocului să nu poată fi schimbate prin claritate morală și asumare. Mă bucur că USR a fost, de mulți ani, împreună cu mulți din societatea civilă, de partea corectă a istoriei”, a mai spus el.
Fritz a adăugat că „vor fi și cei care nu o să accepte decizia de azi cu aplauze. Zbateri vor mai exista”.
„Dar decizia de azi deschide drumul spre reforme care să reducă din privilegii și influența intereselor speciale. Pentru că doar așa România se poate vindeca”, a afirmat președintele USR.
Ministrul Dragoș Pîslaru: S-a făcut dreptate. Voi depune toate eforturile pentru a încerca să salvăm fondurile
Actualizare 13:13 - Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a reacționat la decizia CCR
„S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituțională tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit, pentru prima dată în istorie, tăierea pensiilor speciale”, a reacționat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
El a adăugat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă de Curtea Constituțională cu șase voturi dintre cele nouă și acest lucru arată că „e o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă și un moment de cotitură în discuția despre echitate și sustenabilitate în sistemul de pensii din România”.
„În orele următoare voi avea discuții cu oficialii europeni cu privire la această evoluție a aprobării legii de către CCR. Odată cu promulgarea din partea președintelui Nicușor Dan, vom putea în sfârșit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR”, a completat el, într-o postare pe Facebook.
Ministrul a explicat că „urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea a cererii de plată nr. 3”.
„Chiar și în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale și informale, pentru a încerca să salvăm situația jalonului pensiilor speciale și cele 231 milioane de Euro, bani europeni nerambursabili”, a mai spus Pîslaru.
Guvernul spune că începe demersurile pentru recuperarea banilor din PNRR
Actualizare 13:00 - Guvernul a emis un comunicat de presă
„Prim-ministrul Ilie Bolojan salută decizia Curții Constituționale în privința pensiilor ocupaționale ale magistraților. Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României”, spune Executivul într-un comunicat, ca reacție la decizia CCR de joi.
„Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate. Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, se precizează în comunicat.
Este vorba despre suma de 231 de milioane de euro, prevăzută în Jalonul 215 al Planului Național de Redresare și Reziliență, convenit de România cu Comisia Europeană, care prevedea reforma pensiilor din sistemul judiciar.
De altfel, la începutul acestei luni, premierul Ilie Bolojan a scris Curții că România a fost informată de Comisia Europeană că banii erau „pierduți” la acel moment, dar că nu a fost încă trimisă scrisoarea oficială.
Bolojan mai spunea atunci că Executivul UE va lua decizia „pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”.
Sorin Grindeanu (PSD): Este o temă care ne-a costat extrem de mult, atât ca țară, cât și ca societate
Anterior deciziei de joi a CCR, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că își exprimă speranța unei „decizii definitive la Curtea Constituțională a României în subiectul pensiilor speciale”.
„Este o temă care ne-a costat extrem de mult, atât ca țară, cât și ca societate. Asumarea unei decizii clare este necesară, pentru că românii asta așteaptă de la instituțiile fundamentale ale statului”, a scris el, pe Facebook.
„Sunt convins că, în final, înțelepciunea va avea câștig de cauză”, a adăugat președintele PSD.
CCR a decis că proiectul e constituțional la a șasea ședință
Curtea Constituțională dă dreptate Guvernului și respinge sesizarea privind declararea ca neconstituțională a proiectului de lege.
Ședința a început cu o întârziere de jumătate de oră față de ora programată.
Proiectul Guvernului – asumat prin angajarea răspunderii în Parlament pe 2 decembrie 2025 – propune creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din ultima indemnizație netă.
Pensiile medii actuale depășesc 24.000 lei, ajungând la 35.000-40.000 lei în cazuri de conducere, ceea ce a generat critici privind sustenabilitatea sistemului.
Până la ședința de joi, Curtea Constituțională a României a amânat de cinci ori decizia pe obiecția ÎCCJ în legătură cu reforma pensiilor speciale, cu termene din decembrie 2025 până la 18 februarie 2026, din cauza lipsei cvorumului cauzată de absențe ale unor judecători.
Patru judecători (Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc) au părăsit ședința în decembrie 2025, invocând nereguli procedurale.
Înaintea ultimei ședințe – care a avut loc pe 11 februarie – Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut sesizarea Curții Europene de Justiție pentru a vedea dacă există vreo piedică europeană în adoptarea legii.
ÎCCJ contestă legea invocând discriminare față de alte pensii de serviciu și afectarea independenței justiției, cerând sesizarea Curții de Justiție a UE (CJUE) pentru clarificări privind statutul magistraților.
