„Actualitatea românească”, 18 decembrie 1989
Moderatori: Neculai Constantin Munteanu, Emil Hurezeanu; colaborează la program: Șerban Orescu, William Totok, Adrian Niculescu.
În sumar: martori oculari descriu evenimentele care au avut loc în la Timișoarea începînd din 16 decembrie 1989, când arestarea și deportarea pastorului protestant maghiar Laszlo Tokes a fost oprită de o demonstrație a cîtorva sute de oameni, care s-a transformat ulterior într-o manifestație anticomunistă. Granițele României au fost închise. Relatări ale presei internaționale despre situația din România. Proteste ale românilor din diaspora împotriva regimului Ceaușescu. Un mesaj al Regelui Mihai.
Neculai Constantin Munteanu: E un început în tot sfârşitul! Timişoara e acum numele oraşului românesc scris şi pronunţat în toate limbile pământului. Timişorenii au ieşit în stradă pentru a le reaminti românilor şi opiniei publice internaţionale că e nevoie şi în România de schimbările radicale care s-au produs în celelalte ţări comuniste. La microfon Neculai Constantin Munteanu, Emil Hurezeanu, Şerban Orescu.
Emil Hurezeanu: Dragi ascultători din România şi din străinătate! Sunteţi între timp la curent cu evenimentele dramatice care s-au desfăşurat în ultimele două-trei zile la Timişoara îndeosebi. Spun la Timişoara îndeosebi pentru că informaţii despre care vom discuta în cursul acestei emisiuni vorbesc şi despre evenimente asemănătoare - chiar dacă nu de proporţiile celor de la Timişoara - care ar fi avut loc la Arad şi în alte oraşe ale României.
Aşadar, Timişoara, sâmbăta, 16 decembrie 1989. O manifestaţie de mari proporţii, intervenţii masive ale poliţiei, ale trupelor speciale ale Securităţii, ale Armatei. La început câteva sute de persoane, apoi mii şi după unele informaţii chiar zeci de mii de persoane. Oraşul Timişoara a fost practic blocat începând de sâmbăta, şi apoi continuând cu a doua zi, ziua de duminică, când demonstraţiile au fost escaladate.
Pentru că nu avem prea mult timp la dispoziţie şi informaţiile de pretutindeni ne inundă practice, vă propun următorul scenariu al emisiunii: Avem o mărturie extraordinar de importantă. Un cetăţean român care a fost la Timişoara duminică, de dimineaţa până la prânz şi a participat ca martor ocular la demonstraţia care a avut loc în centrul oraşului Timişoara, inclusiv la ciocnirile cu forţele de poliţie, cu forţele represive, ne-a telefonat în cursul zilei de astăzi, în cursul zilei de luni şi a ţinut să ne transmită o mărturie. S-o ascultam împreună:
Martor ocular din Timişoara: Bună ziua! Aş vrea să relatez despre evenimentele din Timişoara dinspre noaptea de sâmbăta spre duminică şi din cursul zilei de duminică. Este foarte important - eu am auzit astăzi primele ştiri din Austria cât şi Germania, să se facă o diferenţiere. De fapt, au fost două evenimente mari, două manifestaţii mari. Prima manifestaţie a fost cea în legatură cu preotul reformat maghiar de la care într-adevăr a pornit totul. În noaptea de sâmbătă pe duminică aceste manifestări în jurul acestui preot şi în jurul domiciliului s-au escalat, s-a ajuns la încăierări. În decursul acestor escalări între podul de la Maria, podul Beghiului de la Maria şi până în piaţa cartierului Iosefin, cine cunoaşte Timişoara, aceasta este o distanţă de aproximativ un km jumate, nu a mai rămas nicio singură vitrină a magazinelor de stat intactă. Toate vitrinele, toate geamurile mari au fost sparte. Însă vreau să accentuez că nu s-a ajuns la devastări, nu s-a furat absolut nimic. Şi ieri dimineaţa încă m-am putut convinge personal, trecând pe lângă aceste magazine, că fără să te apleci puteai sa scoţi puţinul amar pe care îl aveau însă toata marfa era acolo. Deci a fost numai o descărcare a mâniei publice.
