Linkuri accesibilitate

Interviu Bogdan Manolea | Interceptarea discuțiilor de pe Whatsapp și Facebook: între directiva UE și dorința Guvernului


Printr-un articol pus într-un proiect de lege pentru transpunerea unei directive europene, Guvernul a introdus interceptarea anumitor convorbiri.

România trebuie să adopte o directivă privind comunicațiile și să transpună legislația europeană în cea românească. În principiu, Codul European al Comunicațiilor înlocuiește alte patru directive, transpune măsuri în domeniul comunicațiilor europene și prevede ce face ANCOM.

Guvernul României a făcut un proiect de lege încă de anul trecut, fără să organizeze dezbateri publice, iar acum l-a introdus în Parlament cu patru articole în plus care se referă la securitatea națională și permite serviciilor de securitate să intercepteze și serviciile de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere – de exemplu, aplicațiile Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire, Telegram.

Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, explică într-un interviu pentru Europa Liberă că articolele introduse de guvern nu au nicio legătură cu directiva europeană și nu au ce să caute acolo.

Europa Liberă: La ce să ne așteptăm după adoptarea unei astfel de legi care introduce articole privind interceptarea comunicațiilor?

Bogdan Manolea: Răspunsul corect este că nu știu, pentru că cele patru articole care sunt inserate în acest proiect de lege nu au niciun fel de detalii cu privire la procedurile cu care vor fi puse în aplicare. Se poate presupune că va fi nevoie de ceva timp, și poate chiar de investiții în partea de infrastructură și proceduri, pentru a fi puse în aplicare. Sigur n-o să fie o chestie de pe o zi pe alta.

Dar modul prin care au fost inserate într-o lege, care nu are de-a face cu partea de interceptări, ridică niște întrebări legate de potențialul abuz a tot ceea ce înseamnă interceptările de comunicație.

În mod normal, ele ar trebui să fie reglementate de Codul de Procedură Penală cu niște garanții extrem de clare, cu o procedură care să fie evidentă pentru orice persoană interesată. Toată lumea trebuie să cunoască legea și să știe cum se aplică. Or, lucrul ăsta nu se întâmplă.

Practic, proiectul ăsta lărgește atât spectrul de acțiuni care intră în zona de interceptărilor de comunicații electronice, cât și furnizorii care trebuie să fie obligați să facă, să dreagă sau, așa cum zice legea, „să sprijine” autoritățile competente. Este foarte lacunar.

Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologia Informației a sesizat ce vrea să facă guvernul.
Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologia Informației a sesizat ce vrea să facă guvernul.

Europa Liberă: Vorbeați mai devreme de un potențial abuz din partea autorităților. Vor fi drepturile oamenilor puse în pericol în vreun fel? Mă gândesc la aplicațiile pe care toată lumea le folosește – gen Facebook, Whatsapp.

Bogdan Manolea: Vorbim despre lărgirea accesului la comunicații electronice printr-o propunere legislativă ascunsă de un alt text legislativ și nu printr-o lege organică care ar fi o modificare a Codului de Procedură Penală. Și atunci de aici apar principalele probleme.

Nu mai spun că dacă vorbim de alte tipologii de acces la comunicații electronice (de exemplu, la ce te referi când spui „acces la conținut criptate tranzitat”?), dincolo de ceea ce deja a reglementat Codul de Procedură Penală, ar trebui să fie și niște garanții adecvate - asta spune CEDO. Nu spune că nu ai voie să faci interceptări de comunicații în niciun caz. Dacă ai de investigat un caz de trafic, de droguri, de exemplu – normal că trebuie să faci lucrul ăsta, doar că trebuie să o faci respectând garanțiile și procedurile.

Dar nu se întâmplă așa. Sunt lărgite niște dispoziții legale fără să ni se spună exact ce se întâmplă. Nici de partea cealaltă – a furnizorilor care sunt obligați să implementeze sau să sprijine astfel de măsuri - textul legii nu spune ce trebuie să facă. Trebuie să răspundă doar cererilor? Că asta era și în Codul de Procedură Penală.

