Din toamna lui 2025 până la finalul lunii martie 2026, podcastul SmartJob este dedicat combaterii dezinformării și a știrilor false, a temelor legate de securitate cibernetică și război hibrid, manipulare, răspândirea confuziei și a neîncrederii în democrație, ca parte a unui demers mai larg - „Europa Liberă contra Minciunii”.
Proiectul este sprijinit de Fundația Konrad Adenauer. Un efort comun contra minciunii.
La SmartJob, încercăm să deslușim mecanismele valurilor de fake news. Fiindcă minciuna răspândită în masă a început să afecteze deciziile și comportamentele tuturor, indiferent de funcție, profesie, vârstă, sex, statut familial.
Învățăm împreună cum să ne apărăm mai bine și cum să îi apărăm pe cei dragi de mecanismele mai simple sau mai sofisticate ale dezinformării.
***
Adrian Lesenciuc este colonel, profesor universitar la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov. Este doctor în științe militare și informații și în științele comunicării.
Propaganda combină informație adevărată cu distorsiuni sau minciuni, spune Adrian Lesenciuc, și nu este mereu evidentă:
„Discutăm despre o alterare minoră a adevărului, care produce acea modificare foarte mică, dar care, în timp, înseamnă cumulări importante și determină, de fapt, o schimbare importantă de atitudine și, în cele din urmă, de comportament.”
Reziliența societății în fața fake news, mai simplu spus rezistența la minciună, imunitatea la narațiunile rusești se obțin prin educație, spune colonelul:
„România are nevoie de o educație care să conțină și componenta de educație de securitate, oamenii să poată identifica ușor riscurile și vulnerabilitățile la adresa securității naționale. Această educație de securitate este, de fapt, ceea ce ar putea să ducă la creșterea încrederii în instituții.”
În lupta cu dezinformarea și manipularea ar ajuta foarte mult ca România să reafirme cu tărie propriile narațiuni, spune acesta:
„Alinierea României la normele și valorile democratice, aceasta este o narațiune românească, și ea trebuie transmisă prin intermediul sistemului educațional.”
Altfel spus, România ar trebui să folosească cele mai diverse canale ca să-și spună propria poveste, propria narațiune, să apere informațional acea poziționare care servește cel mai bine interesele cetățenilor săi.
Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.
Cum a fost fabricat „dușmanul României”
Colonelul vorbește despre modul în care acționează Federația Rusă:
„În urma unei segmentări extrem de riguroase a publicurilor, prin intermediul rețelelor sociale, se produc efecte asupra publicului larg”, atrage atenția colonelul Adrian Lesenciuc.
Efecte cumulate din perioada pandemiei (2020-2022), a anexării Crimeii de către Rusia (2014), din perioada războiului georgian (2008) s-au tot așezat, s-au tot adăugat și ne-am trezit în ipostaza în care oamenii au fost supuși cumva unei anumite forme de educare paralelă. Asta este, de fapt, ceea ce a produs o anumită aliniere.”
Fabricarea dușmanului a însemnat, de fapt, pentru mințile românilor „dușmanul european care îi subjugă”:
„Este simplu. În momentul în care l-ai definit pe celălalt, poți să te raportezi la celălalt ca fiind răul care se manifestă într-un anume fel și explici modul în care acest rău se manifestă.”
În ciuda dezamăgirilor, ce înseamnă iubirea de țară?
Ce înseamnă iubirea de țară? Ce înseamnă să fii patriot fără să vrei să-ți arunci țara în haos pentru că ești nemulțumit de conducerea ei?
„Patriot – da, dorință de a pune în prim plan și de a lupta pentru ceea ce înseamnă națiune - da, dar în momentul în care vorbim despre un anumit tipar naționalist, cu înțelesurile lui extremiste, vedeți, există această nuanță, «ismele» acestea care de fapt generează un anumit tipar ideologic, dăunător din toate punctele de vedere”, spune profesorul.
„A fi patriot înseamnă în primul și în primul rând a fi bun cetățean și a avea o relație corectă cu statul tău, în a încerca în condițiile în care nu ai încredere sau ai încredere în mai mică măsură în anumite instituții, să vii tu să corectezi această încredere, să vii tu să contribui la creșterea încrederii, să dai credit suplimentar”, crede acesta.
Mai poate însemna și să devii conștient de ceilalți și să-i protejezi pe ceilalți, „Asta nu înseamnă să-i protejezi pe ceilalți visând diferite fantasmagorii izvorâte dintr-o istorie inventată. Crezând într-o istorie reală și educând la rândul tău, arătându-le celorlalți că se poate construi, fiindcă încrederea se poate construi.”
Nu înseamnă nicio formă de eroism hazardat, susține acesta, „nu înseamnă nicio formă de acțiuni în numele unor ideologii care n-au nicio legătură cu realitatea acestor vremuri sau nici măcar cu istoria pe care am parcurs-o.”
Cum ar putea autoritățile române să recîștige încrederea românilor
Statul ar trebui să comunice eficient și comunicarea eficientă este cea care se produce cel mai adesea în situații de criză, iar principiul fundamental în asemenea situații este „one single voice", spune Adrian Lesenciuc.
„Prin urmare, o instituție, o voce. O voce nu înseamnă neapărat o singură voce, ci o voce asumată, dar o voce asumată care înseamnă de fapt un singur mesaj pe acea problemă. În momentul în care ar exista o singură voce, o singură intenție și o singură modalitate de acțiune derivată din această chestiune, s-ar putea acoperi cumva tot ceea ce ar însemna, de fapt, nevoia de informare a publicului.”
Acolo unde nu există informare completă și la momentul potrivit se poate naște zvonul, explică profesorul: „Acolo e, de fapt, mediul propice în care sunt lansate informațiile false.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
