Într-o scrisoare deschisă adresată ONU, Amnesty International, Human Rights Watch, Human Rights Foundation și International Federation for Human Rights au menționat că situația s-a înrăutățit de când Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a discutat ultima oară „tendința alarmantă” din Rusia.
„Am sperat că autoritățile ruse își vor schimba abordarea în urma declarațiilor mai multor state”, au scris organizațiile în scrisoarea deschisă. „Cu toate acestea, autoritățile au continuat campania de represiune, inclusiv prin legi care urmăresc membri și susținători ai organizațiilor considerate ‘extremiste’ și nedorite - în unele cazuri, urmărindu-i prin aplicarea retroactivă a legilor noi foarte restrictive”.
Rusia și-a atras critici internaționale în ultimul an pentru modul în care a limitat drepturile civile ale propriilor cetățeni. Scrisoarea deschisă menționează arestarea lui Aleksei Navalnîi, folosirea legii „agenților străini” și eticheta de organizație „nedorită” pentru a „hărțui și persecuta activiștii politici pașnici, protestatarii și orice voci critice din Rusia”.
„În acest aspect este necesară implicarea continuă și crescută a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului”, spun organizațiile internaționale.
„Cerem autorităților ruse să anuleze inițiativele legislative care restricționează inutil dreptul la libertatea de expresie, asociere și adunare pașnică și să aducă legislația în conformitate cu obligațiile sale internaționale cu privire la drepturile omului”, continuă scrisoarea.
Legea „agenților străini” din Rusia a fost aprobată în 2012 și modificată de repetate ori de atunci. Aceasta cere organizațiilor necomerciale care primesc asistență și fonduri din străinătate pentru a desfășura activități politice să se înregistreze ca „agenți străini”.
Modificările ulterioare ale legii au vizat posturile de știri care primesc bani din străinătate. În 2017, guvernul rus a pus serviciile în limba rusă ale Europei Libere, Current Time și Voice of America pe lista agenților străini.
Într-un raport din 5 iulie, Comisia de la Veneția a Uniunii Europene (compusă din experți independenți din domeniul constituțional) a criticat Rusia pentru aceste legi și a cerut Kremlinului să le modifice.
Rusia, în schimb, susține că aceste amendamente au scopul de a crește transparența instituțională și securitatea națională.
Organizațiile pentru drepturile omului au spus în scrisoarea deschisă că aceste legi sunt folosite pentru a închide gura vocilor din opoziție precum Aleksei Navalnîi și Andrei Pivovarov, fostul director al mișcării Rusia Deschisă. Pivovarov a fost arestat după ce a fost scos dintr-un avion care se îndrepta de la Sankt Petersburg la Varșovia în mai anul acesta. Pivovarov este acuzat de „participare la activitățile unui grup nedorit”. Acesta neagă acuzațiile.
Navalnîi, cel mai cunoscut critic al lui Putin, a fost arestat în ianuarie, când s-a întors din Germania după ce a petrecut cinci luni acolo recuperându-se în urma unei tentative de asasinat prin otrăvire. Acesta dă vina pe Kremlin - oficialii ruși neagă acuzațiile.
În februarie, Navalnîi a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare pentru încălcarea unei sentințe cu suspendare din 2014. Acesta fusese condamnat politic pentru delapidare. În ianuarie și aprilie, zeci de mii de oameni au protestat în susținerea lui Navalnîi.
Rusia se confruntă cu probleme economice majore: veniturile scad în timp ce inflația crește. Partidul lui Putin, Rusia Unită, are cel mai scăzut procentaj în sondaje din întreaga sa istorie, înaintea alegerilor parlamentare din 19 septembrie.
Pregătindu-se pentru alegeri, Kremlinul a acționat brutal împotriva figurilor din opoziție și a presei independente. La începutul acestei luni, Vladimir Putin a susținut o lege care împiedică liderii și fondatorii organizațiilor considerate extremiste sau teroriste să candideze în alegeri.