În acelaşi timp, deci noaptea de sâmbătă pe duminică când a avut loc aceasta ciocnire aici în centrul Timişorii, în cartierele mărginaşe ale Timişorii s-au format grupuri mari, de sute de oameni, care strigau Jos Ceauşescu! Vrem libertate! Aceste grupări nu mai aveau absolut nimic de a a face cu preotul maghiar. Ieri în cursul amieziii, in jurul orei 12, s-a format iarăşi o mare grupare, de aproximativ 2000-3000 de tineri, muncitori, studenţi şi foarte mulţi copii, în cartierul universitar. Eu am fost personal de faţă când aceasta grupare a pornit de la universitate şi s-a îndreptat spre Hotelul Continental trecând peste Bega şi scandând lozincile Jos cu Ceauşescu! Jos cu dictatorul! Libertate, libertate! O altă lozincă a fost Românii sunt un popor unit, românii sunt un popor unit! Aceasta coloană a devenit tot mai mare pentru că ieri in Timişoara a fost absolut toată populaţia pe străzi, ştiind că se va întampla ceva. Pe marginea străzii oamenii aplaudau cu lacrimi în ochi.
Sunt şi acum… şi acum sunt mişcat când mă gândesc ce am văzut pentru că am auzit oameni în vârstă spunând: Doamne, ce bine că am trăit aceste momente. Nu am crezut că pot vedea aşa ceva. Coloana s-a deplasat pe lângă Hotelul Continental şi până la Bulevardul 23 august, îndreptându-se spre Palatul Comitetului Judeţean de Partid. În faţa acestuia poliţia şi armata, adică Securitatea, au format un zid de soldaţi înarmaţi cu…neînarmaţi. Înarmaţi doar cu bastoane de cauciuc şi cu cozi de lopată, deci nişte bâte. Aveau căşti şi scuturi. În spatele acestor trupe se aflau aproximativ 7 sau 8 tancuri de apă, adică tunuri de apă, maşini cu tunuri de apă. Mulţimea s-a apropiat până la aproximativ 30-40 de metri şi a format şi ea la rândul său un zid. Două forţe stăteau faţă în faţă.
M-a şocat că nimeni din partea oficialităţilor nu a încercat să vorbească cu manifestanţii, nu a încercat să potolească mânia publică. Din contră, aruncătoarele de apă au început să stropească. Acesta a fost semnul spre violenţă. Oamenii au început să fugă spre maşinile aruncătoare de apă. Au început să arunce cu pietre, cu crengi, rupte din copaci. Armata şi miliţia au...s-au retras până la spatele clădirii Partidului. Mulţimea a triumfat. Au început să arunce cu pietre în geamurile acestei clădiri, nu a rămas nicio fereastră intactă de la parter şi de la etajul unu. Nu s-a văzut niciun miliţian, nu s-a văzut nimeni. Atunci mulţimea a năvălit spre uşi şi în aproximativ 5-6 minute au reuşit să intre în clădire.
Primii care un intrat în clădire au început să arunce afara tablourile lui Ceauşescu. Am văzut cu ochii mei un tablou fixat în spatele unei ferestre şi mulţimea a început să tragă ţintă cu pietre la acest tablou până când din fereasta respectivă şi din tablou nu a mai rămas nimic. Cineva de la etajul unu a aruncat un tablou pictat a lui Ceauşescu. Mulţimea urla de plăcere. Tabloul a fost făcut ferfeliţă în câteva secunde. Au aruncat streagurile. Steagurile roşii au fost imediat rupte, steagul naţional… a fost rupt doar stema şi oamenii fâlfâiau cu steagul în stânga şi în dreapta. Am văzut o femeie sus pe clădire făcând semne cu steagul naţional. Mulţimea aplauda şi striga. Înăuntru din clădire au început să arunce scaune, mese, cărţi afară.
