Linkuri accesibilitate

Analiză | Ce a câștigat România în războiul din Afganistan


Soldați români în Afganistan

Participarea României la misiunile din Afganistan a marcat istoria ultimilor 19 ani și a avut un rol decisiv pentru întărirea flancului estic.

Ultimii militari români s-au repatriat în aceste zile din Afganistan, după ce NATO și SUA au decis să-și retragă trupele. Ultimul detașament românesc, format din 140 de militari, s-a întors în țară sâmbătă noapte.

Din 2002 și până acum, peste 32.000 de militari români au participat în teatrul de operațiuni din Afganistan.

Soldați români dau cadouri copiilor afgani
Soldați români dau cadouri copiilor afgani

Alăturarea României la operațiunea NATO de stabilizare, mai apoi de securitate (ISAF), a fost decizia care a contribuit la acceptarea României în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, chiar dacă un pas important fusese făcut încă din 1999, când România și-a pus la dispoziția NATO spațiul aerian pentru intervenția în Iugoslavia.

Operațiunea Forțele Aliate sau Nicovala Nobilă a fost o operațiune militară condusă de NATO împotriva Republicii Federale Iugoslavia în timpul Războiului din Kosovo. Bombardamentele au durat din 24 martie 1999 până pe 11 iunie 1999. Acestea a fost cea de-a doua operațiune majoră de luptă din istoria NATO, după Operațiunea Forța Deliberată din Bosnia și Herțegovina din septembrie 1995, iar pentru intervenția sa NATO a avut nevoie de acces la spațiul aerian al României. Pe 22 aprilie 1999, Parlamentul României a autorizat avioanele NATO să utilizeze spațiul aerian românesc în timpul operațiunilor din Iugoslavia.

Participarea României la misiunea NATO în Afganistan a fost, deopotrivă, și o motivație pentru îmbunătățirea instructajelor, a instructorilor și a înzestrării armatei, dar și o bună ocazie pentru afirmarea unor viitori lideri. Primul dintre liderii descinderii armatei române în Afganistan este ministrul de acum al Apărării.

La un moment dat, participarea României la misiunea NATO din Afganistan a fost singurul argument pentru alocarea de fonduri pentru operare.

S-au îmbunătățit legi, proceduri, au apărut și ceremoniile din piețele publice, politizate, inclusiv pe marginea pierderilor de vieți omenești.

Misiunea NATO in Afganistan s-a încheiat, de fapt, la sfârșitul lui 2014, așa cum s-a hotărât la summit-ul de la Chicago.

Misiunea Resolut Suport a fost doar de asistență și de sprijin a autorităților afgane, cărora le fusese predat controlul țării preluat de la talibani. Financiar, susținerea forțelor armate afgane continuă.

S-a închis un capitol. Nu știu daca toți au înțeles însemnătatea evenimentului, dar vor fi foarte multe schimbări. Modul în care se va adapta MApN la aceste schimbări este crucial. Deja sunt fonduri disponibile rezultate din încheierea cu anticipație a misiunii. Cum vor fi redistribuite? Va păstra România 2% pentru Apărare în 2021 în acest context? S-a făcut ședința CSAT pentru forțele care vor participa la misiuni externe, cea care de regulă se făcea în iunie? Au fost discutate în CSAT consecințele încheierii misiunii și acțiunile viitoare? Care va fi motivația rămânerii în activitate a majorității personalului din forțele terestre? Stimulentele financiare la participarea în misiune nu sunt de neglijat! Este posibil ca acum, după încheierea acestui capitol, să apară și lucruri mai puțin plăcute, așa cum s-a întâmplat în SUA, să se schimbe chiar părerea populației despre armată. Depinde mult de ce se va face de aici încolo”, a redat pentru Europa Liberă un expert în domeniu, sub protecția anonimatului, atmosfera din rândul armatei din aceste zile și întrebările pe care și le pun cei întorși din Afganistan.

Participarea din Afganistan, la schimb cu protecția pe flancul estic

Beneficiile sunt în primul rând în ceea ce privește credibilitatea României ca actor al comunității internaționale.

Prin participarea în Afganistan, România și-a consolidat relația cu Statele Unite ale Americii dar și cu statele europene, cu cei care aveau săi devină ulterior aliați în Organizația Tratatului Nord Atlantic și în Uniunea Europeană.

Într-un interviu acordat Europei Libere, analistul de politică externă, Ștefan Popescu, a explicat care sunt marile beneficii ale participării României la misiunea din Afganistan și avertizează asupra falselor ținte în orice analiză pe subiect, cum ar fi cea a victoriei sau a înfrângerii României într-un conflict de dincolo de granițele sale.

De asemenea, analistul spune că armata, în toți acești 19 ani, a făcut de fapt politică externă pentru România.

„Practic, Armata Română în Afganistan a făcut politică externă. Iar acesta este marele beneficiu al României. Este fals să se vorbească de înfrângere sau de victorie în Afganistan în ceee ce privește România. Este greșit să se vorbească astfel. Pentru noi a fost o victorie. Dacă ne raportăm la situația din Afganistan, poate, pentru comunitatea occidentală. Dar nu numai comunitatea occidentală. Și alte state, inclusiv Rusia, aveau interes - având în vedere expunerea sa prin Asia Centrală, prin expunere la jihadismul din Afganistan – să existe o forță a comunității internaționale în Afganistan. Sigur că poate fi considerat un eșec întregul angajament occidental pentru că, după atâția ani de angajament talibanii controlează o treime din teritoriul Afganistanului și 70% din zonele de frontieră. Deci, din acest punct de vedere este un eșec dar, participarea României nu poate fi interpretată nicidecum astfel. Pentru România au fost doar beneficii”, spune analistul de politică externă Ștefan Popescu.

