Mai exact, din cele aproape 33 de milioane de tone metrice de cereale şi produse derivate ucrainene exportate din august 2022 până în iulie 2023 prin acord, cele mai mari cantităţi au ajuns în China - aproximativ 8 milioane de tone, urmată de Spania - 6 milioane de tone, respectiv Turcia - 3,2 milioane de tone.
Cele mai mari cantităţi transportate prin intermediul acordului au fost porumb - 51%, făină - 27%, seminţe de floarea soarelui - 6% şi ulei de floarea soarelui - 5%, în timp ce restul cantităţii reprezintă alte categorii de cereale sau produse cerealiere.
O arată datele publice de pe site-ul Comitetului comun de implementare al acordului, intermediat de ONU şi Turcia.
În China şi Turcia au ajuns 11,2 milioane de tone de cereale, peste o treime din totalul cantităţilor transportate din trei porturi ucrainene spre 45 de ţări.
Între primele zece ţări unde au ajuns cerealele ucrainene se regăsesc doar patru ţări UE: alături de Spania, mai sunt Italia - unde au fost importate 2,1 mil tone metrice de cereale, Olanda - 2 mil şi Portugalia - 708.000 de tone.
În total, în cele patru ţări au ajuns sub 11 milioane de tone metrice de cereale, mai puţin decât în China şi Turcia la un loc.
Top 10 ţări importatoare prin acordul cerealelor
- China - 8 milioane (mil) tone metrice
- Spania - 6 mil
- Turcia - 3,2 mil
- Italia - 2,1 mil
- Olanda - 2 mil
- Egipt - 1,6 mil
- Bangladesh - 1,1 mil
- Israel - 860.000
- Tunisia - 713.000
- Portugalia - 708.000
Sursă: ONU
Topul primelor zece ţări de destinaţie ale transporturilor este completat de Egipt, Bangladesh, Israel şi Tunisia.
Cantităţi peste 500.000 de tone de cereale au mai ajuns în Belgia şi în India, în timp ce în România au fost transportate aproximativ 250.000 de tone.
Potrivit datelor disponibile pe site-ul Comitetului de Coordonare al acordului, în ţări cu risc mare de foamete precum Afganistan, cele de pe coasta africană şi Yemen au fost transportate peste 700.000 de tone de cereale, prin programul internaţional de combatere a foametei, desfăşurat şi înainte de războiul declanşat de Rusia.
Pe de altă parte, reprezentanţii Comitetului au menţionat că derularea iniţiativei a permis limitarea creşterii indicelor mondiali de preţuri la alimente, potrivit reprezentanţilor Comitetului.
Totodată, aceştia au amintesc că faptul că o ţară figurează ca destinaţie a transportului nu exclude transportul ulterior spre alte state, fără să existe vreo prevedere sau obligaţie în acest sens.
Erdoğan: Rusia nu este de acord cu revenirea în acord câtă vreme 44% din cereale ajung în UE
Preşedintele turc Recep Erdoğan s-a întâlnit luni, la Soci, cu liderul rus Vladimir Putin, iar una din temele principale ale discuţiei a fost reluarea acordului de transport al cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, intermediat de ONU şi Turcia.
El a spus că pentru ca Rusia să revină din acord aceasta solicită să fie ridicate restricţiile care împiedică exporturile de cereale şi îngrăşăminte ruseşti.
Principala revendicare în acest sens rămâne reconectarea Băncii Agricole Ruseşti la sistemul de plăţi SWIFT, din care a fost deconectată în urma sancţiunilor impuse de ţările occidentale după ce Rusia a declanşat invazia din Ucraina.
Liderul turc a oferit însă şi un alt motiv pentru refuzul Rusiei de a relua acordul, legat de destinaţia cerealelor ucrainene, care nu ar ajunge în ţările sărace şi în curs de dezvoltare, ci mai degrabă în ţările UE.
„Pe bună dreptate, Putin nu este de acord, dacă 44% din cereale merg către ţările europene”, a spus preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan, potrivit News.ro, care citează CNN.
De altfel şi Vladimir Putin a dat vina pe Occident pentru colapsul acordului.
„Occidentul, ca să spunem lucrurilor pe nume, ne-a înşelat cu privire la obiectivele umanitare pe care le-ar fi urmărit prin Iniţiativa de la Marea Neagră, de a ajuta ţările în curs de dezvoltare”, a declarat Vladimir Putin, conform aceleiaşi surse.
El a subliniat şi în alte rânduri că destinaţia cerealelor din Ucraina ar fi mai degrabă Uniunea Europeană şi nu ţările africane.