În acelaşi timp pe partea cealaltă erau câteva camioane de ale poliţiei. Camioane mari de aproximativ 7 tone. Aceste camioane închideau străzile lăturale. Aceste camioane au fost în flăcări. Mulţimea le-a dat foc. Oamenii stăteau...în clipa aceasta erau cel putin şase mii de oameni adunaţi care aplaudau şi strigau Jos Ceauşescu, Jos Ceauşescu. Atunci a venit Armata, Securitatea, cu baionete, însă nu am văzut să fi dat în oameni cu baionete. Între doi militari era întotdeauna un miliţian, adică în uniformă de miliţie cu baionetele acelea, acele cozi de lopata. Şi aceştia dădeau. Dădeau şi loveau pe oricine, bătrâni, copii, toţi care fugeau erau loviţi. Eu am scăpat din faptul că m-am retras într-o cladire, în casa scărilor am încercat uşa. Uşa era închisă, am intrat înăuntru. Am intrat înăuntru, am închis uşa după mine şi am aşteptat câteva clipe. Mulţimea a fugit. Însă s-a redresat foarte repede şi a venit înapoi. Eu nu am mai avut acest curaj să mă intorc, în clipa aceea eu m-am îndepărtat, însă am văzut de departe încă coloanele de fum. Nu ştiu ce s-a întâmplat mai târziu.
Am vrut… şi sper ca relatarea aceasta vă va ajuta ca să reconstruiţi adevărul ce a avut loc în aceasta zi istorică pentru poporul nostru desigur. Ceea ce am mai vrut să spun, în clipa în care au început aruncătoarele de apă, la începutul confruntării, să arunce apă şi au fost lovite de primele pietre, toate aruncătoarele de apă au făcut stânga-împrejur şi au fugit, au plecat cât de repede au putut. O singură maşină a fost abandonată de echipajul ei şi s-a încercat de către manifestanţi să se răstoarne. Maşina fiind foarte grea, aceste tancuri de apă sunt cel puţin de 7 până la 10 tone, nu au reuşit, însă au spart şi au devastat tot ce au putut. Acum cred… ceea ce este foarte important: de ieri graniţa este închisă şi nimeni nu mai poate intra inăuntru. Mai vreau să spun, masele inainte de a ajunge la confruntare, masa de demonstranţi a strigat Fără violenţă, fără violenţă. Văzând soldaţii pe care îi aşteptau, masele strigau: Noi suntem poporul, voi pe cine apăraţi? Noi suntem poporul, voi pe cine apăraţi? Apoi o altă lozincă scandată a fost: Azi la Timişoara, mâine în toata ţara! Cam asta a fost ce am putut acum din amintire…încă sunt şocat, sper că veţi reuşi să folosiţi acest material. Asta a fost tot.
Emil Hurezeanu: Îi mulţumim acestui român din Timişoara pentru mărturia sa impresionantă. Evenimentele despre care era vorba s-au consumat ieri, duminică, 17 decembrie, până la pranz. În cursul dupa-amiezii de duminică am avut primele informaţii din partea unor corespondenţi de presă din partea unor medii de informare maghiare în primul rând, dar şi iugoslave. Ne propunem să refacem acum filmul acestor prime reacţii internaţionale la evenimentele de sâmbăta şi duminica, care de altfel aveau să continue şi în cursul zilei şi în cursul nopţii de duminică spre luni. Până atunci, însă, îl rog pe colegul Şerban Orescu să înceapă acest traseu invers pe care încercăm să-l facem al reacţiilor internaţionale, ale primelor reacţii internaţionale la evenimentele de sâmbăta şi duminica.
Şerban Orescu: Aş vrea să spun că ceea ce s-a întâmplat la Timişoara dovedeşte două lucruri: în primul rând convergenţa de interese între români şi maghiari şi în al doilea rând faptul că România astăzi e un butoi de pulbere. Pe scurt două cuvinte despre László Tőkés: este un pastor plin de curaj care înţelegea în predicile lui să evoce şi probleme politice şi să revendice drepturi pentru români şi maghiari deopotrivă. Tőkés a fost sancţionat cu mutarea în Ardealul de Nord, într-un mic sat de către episcopul lui, dar tot cu departamentul cultelor. În urma refuzului său de a da urmare ordinului de mutare, a fost dat în judecată. Bineînţeles, tribunalele ştim cum functionează, o curte din Timişoara l-a obligat să evacueze în termen de 8 zile biserica. Asta s-a întâmplat la 28 noiembrie. Ulterior termenul a fost prelungit până la 15 decembrie.