Ce înseamnă sprijin în contextul ăsta? Că trebuie să găzduiască în serverul propriu un echipament de la SRI? Că trebuie sa dea cheia de decriptare, dacă o au? Nu știm. Sunt multe semne de întrebare.

Europa Liberă: Această lege care se află la Parlament transpune o directivă europeană. Fiind vorba de transpunerea unui document european, în ce măsură e legal să pui articole de acest fel în el?

Bogdan Manolea: Directiva în speță ( n.r. - Codul Comunicațiilor) nu are nicio legătură cu interceptarea comunicațiilor. La noi vorbim de un text care nu are nicio legătură cu directiva europeană. E o chestiune suplimentară față de directivă.

Această legislație europeană trebuia să fie implementată de România din decembrie 2020, este în dezbatere publică de aproape un an de zile și nu a fost adoptată. Și atunci au profitat de vehiculul ăsta, care este directiva, ca să mai adauge trei articole care nu au nicio legătură cu directiva, ca să spună că e urgență. Sunt două subiecte diferite.

Europa Liberă: Atunci cum ar trebui să arate legea care ar transpune directiva?

Bogdan Manolea: Dacă vorbim despre directivă- sau Codul European al Comunicațiilor- sunt 300 de pagini referitor la ce trebuie să facă un operator de comunicații electronice- cu alocarea radiofrecvenței, cu partea de alocare a numerelor, cu ANCOM-ul și ce trebuie să facă, cu drepturile utilizatorilor în sectorul telecomunicațiilor electronice și așa mai departe. Dar ce propune guvernul cu interceptarea nu are ce să caute acolo. Este pusă ca nuca în perete. E ca și cum am impune certificatul Covid pentru populația română prin legea bugetului.

Europa Liberă: Celelalte țări care au transpus această legislație au introdus și elemente privind siguranța națională și interceptarea comunicațiilor?

Bogdan Manolea: Regulile cu privire la interceptarea comunicațiilor nu sunt reglementate la nivel european. E alt subiect.

Dacă vrea să intercepteze guvernul trebuie să modifice Codul de Procedură Penală, să aibă dezbatere publică și să spună că noi vrem să facem a,b,c pentru că avem aceste probleme d,e,f, riscurile sunt astea, garanțiile sunt astea, normele CEDO sunt astea, Polonia face asta, SUA fac asta, tehnic putem sau nu putem face asta. Așa trebuie să decurgă o discuție, nu să ne pună patru paragrafe pe ascuns în lege.

Nu are legătură cu transpunerea directivei. E o chestiune pe care doar România a făcut-o și doar în acest mod care nu este corect. Din ce știu eu nicio altă țară nu a făcut așa ceva.

Europa Liberă: Dacă nu transpune prevederile din directivă ce riscă România? Putem lua infringement?

Bogdan Manolea: Poate risca infringement, da. Dar cele patru articole nu au legătura cu actul european. Dacă autoritățile decid că e nevoie de o actualizare pentru siguranța națională atunci că o facă acolo unde sunt și restul de prevederi.

Codul de Procedură Penală care reglementează și interceptarea comunicațiilor are un text și se referă la A, B, C, D. Acum vine acest text nou care pare ca lărgește tipologia de furnizori (deși nu e nevoie, textul de Codul de Procedură Penală acoperă deja și pe aceștia) care ar trebuie să răspundă la acele cereri și tipologia de cereri de acces. Guvernul în loc să ia ia Codul de Procedură Penală și în loc să modifice acolo, adaugă acest text. Pe ascuns.

Articolul introdus de Guvern privind furnizorii de servicii de comunicații arată că aceștia sunt obligați să sprijine serviciile de securitate și să permită interceptarea legală a comunicațiilor:
Art.102. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:
a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;
b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;
c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;
d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru lucrează în presă din 2001. Primele articole le-a publicat în România Liberă, ziar în redacția căruia a lucrat în primii trei ani. De-a lungul timpului, a lucrat în redacțiile Adevărul, DIGI 24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. Din ianuarie 2021, Andreea este Senior Correspondent în echipa Europei Libere România. 

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG