De la problema unei adânciri a canalului Bâstroe pe partea ucraineană și până la braconaj, incendii de vegetație sau turism necontrolat pe partea românească, problemele nu sunt noi.
Cea mai „normală soluție” pentru protejarea Deltei Dunării ar fi intervenția coordonată a autorităților – ceea ce nu se întâmplă, spune pentru Europa Liberă fostul comisar-șef al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, în interviul #10întrebări.
Ideile principale din interviu:
- Se știe de mulți ani că adâncirea canalului Bâstroe ar afecta ecosistemul Deltei Dunării, însă nici astăzi studiile de impact nu sunt suficiente;
- Investigarea problemelor de mediu în Delta Dunării se lovește de corupție sistemică și lipsă de acțiune;
- Nu există o alternativă pentru creșterea transportului pe brațele Dunării, fără afectarea ecosistemului Deltei.
1. Europa Liberă: De aproape 20 de ani se discută despre problemele de mediu pe care le poate implica adâncirea canalului Bâstroe. Ce a învățat România în acești 20 de ani - există suficiente date care să arate implicațiile unor astfel de intervenții în Delta Dunării?
Octavian Berceanu: În primul rând, e vorba de migrația peștilor și asta s-a observat în cantitatea de pește pescuit, mai ales la scrumbie. Mai există câteva implicații privind populația de sturioni - în momentul în care produci modificări substanțiale, morfologice în aceste canale sau guri de vărsare - automat, fauna piscicolă își modifică comportamentul.
Pe de altă parte, din păcate, am văzut în ultima perioadă că în nordul canalului Bâstroe, dar și în Delta Dunării, în partea românească, au avut loc incendieri masive de stuf exact în perioada de cuibărit.
Ce este un pic ieșit din comun, pe lângă volumul mare de stufăriș ars - modul în care, de exemplu, la nord de Bâstroe - în partea din Ucraina - aceste incendieri sunt aranjate aproape matematic, pe o grilă, ceea ce ne arată că nu sunt incendierile pe care le fac cetățenii, lipovenii sau alții în Delta Dunării ici, colo, dar numeroase, ci sunt pur și simplu sunt puse sistematic aceste guri de foc.
Sunt implicații foarte mari. Nu știu ce vor să facă în zona Bâstroe, dar implicațiile sunt destul de mari, neluând în considerare ce înseamnă adâncirea unui canal, care predispune zona adiacentă la secetă, la scăderea nivelului apei și la distrugerea habitatelor.
Autoritățile române și cele din Ucraina refuză să inventarieze incendiile. Ele sunt vizibile pe imaginile din satelit sau în Deltă. Sunt semnalate de cetățeni, dar cumva - la fel ca și braconajul - infracționalitatea este extraordinar de mare și atribuită unui număr mic de persoane.
Culmea că, în cazul de față - nici în Ucraina, nici în România - nu am văzut autoritățile să facă demersuri - pur și simplu autoritățile române sunt doar spectatori și de multe ori sunt participanți, pentru că e vorba de niște venituri substanțiale din comercializarea peștelui din braconaj, de exemplu.
2. Europa Liberă: Vorbim despre Delta Dunării, o bogăție naturală protejată la nivel internațional - cum se reflectă importanța aceasta în acțiunile statului român?
Octavian Berceanu: În primul rând, statul român nu a investit în dezvoltarea Deltei Dunării ca zonă turistică. Putea să o facă, pentru că e important să controlezi turismul în Deltă, să diminuezi impactul asupra zonelor strict protejate. Nu a făcut nimic în sensul acesta.
Autoritățile nu fac nimic.
Cât am fost la Garda de Mediu, am observat chiar o implicare a politicului în favoarea obținerii de foloase necuvenite, avantaje, influențe teritoriale, venituri venite din pescuit ilicit și oriunde te-ai fi plimbat în partea românească pe canale, ai fi găsit plasă monofilament. Asta înseamnă că partea de braconaj e un pic sub tutela statului român și au o contribuție activă.
Atâta timp cât tu treci peste plasele alea, ca instituție a statului de control și nu faci nimic, înseamnă că se întâmplă ceva în zona de corupție sistemică. Nici măcar nu dau vina una pe cealaltă, instituțiile din România neagă existența acestor fenomene - și de braconaj și de incendieri. Incendierile au și ele un rol - creează zone în care poți să braconezi. Asta fac autoritățile. Pur și simplu nu fac nimic.