15 decembrie, deci, o zi fierbinte. O zi înainte, la 14 decembrie, un funcţionar de stat face inventariul casei parohiale. Locuinţa se află, bineînţeles, sub stare de supraveghere. Telefonul este întrerupt de multă vreme, exceptând ameninţări anonime proferate la adresa lui şi al familiei. În ziua de 15 decembrie, vineri, am fost informaţi, eram la serviciu, că un lanţ de 200 de persoane a înconjurat biserica- este vorba de credincioşi, bineînţeles, pentru a zădărnici evacuarea lui Tőkés. Tőkés se baricadase în biserică sperând în felul ăsta să fie menajat de forţele publice, ceea ce nu s-a întâmplat. Numărul celor care înconjoară biserica pentru a-l proteja pe Tőkés creşte în cursul zilei de sâmbătă, dupa unele ştiri la miezul noptii deja se adunaseră în jurul bisericii circa 1000 de oameni. Miliţia înconjura pe credincioşi. În aceasta fază se poate spune ca biserica era înconjurată preponderent de credincioşi, de maghiari reformaţi. Aceştia au strigat miliţienilor: Plecaţi, duceţi-vă! Ca urmare, din motive pe care nu le întelegem prea clar, miliţienii au fost înlocuiţi cu securişti civili. Ulterior însă, spre dimineaţă, tot mai mulţi români, se alătură grupului de maghiari care înconjurau biserica.
Emil Hurezeanu: Pentru ca în cartierul universitar studenţesc al oraşului să izbucnească o demonstraţie autonomă. De aici încolo avem mărturia timişoreanului. Primele informaţii despre demonstraţia de sâmbătă de la Timişoara au fost oferite de postul de Radio Budapesta şi de televiziunea maghiară care şi-a întrerupt programul anunţând următoarele lucruri: o mare parte din ştirile pe care vi le vom citi in continuare vă sunt cunoscute din emisiunea live pe care am făcut-o în cursul nopţii trecute. În orice caz, prima ştire care a venit de la Radio Budapesta în miezul noptii trecute este că mii de persoane au demonstrat la Timişoara împotriva regimului Ceauşescu. Martori oculari, o mare mulţime de oameni continuă să se afle pe străzi, au impărtăşit la telefon după care informaţii precise sunt greu de obţinut, deoarece se spune că armata ar fi înconjurat oraşul. Nicio veste de la Radio Bucureşti, exceptând ceva mai târziu un fel de comentariu foarte sever de ameninţare.
Agenţia vest-germană de ştiri, DPA, informa, de asemenea, în cursul acestei nopţi că unităţi ale Armatei ar fi înconjurat în cursul nopţii Timişoara. Agenţia DPA a relatat, de asemenea, pe baza declaraţiilor făcute de martori oculari, postului de radio Budapesta că unităţile militare sunt sprijinite de vehicule blindate, de transportoare şi elicoptere. Conform aceloraşi martori oculari, demonstraţiile de ieri de la Timişoara, soldaţii ar fi intervenit împotriva manifestanţilor cu baioneta la armă. Nu existau însă informaţii privind numărul răniţilor şi numărul victimelor disputelor violente care au avut loc la Timişoara. Ştim doar că forţele de represiune au uzat de bastoane de cauciuc, trupele de intervenţie ale Securităţii erau înarmate cu căşti, cu scuturi şi că ciocnirile au fost violente, îndeosebi după ocuparea sediului de partid şi de stat local de la Timişoara. De ieri, de duminică de la prânz.
