Cele mai recente evoluții în războiul din Orientul Mijlociu
Donald Trump și Beniamin Netanyahu fac declarații contradictorii. Israelul a lansat noi atacuri aeriene asupra Teheranului, în timp ce Iranul a ripostat cu lovituri asupra infrastructurii energetice din Golf.
Premierul israelian, Beniamin Netanyahu, a sugerat că o eventuală schimbare de regim în Iran ar avea nevoie de „o componentă terestră”, afirmând că „nu poți face revoluții doar din aer”.
În contrast, Donald Trump a declarat că „nu trimit trupe nicăieri”, deși a lăsat o portiță deschisă spunând că nu ar dezvălui astfel de planuri. Netanyahu a insistat că relația cu SUA este una de coordonare, dar că Trump este „liderul”.
Premierul israelian a negat că SUA ar fi fost atrasă în conflict de Israel.
„Crede cineva că i se poate spune lui Trump ce să facă?”, a întrebat retoric Netanyahu. El a afirmat că Israelul a acționat unilateral în atacul asupra câmpului de gaz South Pars și că ulterior a acceptat solicitarea SUA de a opri astfel de lovituri.
Premierul israelian a mai afirmat că Iranul „nu mai are capacitatea de a îmbogăți uraniu sau de a produce rachete balistice” și că războiul va continua „cât va fi necesar”. Totodată, a sugerat că finalul conflictului ar putea veni „mai repede decât cred oamenii”.
Prim-ministrul israelian Beniamin Netanyahu spune că Israelul nu va mai ataca atacurile asupra câmpurilor de gaze iraniene la solicitarea președintelui american Donald Trump.
Trump amenință Iranul, dar încearcă să limiteze criza energetică. Președintele american a confirmat că i-a cerut lui Netanyahu să nu mai lovească infrastructura de gaz iraniană. În același timp, a avertizat că SUA ar putea „distruge complet” câmpul South Pars dacă Iranul continuă atacurile asupra facilităților din Qatar.
Trump a insistat că SUA nu știau de atacul israelian inițial și a descris reacția Israelului ca fiind „violentă”.
Atacurile asupra facilităților energetice declanșează o criză globală a prețurilor. Atacurile asupra câmpurilor de gaz din Iran și Qatar au dus la creșteri bruște ale prețurilor energiei. Țițeiul Brent a ajuns la aproximativ 108 dolari pe baril. Qatar estimează că atacurile iraniene i-au redus capacitatea de export a gazelor naturale lichefiate (GNL) cu 17% și ar avea nevoie de până la cinci ani pentru reparații.
Prețurile gazelor naturale au crescut puternic în Europa și Marea Britanie. Temeri privind blocarea Strâmtorii Ormuz amplifică riscurile pentru aprovizionarea globală.
Pe 19 martie 2026, prețul gazelor naturale la bursa europeană TTF a crescut puternic față de ziua anterioară. Spre sfârșitul zilei de tranzacționare, prețul a ajuns la 61 de euro pe MWh, cu peste 10% mai mult decât în ziua precedentă.
Imediat după deschiderea bursei, prețul a „explodat” brusc cu 30-35%, sărind până la vârfuri de 70-74 euro/MWh, din cauza temerilor că aprovizionarea cu gaze ar putea fi afectatăd e conflictul din Orientul Mijlociu.
Val de atacuri în Golf cu drone și rachete. Mai multe state din Golf, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Arabia Saudită, au raportat atacuri cu rachete și drone.
Rafinăria Mina Al-Ahmadi din Kuweit a fost lovită. Au izbucnit incendii iar unele unități de producție au fost oprite.
Arabia Saudită a interceptat drone, iar sirenele au fost activate în Bahrain.
Iranul a promis reacții „fără restricții” dacă infrastructura sa energetică va fi atacată din nou.
Avertismentul, transmis de ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a urmat atacului Israelului asupra uriașului câmp gazeifer iranian South Pars, care a declanșat lovituri de represalii ale Iranului asupra complexului de gaze Ras Laffan din Qatar și a altor vecini din Golf.
Situația umanitară, în continuă agravare. Bilanțul victimelor crește pe toate fronturile, cu mii de morți în Iran și peste 1.000 în Liban, unde ofensiva israeliană a dus la strămutarea a peste un milion de oameni. Președintele libanez a cerut un armistițiu și reluarea negocierilor, avertizând că escaladarea militară blochează orice inițiativă diplomatică.
Franța a anunțat dublarea ajutorului umanitar pentru Liban. Liderii europeni cer un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurii civile.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
Presă: Trump ia în calcul desfășurarea de trupe pentru a-și păstra opțiunile deschise în Orientul Mijlociu
Mai multe publicații americane, citând surse informate cu privire la situație, relatează că președintele Donald Trump ia în considerare trimiterea în plus a mii de soldați americani pentru a consolida operațiunile din Orientul Mijlociu.