3. Europa Liberă: Acestea sunt probleme pe le-ați investigat cât erați la Garda de Mediu? Ați găsit vreo soluție?
Octavian Berceanu: În primul rând, cea mai normală soluție este intervenția autorităților. Dar ca să intervii acolo trebuie să schimbi niște funcționari care sunt corupți. Mă refer aici la ceea ce înseamnă Administrația Deltei Dunării, unde corupția este destul de mare în aparatul administrativ.
Aș schimba și la politic foarte mult, chiar și în Garda de Mediu, în fiecare instituție care nu-și face treaba. M-aș uita la ce face Paza de Coastă în zona Deltei și Jandarmeria. Aș face controale cu echipe din alte județe, pentru că în momentul de față - chiar dacă volumele sunt foarte mari - randamentele controalelor sunt foarte mici.
Aș folosi evident echipamente speciale, cu vedere pe timp de noapte, șalupe cu motoare electrice, aș folosi chiar și elicoptere, aș folosi foarte mult drone cu vedere infraroșie pentru a vedea care sunt cei care fac infracțiuni în zona Deltei. Și mai este un aspect - îngroparea gunoiului în Delta Dunării și incendierea lui, care iarăși este un fenomen frecvent acolo.
4. Europa Liberă: Dar ați reușit să faceți vreunul din aceste demersuri cât ați fost comisar-șef al Gărzii Naționale de Mediu?
Octavian Berceanu: Da, am reușit să facem acțiuni pe ceea ce înseamnă combaterea braconajului. Dar trebuie să ai și celelalte autorități care să te ajute.
Ai nevoie de Poliție ca să facă rețineri, ai nevoie de Jandarmerie, ai nevoie de Administrația Deltei Dunării care să fie de partea instituțională și nu de partea cealaltă. E foarte greu să faci o astfel de acțiune și să rămână discretă și secretă până la momentul când dai drumul unui motor de barcă.
5. Europa Liberă: Care sunt elementele de care ar trebui să se țină cont în momentul în care se decide orice intervenție industrială în Delta Dunării, de oricare parte a graniței, pentru a nu afecta biodiversitatea?
Octavian Berceanu: E nevoie de un studiu de impact complex care să ia în vedere toate posibilele influențe negative.
Aici eu aș merge și să invit specialiști din alte tări care au experiență, pentru că asta ar evita și secretomania instituțiilor românești cu privire la aceste studii și influența politicului asupra celor care fac studiile respective - nu o dată, cei care au făcut studiile corecte au fost cumva înlăturați din instituțiile în care erau angajați.
Și din motivul ăsta cred că ar trebui să implicăm specialiști străini și pe efectuarea studiilor și pe dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării.
6. Europa Liberă: În ceea ce privește o posibilă adâncire a canalului Bâstroe, s-au făcut verificări și de către specialiști internaționali încă din 2004. Aceste studii nu sunt folositoare statului român?
Octavian Berceanu: Statul român înseamnă funcționari, oameni ca și noi. O parte dintre ei sunt bine pregătiți, o parte nu. O parte sunt corecți, alții sunt corupți.
Același lucru se întâmplă și cu statul ucrainean. Începând cu 2004, am văzut mai mult decât o dragare. Am văzut o adâncire prin natura și dimensiunea aluviunilor depuse la gura de vărsare a brațului Bâstroe. S-a format mai întâi o insulă, ceea ce nu exista în zecile de ani precedenți, apoi o peninsulă și un teritoriu destul de vast format din aluviuni, atât.
Aluviunile acestea nu au venit și pe celelalte canale sau pe celelalte guri de vărsare, ca să genereze insule, ci au venit pe canalul Bâstroe - ceea ce denotă că adâncirea lui a fost deja făcută și ce facem noi acum e tardiv.
Adâncirea a fost făcută, populația de sturioni a fost afectată, incendierile au afectat foarte mult zonele de cuibărit pentru păsările migratoare. Sunt și alte populații de pești pe care autoritățile oricum nu le studiază și care bănuiesc că sunt afectate - pentru că ai niște ochiuri de apă care vor seca și au secat și anii devin din ce în ce mai secetoși.
Seacă pentru că scade nivelul apei și atunci și hrana pentru păsări și întreg lanțul trofic este afectat. În momentul în care este afectată baza - populația de pești din ochiurile de apă, atunci și populația de păsări se reorientează spre alte zone.
7. Europa Liberă: Cât ați fost Comisar al Gărzii de Mediu, știați despre problema intervențiilor pe Canalul Bâstroe? Și dacă știați - ați încercat să faceți ceva?
Octavian Berceanu: Nu știam de niciun fel de intervenție pe canalul Bâstroe. Este o zonă în afara țării, ar fi trebuit să fiu informat de alte instituții de specialitate - SRI sau Minister.