Cel mai târziu, agenţia Associated Press, citând agenţia maghiară MTI şi alte surse, a precizat că în cursul serii de duminică la postul de radio maghiar Danubius, de la Budapesta, s-a primit un telefon de la Timişoara cu relatarea că zeci de mii de persoane continuă să se afle pe străzi. Citând călători care se întorceau din România, MTI a relevat că miliţia a făcut uz de tunuri de apă împotriva demonstranţilor. Un cetăţean cehoslovac a văzut tancuri şi străzi blocate.
Agenţia Associated Press anunţă în cursul nopţii că în momentul în care unităţile Securităţii au încercat să reprime demonstraţia s-a declansat o ciocnire sângeroasă. Şi sursele maghiare vorbesc despre această ciocnire sângeroasă. Abia dupa două ore, se pare, forţele de miliţie au reuşit să controleze situaţia. Citând un reporter al televiziunii din Szeged, agentia maghiară de ştiri, MTI, afirmă ca martori oculari au văzut tineri plini de sânge pe străzile Timişoarei şi portrete ale lui Ceauşescu plutind pe canalul Bega. Mulţi dintre demonstranţi au fost arestaţi.
Călători iugoslavi au informat la Belgrad, la agentia Associated Press că duminică tot oraşul părea că se află pe stradă. Când au părăsit Timişoara la ora două dupa-masă coloane masive de soldaţi blocau circulaţia pe principalele intersecţii şi erau necesare ocoluri importante pentru a părăsi oraşul. Mulţimea compusă din zeci de mii de persoane a sfărâmat, a spart vitrinele librăriilor, aruncând în stradă cărţile lui Ceauşescu. Deasemeni martori oculari iugoslavi relatează că sâmbătă noaptea, nu departe de Hotelul Continental din centru, manifestanţii au spart vitrina unei librării, au scos cărţile lui Ceauşescu în stradă şi le-a dat foc.
Agenţia Tanjug, agentia iugoslavă de ştiri informa în cursul noptii că aproximativ 5000 de persoane au pornit în marş către centrul oraşului. Este deci prima agenţie care ne dă o cifră aproximativă. Aproximativă spun pentru că informaţiile merg de la câteva sute la câteva mii, privindu-i pe participanţii la demonstraţia de la Timişoara.
Opinia publică din România nu a fost informată de evenimentele de la Timişoara. Aceasta informaţie este conţinută, de altfel, şi în depeşa agentiei Tanjug care continuă, singurul indiciu despre o evoluţie neobişnuită l-a constituit un comentariu transmis în radiojurnalul de la ora 19 al postului de radio Bucureşti. În cadrul programului a fost introdus, în mod neobişnuit, un apel adresat cetăţenilor ţării, în care se cerea respectarea necondiţionată, fermă a tuturor legilor ţării şi se atrăgea atenţia asupra pericolului unui amestec extern în afacerile interne ale României.
Şerban Orescu: Iar acuma, astăzi dupa-masă, agentia DPA transmite din Bucureşti că ministerul de externe fiind întrebat ce s-a întâmplat la Timişoara, a răspuns: Nu ştim nimic.
N.C. Munteanu: Cred că ştiu ceva pentru că aşa cum spunea Hurezeanu, la ora 12 şi pe urmă la ora 19 s-a repetat articolul foarte ameninţător în care se cerea tuturor cetăţenilor României să se conforme legalităţii şi să respecte legea.
Emil Hurezeanu: Bineînţeles că plecarea, mă rog, era programată a lui Ceauşescu la Teheran, în cursul acestei dimineţi, nu inşeala pe nimeni. Nu pentru prima oară Ceauşescu recurge la gesturi de inducere în eroare a spune pentru că ne amintim şi dupa demonstraţia de la Braşov a făcut o vizită-fulger în Egipt. Iese de fiecare dată în pieţele publice sau ia contact cu aşa-zişii oameni ai muncii care de obicei sunt securiştii care rechiziţionează în pripă întreprinderile, atunci când se simte psihologic, cel puţin, ameninţat. Deci plecarea sa la Teheran, în această dimineaţă, nu poate fi un semn că autorităţile române refuză să ia notă de evenimentele de la Timişoara şi că n-ar fi îngrijorate de aceste evenimente.