Un alt beneficiu extraordinar, a fost însăși participarea militarilor români la această misiune, consideră analistul, care spune că în schimbul participării la misiunea din Afganistan, România a dobândit credibilitate și „valoare de întrebuințare” internațională în raport cu partenerii pentru a putea cere mai multă protecție pe flancul estic al alianței.

„Zeci de mii de militari români au luat parte la un exercițiu în teatru real, ceea ce a însemnat o ameliorare extraordinară a capacității de luptă a armatei române iar acest aspect a consolidat, de asemenea, poziția României în cadrul Organizației Nord-Atlantice, ca un actor semnificativ, pentru că România a arătat comunității internaționale că-și poate asuma un angajament într-un mod responsabil. Ne-am dovedit valoarea de întrebuințare față de aliații noștri: SUA și ceilalți aliați din comunitatea euro-atlantică. Iar acest lucru este fundamental. În relații internaționale, valoarea de întrebuințare este esențială. România în Afganistan și-a consolidat parteneriatul cu SUA și a dobândit legitimitate în sânul NATO atunci când România a cerut un angajament mai mare pe flancul estic al NATO. România a putut aduce pe masă, în sprijinul acestei cereri, participarea ei din Afganistan.”

Ce urmează

Pentru România, retragerea din Afganistan nu va aduce mari schimbări, consideră analistul. Dar pentru situația din Afganistan lucrurile sunt în schimbare.

Pe de altă parte, nu trebuie să se creadă că Statele Unite se retrag cumva cu totul din zonă, avertizează sursa citată.

„Talibanii pot progresa. Statele Unite rămân angajate în zonă, inclusiv prin amenajarea unor baze militare aeriene și vor participa la misiuni militare aeriene dacă situația riscă să scape de sub control. Cred că subiectul principal al întâlnirii dintre Biden și Putin a fost retragerea din Afganistan. Pentru că retragerea din Afganistan impune amenajarea de baze militare inclusiv în Asia Centrală, în zone care se află sub influența Federației Ruse. Retragerea din Afganistan readuce în prim-plan Pakistanul, singura țară care are o capacitate de influență reală pe teren și asupra talibanilor. Și vom vedea ce nuanțe va adopta politica externă americană, care în ultimii ani a virat spre India și s-a distanțat de Pakistan. Or, Pakistanul este fundamental pentru a rămâne în zonă, pentru a menține un echilibru și pentru a proteja Kabului de acest val taliban care se anunță la orizont.”

Misiunea, în cifre. Primul batalion, condus de actualul ministru al Apărării

Din 1994 și până în prezent, peste 60 000 de militari români au participat la misiuni şi operaţii internaţionale, din care peste 32.000 doar în Afganistan, în 37 de rotații a câte șase luni.

Primii militari români au fost dislocați în Afganistan în luna ianuarie 2002. Erau 25 de polițiști militari și o aeronavă C-130 Hercules, cu un echipaj format din 14 membri ai Forțelor Aeriene Române.

Primul batalion dislocat în teatru era format din aproximativ 400 militari: Batalionul 26 Infanterie din Craiova, supranumit „Scorpionii Roșii“, introdus în teatru în iunie 2002, condus de locotenent-colonelul Nicolae-Ionel Ciucă, actualul ministru al Apărării. A fost primul batalion de infanterie românesc trimis într-o misiune de luptă în afara teritoriului național după cel de-Al Doilea Război Mondial.

România a fost prima țară care a avut conducerea Aeroportului Internaţional Kabul pentru un an, pe parcursul a două misiuni consecutive, între aprilie 2011 și aprilie 2012. Forțele Aeriene Române avuseseră aceeași misiune, pentru șase luni, și în 2006.

Cea mai numeroasă participare a militarilor români în Afganistan a fost între anii 2010 și 2013, cu aproximativ 2 000 de militari. România a fost, în ultima perioadă, unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi. În ultimii 6 ani, participarea la misiunea Resolute Suport din Afganistan a reprezentat prioritatea contribuţiei Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului român.

Ultimul contingent românesc a fost repatriat din Afganistan pe data de 27 iunie. Pentru execuția Ordinului de operații „Safe Return-A“ au fost necesare 12 misiuni de transport aerian, din care trei cu aeronave C-17 asigurate de USCENTCOM, 7 cu aeronave C-17 asigurate de HAW Papa și una cu o aeronavă C-130 din resursa națională. La finalul misiunii Armatei României în TO Afganistan au fost repatriați în siguranță 615 militari și peste 135 de tone de echipamente și materiale.

Costurile totale ale participării Armatei României la misiuni în Afganistan sunt de peste 3 miliarde lei.

Au avansat în cariera militară 21 de ofițeri, dintre comandanții de unități și detașamente dislocate în Afganistan, până la gradul de general, îndeplinind funcții importante în Armata României. Printre aceștia se numără ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu.

Și-au pierdut viața în misiune 27 de militari, iar peste 200 au fost răniți. Primul militar căzut la datorie în Afganistan, la data de 11 noiembrie 2003, a fost sublocotenentul (post-mortem) Iosif Silviu Fogorași. Data de 11 noiembrie a devenit reper pentru instituirea, în România, a Zilei Veteranilor din Teatrele de Operații, marcată pentru prima oară în anul 2014.

Ultimul militar care și-a pierdut viața în Afganistan, pe 5 septembrie 2019, a fost sublocotenentul (pm) Ciprian-Ştefan Polschi.

Președintele Klaus Iohannis anunță desemnarea lui Nicolae Ciucă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00
XS
SM
MD
LG