Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat marți scăderea „temporară” cu 50% a accizei la combustibil. „Măsura ar reduce prețul la pompă imediat cu peste 1 leu”, a spus el.
Coaliția de guvernare a fost de acord cu măsura, așa că vor urma „discuții cu Comisia Europeană și marile companii distribuitoare de carburanți pentru ca prețurile la combustibil să fie reduse la un nivel suportabil pentru toți consumatorii, fie ei persoane fizice sau companii”, a mai spus ministrul.
„Acesta este doar una dintre deciziile care vor constitui pachetul major de soluții ce au ca scop reducerea facturilor energetice și calmarea puseului inflaționist manifestat la acest început de an”, a mai spus Câciu.
Pentru ca măsura să intre în vigoare ea trebuie să fie adoptată fie printr-o hotărâre de Guvern, fie printr-o lege în Parlament.
Care este impactul bugetar, care este impactul pe deficit, impactul pe datoria publică și pe ce perioadă va fi implementată măsura?
Atât ministrul Finanțelor, cât și ministrul Energiei, Virgil Popescu, au refuzat să răspundă întrebărilor.
Cîțu: Impact bugetar de „3-4 miliarde de lei”
Președintele PNL, Florin Cîțu, a declarat ulterior la Parlament că impactul bugetar calculat ar fi la „3-4 miliarde de lei” și că măsura a fost gândită să fie în vigoare pentru o perioadă de trei luni.
„Scenariile pe care le prezintă Ministerul Finanțelor sunt optimiste, eu sper că nu sunt prezentate doar așa să mai împușcăm un iepure, să spun că facem această măsură, pentru că ea costă 3-4 miliarde de lei. N-aș vrea doar să luăm banii din buzunarul nostru, să-l trimitem în buzunarele companiilor”, a spus Cîțu.
El a adăugat că PNL susține măsura, chiar dacă nu există o garanție că prețul la pompă va scădea.
„Problema e că, dacă nu scade prețul la pompă, cineva ar trebui să răspundă pentru asta. 3 miliarde să-i luăm de la buget și să-i dăm companiilor, fără să răspundă nimeni, ar fi greșit. Să-și asume cineva această măsură și consecințele”, a spus fostul premier.
„Mi se pare că fac în continuare brainstorming (...) Ei sunt obligați legal să ofere o analiză de impact”, a spus Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură la Expert Forum.
Profesorul de economie Cristian Păun a spus că politica de accizare trebuia „revizuită puțin”, deoarece „în prețul de 7 lei de la pompă, 60% sunt accize, TVA și alte taxe”.
„E printre cele mai fezabile măsuri de acolo, dar are loc în condițiile unui deficit excesiv, adică se întâmplă pe parte de datorie în continuare”, a subliniat economistul.
„Deci putem să vorbim de o revizuire, putem să vorbim de o revizuire a taxării și pe parte de TVA, dar acest lucru se poate întâmpla doar atunci când ai spațiu fiscal. Dacă nu ai spațiu fiscal, înseamnă că tu transporți totul în deficit și mai excesiv și în datorie publică și mai mare, aici fiind deja la limita de sus”, a spus Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, pentru Europa Liberă.
Cât va rezista bugetul cu acciza la carburanți redusă la jumătate?
„Prin această supraîndatorare nu facem altceva decât să mutăm rezolvarea acestei probleme pe spinarea copiilor noștri. Prin reducerea acestei taxări în condiții de deficit excesiv nu se rezolvă problema, dimpotrivă, se amână această rezolvare”, a completat Cristian Păun.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu a declarat luni, când a propus măsura, că va fi „pentru o perioadă, vedem cât suportă bugetul de stat”.
„Vă spun eu, nu suportă nicio lună, nicio zi, pentru că el este deja pe deficit excesiv fără nicio reducere pe partea de taxare. Ea va antrena inclusiv scăderea TVA-ului, pentru că se aplică la acciză, deci vom vedea și o scădere la încasările din TVA”, a spus profesorul Cristian Păun.
El a avertizat însă că „în momentul în care datoria aceasta devine nesustenabilă intrăm într-o zonă de risc sistemic greu controlabil și ne putem trezi cu o scumpire a costului datoriei publice, care va pune o presiune și mai mare pe buget. Ce luăm pe mere, dăm pe pere”.
Plafonarea și compensarea, prelungite cu încă o lună
Coaliția PSD-PNL a mai decis și plafonarea prețurilor și compensarea facturilor, cu încă o lună, la energie electrică și gaze naturale.
Otilia Nuțu a spus că Guvernul ar trebui „să se uite întâi la ce s-a întâmplat până acum cu Legea plafonării și compensării”.
„Să vadă ce efect a avut asupra pieței legea în sine, pentru că s-ar putea să vadă că și legea în sine a avut un efect asupra prețurilor din piață”, a completat experta în energie.
Ea a adăugat că, în urma măsurilor de plafonare și a contractelor încheiate în termenii de la începutul anului 2021, creșterile facturilor au fost „rezonabile” la consumatorii casnici, iar facturile au fost mai mare la consumatorii non-casnici.
„S-ar putea ca problema noastră din primăvară să nu mai fie factura la energie, pentru că nici nu se mai consumă atâta energie din aprilie încolo, ci să ne rupă la buzunar inflația. Facturile la non-casnici mai mari o să se vadă în prețurile mai mari pentru toate bunurile care se produc cu energie, la orice”, a spus Otilia Nuțu, pentru Europa Liberă.
Întrebată de ce nu a furnizat Guvernul niște estimări ale măsurilor, ea a răspuns: „Eu cred că nici măcar n-au făcut un calcul elementar, să vadă cum ar arăta o factură în aprilie, mai, iunie. Cât de mare mai e sprijinul ăsta dacă mai continui plafonarea?”
„Noi acum nu mai suntem în criza din iarnă. Acum ar trebui să facem cât se poate de tare anvelopări de blocuri, dar stăm pe strategia de renovare a clădirilor și n-au aplicat nimic din ea. Nu văd de ce discutăm în continuare ca și cum am fi în noiembrie”, a mai spus ea.
La rândul său, Cristian Păun a atras atenția că „aceste noi măsuri nu fac decât să prelungească și să potențeze și mai mult haosul din piața de energie și gaz, pun în subsidiar partea de producție, principala problemă pe care noi o avem”.
El a mai spus că o altă măsură „ciudată” propusă de Guvern este plafonarea profitului la distribuitorii de gaz și energie.
„E o prostie, pentru că va lovi în această componentă a industriei care este partea de distribuție. Gazul se poate stoca, dar energia electrică nu, așa că are nevoie de un sector de distribuție foarte bine pus la punct, concurențial, cu foarte mulți jucători, care să alerge după clienți”, a afirmat economistul.
„Când plafonezi profitul, nu faci decât să distrugi această componentă, iar mai târziu vom vedea „roadele” acestei aberații. Distruge partea de distribuție, crezând că energie înseamnă doar partea de producție, ceea ce e complet fals”, a subliniat el.