Şerban Orescu: Dimpotrivă, premierul maghiar, Németh, la conferinţa de presă de ieri cu cancelarul Kohl a declarat că există informaţii după care proteste ar fi avut loc în mai multe oraşe româneşti şi adăugând că poliţia secretă şi armata ar fi în stare de alarmă.
N.C. Munteanu: Mai mult, astăzi la ora 12, agentia Tass preluând informaţii de la agentia maghiara de presă face o scurtă trecere în revistă a ce s-a întâmplat la Timişoara, adăugând că protestul exprimat de demonstranţi a fost împortiva conducerii de astăzi a regimului de la Bucureşti şi al sistemului existent în acestă ţară, un lucru deosebit de important, dacă avem în vedere că această ştire vine de la Moscova.
Emil Hurezeanu: Toate aceste informaţii pe care am încercat să le expunem acum în rezumat, rezumau la rândul lor întâmplări din cursul zilei de ieri, deci până ieri seara. Evenimentele, însă, au continuat şi în cursul nopţii după câte suntem informaţi. Din acest motiv propun acum să ascultăm o înregistrare, o înregistrare a unei convorbiri pe care am avut-o în urma cu câteva ore, cu William Totok, corespondentul nostru din Berlinul de Vest, care la rândul lui a avut în cursul nopţii câteva convorbiri cu Timişoara. Nota bene, William Totok este timişorean, de unde a plecat în urmă cu un an şi jumătate. Să-i ascultăm relatarea.
William Totok: După mai multe ore de încercări zadarnice reuşesc să stabilesc legătura telefonică cu Timişoara, azi noapte la ora unu cu o persoană care stă în imediata apropiere a Consiliului Popular, adică a sediului Partidului. În timpul convorbirii telefonice se aud rafale de mitralieră. Persoana îmi relatează că de vineri au loc demonstraţii la Timişoara care au izbucnit în legătură cu deportarea pastorului László Tőkés. La început au participat câteva sute de persoane, apoi demonstraţia s-a extins la câteva mii de oameni. Demonstraţiile continuă în tot cursul zilei de sâmbătă şi duminică. Au intevenit trupele speciale ale Securităţii, ale miliţiei şi ale Armatei. La început cu gaze lacrimogene, aruncătoare de apă şi bastoane de cauciuc. S-au tras rafale de avertisment.
Demonstranţii s-au deplasat apoi spre Comitetul Judeţean de Partid cerând să fie primiţi de către noul prim-secretar, Radu Bălan. S-a aflat că între timp ar fi sosit la Timişoara şi Ilie Matei, fostul prim-secretar la Timişoara, între timp avansat ca membru în Comitetul Politic Executiv, la ultimul congres. Cei doi au refuzat dialogul cu demonstranţii. Au participat şi mulţi studenţi care au strigat lozinci anti-ceauşiste. S-au ars portretele şi cărţile dictatorului. Timişoara este practic înconjurată de armată, nimeni nu mai poate să iasă. La ora trei în noapte reuşesc să vorbesc cu o altă persoană care îmi confirmă cele relatate la ora unu. El a declarat că toate mijlocele de transport în comun din Timişoara n-au circulat în cursul zilei de ieri. Se mai relatează că persoanele care au încercat ieri să telefoneze în străinătate n-au putut să facă aceasta. La ora 2.30 stabilesc legătura cu o altă persoană din Timişoara care mi-a relatat următoarele: în Piaţa Libertăţii e demonstraţie. Oraşul e devastat.
Emil Hurezeanu: A fost deci relatarea lui William Totok, în urma unor convorbiri telefonice pe care le-a avut în cursul noptii la Timişoara. Să adăugăm la aceasta relatare a lui totok că există, până la aceasta oră când transmitem prima ediţie a emisiunii Actualitatea românească şi informaţii neconfirmate privind răniţi şi chiar morţi, în urma ciocnirilor cu forţele de represiune de la Timişoara. Bineînţeles în masură în care aceste informaţii vor fi confirmate vi le vom transmite ca atare. Există aşa cum am spus numeroase reacţii internaţionale la evenimentele din România, evenimentele de la Timişoara.