Premierul Bolojan avertizează că noi amânări riscă pierderea a peste 231 de milioane euro din PNRR, fonduri condiționate de reformă.
Președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, susține că o eventuală trimitere la CJUE nu blochează procesul legislativ.
Ce prevede proiectul Guvernului
• vârsta de pensionare crește treptat până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani;
• pensia va fi, în principiu, 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă;
• pensionare anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime și cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani.
Sursa: Ministerul Investițiile și Proiectelor Europene
Judecătorii Curții Constituționale - decembrie 2025
Curtea Constituțională este alcătuită din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
- Elena Simina Tănăsescu, 57 de ani, este președintele CCR din iulie 2025 și a fost numită judecătooare la CCR în 2019, de către președintele de la acel moment, Klaus Iohannis. A fost judecătoare din 1991, iar după doi ani a început să predea. Are studii post-doctorale în drept constituțional la Facultatea de Drept de la Universitatea din București și abilitarea de a conduce doctorate la Sorbona. A fost consilier prezidențial între 2015 și 2018. A fost acuzată că a făcut presiuni pentru ca fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu să demisioneze.
- Cristian Deliorga, 68 de ani, ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat, la propunerea Partidului Social Democrat (PSD). Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța. Între 2003 și 2011 a fost membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. A fost acuzat de mușamalizarea unor dosare de politicieni. A devenit cunoscut după ce l-a condamnat la patru ani de închisoare pe Mircea Băsescu, fratele fostului președinte al României, Traian Băsescu.
- Gheorghe Stan, 51 de ani, este judecător la CCR din 2019, după ce a fost propus de PSD. A terminat Facultatea de Drept a Universității „Petre Andrei” din Iași în 1997, iar în perioada 2004-2005 a urmat studii postuniversitare de drept penal – criminologie, la Facultatea de Drept din cadrul Universității București. În ianuarie – iunie 2019 a fost procuror-șef al controversatei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
- Mihaela Ciochină, 58 de ani, este judecătoare la CCR din mai 2022, după ce a fost numită de președintele Klaus Iohannis. A absolvit în 1992 Facultatea de Drept a Universității din București. Între 19 ianuarie 2015 și 11 iunie 2022 a fost consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, Cochină a lucrat la Senatului României, unde a avut mai multe funcții de execuție, potrivit CV-ului său.
- Laura-Iuliana Scîntei, 49 de ani, este judecătoare la CCR din 2022, la propunerea Partidului Național Liberal (PNL). Este de profesie notar public. A intrat în Parlament pe listele PNL Iași. Între 2016 și 2022, a fost vicepreședinte al Senatului. Este licențiată în drept la Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este considerată de presă protejata baronilor liberali din acest oraș.
- Bogdan Licu, 56 de ani, a studiat dreptul la Universitatea particulară Spiru Haret din București (1991 - 1995) cu diplomă eliberată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat pe rând funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general. În 2015, Bogdan Licu a fost acuzat de plagiat în teza de obținută la Academia SRI sub îndrumarea fostului ministru de Interne Gabriel Oprea.
- Dacian Cosmin Dragoș, 50 de ani, a fost numit în iulie 2025 de președintele Nicușor Dan și este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de trei ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale. În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, conform presidency.ro.
- Mihai Busuioc, 51 de ani, este judecător al CCR din iulie 2025, ca urmare a propunerii PSD. Busuioc, absolvent al facultății particulare de Drept de la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București și al cursurilor Colegiului Național de Apărare, a fost președinte al Curții de Conturi, secretar general al Guvernului și șef al Agenţiei Naţionale de Cadastru (ANCPI), de unde a fost demis de Victor Ponta, în 2012. Numele său a fost prima oară făcut public la refuzul de a-și părăsi postul de la Guvern pe fondul declanșării conflictului între premierul de atunci, Sorin Grindeanu, și șeful său politic, Liviu Dragnea. Numirea lui la CCR în vara anului 2025 a fost contestată de partidul SOS România, iar contestația a fost respinsă de judecătorii Curții.
- Csaba Ferenc Asztalos, 51 de ani, este la CCR din iulie 2025, din partea UDMR și susținut de coaliția de guvernare.A urmat studii juridice la Universitatea din Oradea, Facultatea de Știinte Juridice și Administrative (1993-1997) și a obținut un MBA în administrație publică de la Universitatea din Limerick, din Irlanda (2008-2009). Între 2003 și 2010 a fost doctorand în drept internațional la Universitatea din București, Facultatea de Drept. În 2002 a fost ales membru al Colegiului Director al CNCD, iar în 2005 a devenit președintele acestei instituții.
Articolul a fost actualizat pe parcursul zilei cu decizia CCR și cu reacțiile politice.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
