Schimbul ilegal implică adesea angajați ai administrației, care le oferă părinților certificate de naștere falsificate în care aceștia apar ca părinți biologici, susțin sursele. Cei care cunosc situația dau vina pe corupția ieșită de sub control din agențiile implicate în adopții, care îi îndrumă pe unii părinți în direcții mai „ieftine și mai rapide”.
RFE/RL a vorbit cu un cuplu care a recunoscut că a adoptat ilegal un bebeluș anul trecut. Cei doi au plătit în jur de 4.300 de dolari mită. Cuplul, care a dorit să rămână anonim, a spus că încercase vreme de trei ani să adopte legal, dar fără succes.
Ca multe alte țări, Turkmenistan le solicită celor care doresc să devină părinți să prezinte documente de la mai multe agenții oficiale, care să dovedească îndeplinirea unor anumite condiții. Proaspeții părinți povestesc că deși aveau toate actele în regulă, fiecare funcționar implicat în proces le-a cerut mită și a încetinit în mod intenționat procesul.
Apoi, în toamna lui 2020, un angajat al unui instituții a statului a sugerat o altă opțiune: să adopte un nou-născut de la o maternitate, astfel „experimentând toate bucuriile creșterii unui copil de la bun început”.
„Mi-a dat numele unui doctor de la maternitate, care urma să mă ajute să obțin un bebeluș și a spus că nu va costa nimic”, a spus bărbatul. „Am știut că se practică acest lucru însă nu am știut pe nimeni care să mă poată ajuta.” Cuplul a decis să apeleze la acel doctor, care le-a găsit imediat un bebeluș despre care susținea că ar fi fost abandonat de mamă. Imediat după, cei doi au devenit părinții băiatului nou născut, printr-o adopție ilegală.
Angajatul care le-a sugerat soluția ilegală i-a ajutat să obțină un certificat de naștere. În toate documentele, cei doi erau trecuți drept părinții biologici ai copilului. În total procesul, a costat familia 15.000 de manats sau aproape 4.300 de dolari. Este o sumă semnificativă pentru o țară ca Turkmenistan, însă cuplul a spus că au fost bucuroși să plătească.
Noii părinți spun că nu văd „nimic greșit” în felul în care și-au obținut copilul, dat fiind că acesta este „crescut de o familie iubitoare.” „Până la urmă ,copilul a fost abandonat – ar fi putut să ajungă într-un orfelinat,” a spus soția. „Ziua în care l-am adus acasă a fost cea mai fericită zi din viața noastră. Desigur că am prefera ca totul să fi fost făcut legal.”
Cuplul dă vina pe sistemul corupt, care nu le-a oferit „nicio altă opțiune”.
„Traficul ilegal”
RFE/RL a cerut comentarii guvernului din Turkmenistan de mai multe ori după interviul din iunie. Până acum nu a existat nici un răspuns.
Autoritățile din statul netransparent și autoritar din Asia Centrală refuză de obicei să vorbească cu instituțiile de presă independente. Totuși, sub condiții de anonimat, un reprezentativ regional din Departamentul
Sănătății Publice a confirmat pentru RFE/RL că adopțiile ilegale au loc în cadrul maternităților. Oficialul guvernamental a numit această practică „trafic de copii”.
„Este trafic ilegal de bebeluși. Nimic mai mult, nimic mai puțin”, spune acesta. „Prețul copilului în această afacere ilegală poate să ajungă la câteva mii de manats.”
La fel ca părinții adoptivi, oficialul a spus că „este un proces de adopție foarte complex” iar „corupția scăpată de sub control și mita ” sunt principalele motive pentru care „viitorii părinți disperați” aleg această metodă ilegală.
„În cadrul procesului legal ei trebuie să treacă printr-o mulțime de agenții guvernamentale și să plătească mite către fiecare dintre acestea. Așteaptă, de obicei, ani de zile înainte ca aceste documente să fie aprobate,” spune reprezentantul guvernului. „De asemenea, orfelinatele din Turkmenistan dau spre adopție copii mai în vârstă, în timp ce mulți părinți [preferă] copii mici.”
Un cuplu din estul districtului Farap a explicat pentru RFE/RL că a trebuit să prezinte documente și scrisori de la 40 de agenții diferite pentru a-și susține cererea de adopție. Trei ani mai târziu, cererea nu primise încă niciun răspuns. Între timp, spun ei, doritori mai înstăriți din Farap au reușit să adopte legal un copil, într-o perioadă de patru luni, pentru că au dat mită de peste 50.000 de manats (în jur de 14.300 de dolari). „Noi nu avem acești bani,” s-au plâns cei doi.