În timpul acestei dimineţi am primit zeci, sute de telefoane, aici la redactie din partea unor grupuri politice sau nepolitice ale românilor din exil: din Canada, Marea Britanie până în Australia şi Israel. De la Munchen suntem informaţi că Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Germania Federală, pentru Apărarea Drepturilor Omului în România din Germania Federală, precum şi Comitetul de Susţinere Doina Cornea va organiza în cursul acestei seri, în chiar minutele când transmitem această emisiune, în fata catedralei, în faţa Domului din Munchen la ora 18 are loc o rugăciune publică în faţă a sute de personae, făcute de români, maghiari din Germania. Ei se roagă pentru Pastorul Tőkés şi victimele Timişoarei. Miercuri la ora 18 in Odeon Platz care este una din pieţele centrale ale capitalei bavareze va avea loc o adunare de protest al europenilor.
Şerban Orescu: Astăzi la New York va avea loc o demonstraţie de protest, precum şi una la Budapesta, de asemenea în faţa ambasadei Republicii Socialiste România, la care vor participa maghiari şi români aflaţi la Budapesta.
Emil Hurezeanu: Avem reacţii în mai multe ţări europene, avem, aţi văzut, o reacţie sovietică practic, depeşa Tass este cea mai bună dovadă, avem reacţii americane oficiale şi de presă pe care Nestor Rateş le va rezuma pentru programul politic. Avem şi reacţii în mai multe ţări europene. Deocamdată pentru că timpul pe care îl avem la dispoziţie se reduce simţitor vă rugăm să ascultaţi corespondenţa de la Milano a lui Adrian Niculescu.
Adrian Niculescu: Reacţia mediilor de informare din Italia, scrise şi vorbite, ale evenimentelor de sâmbătă şi duminică, de la Timişoara şi Arad, a fost promptă şi imediată şi pe măsura importanţei faptelor. Deşi lunea este o zi relativă calmă în presa italiană, multe ziare nu apar, printre care organele unor partide ca Avanti socialisti sau Il populo din..... cele mai mari cotidiene au inserat, totuşi, la loc de cinste veştile sosite aseară târziu din România. Primatul absolute, probabil la nivel internaţional chiar, îl deţine, foarte seriosul Corriere della sera de la Milano care dedică astăzi dimineaţă, 18 decembrie, revoltei de la Timişoara principalul articol pe pagina întâi, articolul de deschidere, cum se numeste în jargonul jurnalistic, titlul pe cinci coloane: Fulgerul revoltei în România, ciocniri în stradă. Cităm: protestele au izbucnit şi în România. Timişoara şi Aradul au fost teatrul unor sângeroase ciocniri între poliţie şi mulţimea care a coborat în stradă pentru a demonstra împotriva dictatorului Ceauşescu. Forţele de ordine au intervenit în mod brutal făcând uz de tancuri şi hidrante şi potrivit unor mărturii ar fi deschis focul.
De asemeni, marile cotidiene, un cotidian popular, Il giorno, tot la Milano, inserează şi el pe pagina întâi vestea revoltei. Aceeaşi veste şi în marele cotidian liberal, Il Giornale, şi în alte cotidiene mai mici, inclusiv, pe plan local. Foarte important apare faptul că televiziunea italiana încă de astăzi dimineaţa a dedicat în telejurnalele sale- au fost patru până acuma, până la ora când transmit aceste rânduri- problemelor româniei, cu imagini de repertoriu şi anunţând unele servicii, reportaje speciale în ediţiile de seară şi de după-masă. De asemenea, radioul, la toate radio jurnalele, de până acuma începând cu cele de noapte la trei dimineaţa, pe care Radio Roma le dă şi în limbi străine, în franceză, în engleză, în germană, au anunţat ştirea şi au început deja să facă comentarii pe care le vom avea zilele următoare.