Nu aveam cum să am date despre Canalul Bâstroe, nu ține de funcția pe care o aveam. Ține de Guvern, atât. Informații puteau să ajungă la Administrația Deltei Dunării. Informații ar fi avut Poliția de Frontieră. Eu nu aveam niciun fel de instrument, nici măcar de măsurare a calității aerului.
8. Europa Liberă: Oficial, scopul unei adânciri a canalului Bâstroe ar fi facilitarea transportului fluvial. Care sunt soluțiile alternative pentru creșterea transportului pe Dunăre într-un mod care să nu afecteze ecosistemul fragil al Deltei? Există astfel de soluții?
Octavian Berceanu: Nu există. Trebuie evitată dublarea sau mărirea volumului de trafic naval pe orice braț sau canal din Delta Dunării. Sub nicio formă nu este echitabil pentru sustenabilitatea ecosistemului de acolo să mărești nivelul de transport marfă, în mod special.
Orice barcă, orice transport, orice barjă care intră pe aceste canale aduce de la sine și alte elemente negative - deversări, motorină care aduce în apă, foarte multe elemente care defavorizează Delta Dunării.
Mărirea capacității de transport fix prin aceste canale, prin mijlocul Rezervației, nu este sub nicio formă o soluție. Canalul Bâstroe este în mijlocul Rezervației. Nu este o alternativă să mărești volumele de transport pe acest canal. Exista o alternativă dacă am fi avut o infrastructură în Portul Constanța - dar nici noi nu am oferit o alternativă.
Și nici Ucraina, nici România nu sunt campioane la ce înseamnă prezervarea naturii, la conservarea unui habitat natural. Din contră.
9. Europa Liberă: De ce anume e nevoie pentru o colaborare eficientă între actori locali, naționali și specialiști internaționali, astfel încât Delta Dunării să fie cu adevărat protejată?
Octavian Berceanu: Eu aș lua exemplul de dezvoltare a micilor orașe turistice din Italia, unde exista un conflict puternic între instituțiile statului, localnici, clanurile mafiote și diferite alte instituții, în contextul în care orașele respective erau și ele niște situri protejate.
Au chemat specialiști din afară, statul a adus pe toată lumea la masă și au lucrat în niște programe prin care specialiștii renumiți din afară au generat o viziune și au venit cu niște măsuri pentru conservarea și dezvoltarea unor orașe din patrimoniul UNESCO.
La fel se poate interveni și în dezvoltarea sustenabilă a Deltei - sau menținerea într-un format cât mai optim al Deltei, sub patronajul unor oameni de știință din afară. Asta este singura soluție pe care o văd, pentru că instituțiile din România, în 30 de ani, nu au reușit să facă mai nimic.
N-am menționat faptul că în ultimii ani există un anumit regim al antibioticelor care ajung în apă și care au ajuns în aceste zone alte Deltei Dunării și care nu sunt prinse în cercetări la nivel național. Ele pot schimba fundamental lanțul trofic în Deltă - îl pot răsturna și pot să-l ducă la un declin ecosistemic profund, pe generații.
Există studii făcute în Vestul Europei, în România n-a existat niciun fel de studiu, cu toate că în general Delta strânge poluarea de pe Dunăre începând din Germania și atunci ar fi trebuit să avem un studiu microbiologic mult mai profund.
În momentul când am avut un studiu vizavi de populațiile de sturioni, cei care au făcut studiul respectiv au fost alungați din instituțiile statului. Există un braconaj profund și pe sturioni și cei care s-au ocupat de monitorizare cu cip țin toate datele secrete. Sunt niște instituții ale statului, ele beneficiază de date privind migrația sturionului și datele sunt secrete, nu mai au acces cercetătorii la ele.
10. Europa Liberă: Când vorbim de starea ecosistemului din Deltă, care sunt factorii care îl amenință cel mai mult în prezent?
Octavian Berceanu: În primul rând, braconajul - care a căpătat niște dimensiuni care nu au precedent; incendierile de stuf fix în perioada de cuibărit; îngroparea și deversarea deșeurilor în Delta Dunării; contaminarea apei Deltei cu diferite substanțe - pentru că nu avem zone de epurare a apelor menajere, provenite majoritar din turism; lipsa de studii care să ne arate ce avem de făcut pe viitor și care este impactul factorilor de poluare asupra Deltei; lipsa investițiilor în turism sustenabil și în a oferi celor care locuiesc în Deltă un minim de trai - dacă ai investi în turism și oamenii de acolo ar trăi mai bine și nu ar fi predispuși să facă fapte la marginea legalității sau dincolo de legalitate.
