Cele mai recente evoluții în conflictul din Orientul Mijlociu
Lovituri asupra conducerii și armatei iraniene. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că atacurile americano-israeliene au vizat un nou grup de lideri iranieni, inclusiv persoane considerate potențiali succesori ai conducerii supreme. Washingtonul susține că forțele aeriene și navale iraniene au fost „distruse”, iar armata americană afirmă că a scufundat 17 nave și a lovit aproape 2.000 de ținte în primele zile ale conflictului.
Strâmtoarea Ormuz și confruntarea navală. Garda Revoluționară Islamică a anunțat că deține „controlul complet” asupra Strâmtoarea Ormuz, avertizând că orice navă aflată în tranzit riscă să fie lovită de rachete sau drone. Afirmația a fost contestată de amiralul american Brad Cooper, care a declarat că nu mai există nave iraniene active în zonă. Trump a sugerat că marina SUA ar putea escorta petrolierele prin strâmtoare, dacă va fi necesar, pentru a limita criza energetică globală.
Atacuri reciproce și extinderea conflictului. Rachete lansate din Iran au declanșat sirene de raid aerian la Ierusalim și Tel Aviv, însă primele informații nu indică victime. În același timp, explozii puternice au zguduit Teheranul. Conflictul a intrat în a cincea zi, iar amploarea loviturilor este comparată de oficialii americani cu operațiunea „șoc și groază” din 2003.
Bilanțul victimelor, în creștere. Organizația Human Rights Activists News Agency (HRANA) afirmă că 1.097 de civili au fost uciși în Iran din 28 februarie, dintre care 181 copii sub 10 ani. Numărul răniților a ajuns la peste 5.400, iar sute de decese sunt încă în curs de verificare. Separat, Semiluna Roșie Iraniană a raportat 787 de morți, cel mai grav incident fiind lovirea unei școli de fete din Minab, unde ar fi murit 168 de persoane.
Atacuri în Liban. Israelul a ordonat evacuarea a zeci de localități din sudul Libanului și a lansat un „val larg” de atacuri împotriva Hezbollah. Un atac aerian ar fi vizat un hotel din suburbia Hazmieh a Beirut, iar în orașul Baalbek un complex rezidențial a fost lovit, provocând victime. Potrivit ONU, cel puțin 30.000 de persoane au fost strămutate în Liban în urma intensificării bombardamentelor.
Obiective americane din regiune, vizate de atacuri iraniene. Statele Unite au închis ambasadele din Arabia Saudită, Kuweit și Liban după ce mai multe facilități au fost lovite de atacuri iraniene. O stație CIA din Arabia Saudită și o bază americană majoră din Qatar au fost, de asemenea, vizate. Departamentul de Stat a cerut americanilor să părăsească țările din regiune care riscă să fie atacate. Personalul neesențial din ambasade a primit ordin de retragere.
Eforturi internaționale de evacuare. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că peste 1.500 de americani au solicitat asistență pentru a părăsi regiunea, în contextul închiderii spațiului aerian. Australia negociază cu companii aeriene pentru a ajuta aproximativ 115.000 de cetățeni blocați, iar Franța a înregistrat peste 25.000 de persoane în sistemul său de alertă consulară. Germania, Italia și Spania au demarat sau coordonat operațiuni de repatriere. România a evacuat peste 300 de cetățeni. Alte cel puțin 15.000 de persoane se mai află în țările din regiune, iar Ministerul Afacerilor Externe spune că depune eforturi pentru evacuarea lor.
Implicare militară europeană și tensiuni diplomatice. Marea Britanie a trimis o navă de război după un atac asupra unei baze din Cipru. Premierul Keir Starmer a reluat declarația că Londra nu va participa la acțiuni ofensive. Franța trimite un portavion și fregate în Mediterană, alături de avioane de vânătoare și sisteme de apărare aeriană pentru protejarea spațiului aliat. Trump și-a exprimat nemulțumirea față de poziția britanică, în timp ce premierul canadian Mark Carney a cerut dezescaladare rapidă.
Impact economic global. Prețurile petrolului și gazelor au crescut abrupt, după blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz și a exporturilor energetice din regiune. Bursele asiatice au înregistrat scăderi dramatice. Bursa din Coreea de Sud a oprit miercuri tranzacționarea pe fondul devalorizării rapide a indicilor bursieri.
Protest diplomatic al României față de atacurile Teheranului în Orientul Mijlociu. Însărcinatul cu afaceri al Iranului la București, Javad Karimi, a fost convocat marți la Ministerul Afacerilor Externe, din dispoziția ministrului Oana Țoiu, pentru a i se transmite îngrijorările profunde ale României privind conduita Teheranului în actuala criză din Orientul Mijlociu. Ministrul de externe al României, Oana Ţoiu, a declarat că diplomaţia europeană ar trebui să insiste pentru „un armistiţiu temporar negociat” în Orientul Mijlociu, pentru a permite evacuarea civililor. Ea a avertizat că orice escaladare riscă să distragă atenţia şi resursele de la Ucraina.
Conducerea Iranului discută alegerea viitorului lider suprem al Iranului. Adunarea Experților, organismul responsabil cu alegerea viitorului lider suprem al Iranului, s-a reunit în format virtual după ce complexele sale din Teheran și Qom au fost lovite de atacuri americane și israeliene, potrivit agenției Fars. Formată din 88 de clerici de rang înalt, Adunarea se află, potrivit Fars, în „etapa finală” a desemnării unui nou lider suprem, în contextul în care Ali Khamenei nu are un succesor declarat oficial. Până la alegerea unui nou lider, atribuțiile sale au fost transferate temporar unui consiliu format din președinte, șeful sistemului judiciar și un cleric din Consiliul Gardienilor.