Emil Hurezeanu: Evenimentele sunt încă fierbinţi, ştirile de asemenea. Îl rog, totuşi, pe Şerban Orescu să încerce să tragă cel puţin câteva concluzii, să desprindă câteva semnificaţii.
Şerban Orescu: Foarte pe scurt: evenimentele de la Timişoara au demonstrat că între români şi maghiari există o identitate de interes. E drept mişcarea a început în rândurile maghiarilor care erau direct vizaţi de măsura transferării lui Tőkés, dar imediat s-au alăturat românii. Depeşele de presă sunt unanime în constatarea masivă a românilor etnici şi care au intonat de altfel şi Deşteaptă-te, române - prezenţa majoritară, chiar -
România a devenit, şi faptele au demonstrat, un butoi de pulbere. Cu toate acestea, regimul nu înceteaza să provoace opinia publică. Cazul Tőkés este o dovadă specifică a felului, aş zice, lipsit de cel mai elementar tact, în care regimul Ceauşescu întelege să trateze unele nemulţumiri care îşi găsesc rezolvarea în orice societate civilizată. O altă concluzie care se desprinde pe baza evenimentelor din zilele trecute este că opoziţia din România, despre care regimul Ceauşescu afirmă că nu ar exista, este puternică. Acesta va servi, poate ca imbold şi îndemn pentru români pentru a-şi demonstra în continuare voinţa lor politică. Deci nu avem a face numai cu protestul unor personalităţi de felul lui Mircea Dinescu şi Doina Cornea. Este vorba despre o acţiune de masă. Aceasta este semnificaţia evenimentelor de la Timişoara. O altă concluzie, foarte pe scurt, este că regimul a folosit mijloace cu totul exagerate, a făcut o demonstraţie de forţă destinată să intimideze opinia publică, depeşele de presă vorbesc de tancuri, de amfibii etc. în sfârsit ultima concluzie este că imaginea regimului Ceauşescu apare o dată mai mult ca o imagine incompatibilă cu Europa de astăzi.
Emil Hurezeanu: Dragi ascultătoare, dragi ascultători, din România şi din străinătate! Cu puţin timp înainte terminării acestui program am primit din partea regelui Mihai, fostul suveran al României, următorul mesaj:
Regele Mihai: Sunt cu gândul şi cu sufletul alături de voi, sunt ca şi voi îngrijorat când aflu cruzimea cu care reacţionează cei de la Putere atunci când cereţi doar drepturile cele mai elementare şi totuşi şi totodată am şi aveţi mari speranţe fiindcă luaţi cuvântul, manifestând. Fiindcă nu vă mai temeţi, fiindcă prin însăşi sălbăticia represiunii întelegeţi şi întelegem cu toţii că le e frică de voi celor de la Putere. Manifestaţi paşnic cu lozinci care să le spuie care vă sunt năziuinţele. Armele nu pot zdrobi sufletele, nu pot nimici idealurile. Nu îi provocati, fiţi paşnici, dar demni. Cu Dumnezeu inainte!
Emil Hurezeanu: Acesta a fost aşadar, mesajul adresat de către Regele Mihai, fostul suveran al României, în legătura cu evenimentele dramatice de la Timişoara.
N.C. Munteanu: Stimaţi ascultători, e tot ce ştim, ce am putut afla, şi ce am putut difuza despre demonstraţia de la Timişoara. Între timp tiranozaurul Nicolae Ceauşescu a ajuns la Teheran, la ayatollahi. Atât până acum. Până aici ediţia întâia al Actualităţii Româneşti de azi. Dacă va fi nevoie vă vom ţine la curent în Actualitatea Românească de la ora 22.10. Ascultaţi în continuare programele nostre de ştiri, Programul politic, Radio magazin pentru amănunte suplimentare. N.C. Munteanu, Şerban Orescu şi Emil Hurezeanu vă mulţumesc pentru atenţie şi împreună vă urează: să auzim numai de bine. Chiar aşa: să auzim numai de bine!
Transcriere: Anamaria Neag.
(Un document sonor păstrat în arhiva RFE de la Hoover).
Facebook Forum