Potrivit acestor relatări ale Reuters, Politico și Newsmax, măsura i-ar oferi lui Trump opțiuni suplimentare în războiul împotriva Iranului.
Aceste informații apar în contextul în care Trump însuși a negat, pe 19 martie, că ar fi pe punctul de a desfășura mai multe trupe în regiune, deși părea să lase această posibilitate deschisă.
„Nu trimit trupe nicăieri”, a declarat el reporterilor. „Dacă aș face-o, cu siguranță nu v-aș spune. Dar nu trimit trupe. Vom face tot ce este necesar.”
Un oficial al Casei Albe, care a vorbit sub condiția anonimatului, a declarat pentru Reuters: „Nu s-a luat nicio decizie privind trimiterea de trupe terestre în acest moment, dar președintele Trump păstrează în mod înțelept toate opțiunile la dispoziția sa.”
„Președintele este hotărât să îndeplinească toate obiectivele stabilite în Operațiunea Epic Fury: distrugerea capacității Iranului în materie de rachete balistice, anihilarea marinei sale, asigurarea faptului că grupările teroriste pe care le susține nu pot destabiliza regiunea și garantarea că Iranul nu va putea niciodată să dețină o armă nucleară.”
Pentagonul a refuzat să comenteze.
Ce ar putea trimite SUA în plus
Între timp, Newsmax a relatat că armata americană a accelerat deja desfășurarea a mii de pușcași marini și marinari, cu scopul de a contribui la întărirea forțelor sale care luptă împotriva Iranului.
Citatând trei oficiali care au vorbit sub condiția anonimatului, Newsmax a relatat că Grupul Amfibiu „Boxer” și Unitatea Expeditionară a 11-a a Pușcașilor Marini se desfășoară mai devreme decât era prevăzut, pornind de pe Coasta de Vest a Statelor Unite.
Potrivit Newsmax, în această operațiune sunt implicați 2.500 de pușcași marini, ceea ce ridică numărul total la aproximativ 4.000 de militari aflați la bordul a trei nave amfibii. Acestea transportă avioane de vânătoare F-35, rachete și vehicule amfibii capabile să debarce de pe nave pentru un asalt terestru.
De asemenea, administrația americană a discutat posibilitatea desfășurării forțelor americane pentru a asigura stocurile de uraniu puternic îmbogățit ale Iranului, a declarat pentru Reuters una dintre persoanele familiarizate cu acest subiect.
Politico a raportat, de asemenea, că Pentagonul ia în considerare trimiterea de trupe suplimentare în Orientul Mijlociu. Citatând două persoane familiarizate cu discuțiile, publicația a raportat că amploarea și sfera de aplicare a desfășurărilor suplimentare sunt încă în curs de definire.
Garda Revoluționară anunță moartea purtătorului său de cuvânt
Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran a declarat vineri că atacurile americano-israeliene l-au ucis pe purtătorul său de cuvânt, Ali Mohammad Naini.
IRGC a afirmat că Naini „a căzut martir” într-un „atac terorist criminal și laș comis de partea americano-sionistă în zori”.
Nu sunt cunoscute alte detalii despre atac, iar sursele militare americane și israeliene nu au făcut până acum niciun comentariu.
Naini, un general de brigadă care a ocupat funcția de purtător de cuvânt al IRGC în ultimii doi ani, a fost descris în comunicat ca având „idei transformatoare și modele eficiente în domeniul războiului soft”.
În vârstă de 68 de ani, el fusese anterior activ în sectoarele de securitate politică și mass-media ale IRGC și era considerat una dintre figurile apropiate structurii de comandă a Gărzii Revoluționare.
Cu doar câteva ore înainte de acest anunț, agenția de știri Fars, apropiată de IRGC, publicase comentarii ale lui Naini, potrivit cărora țara continuă „producția de rachete chiar și în condiții de război, iar stocurile noastre nu prezintă probleme deosebite”.
Iranul avertizează Marea Britanie
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, i-a spus omologului său britanic, Yvette Cooper, că orice utilizare de către SUA a bazelor britanice ar fi văzută ca „participare la agresiune” împotriva republicii islamice.
Potrivit ministerului iranian, Araqchi a discutat problema într-o conversație telefonică cu Cooper, fără să menționeze când a avut loc apelul.
El a criticat, de asemenea, Marea Britanie pentru că a permis utilizarea bazelor sale militare de către SUA, spunând că astfel de acțiuni vor fi văzute ca participând la agresiune și vor fi „înregistrate în istoria relațiilor” dintre cele două țări, potrivit declaraţiei din 20 martie.