Linkuri accesibilitate

85 de ani de la invadarea Poloniei și declanșarea celui de-Al Doilea Război mondial


Președintele polonez, Andrzej Duda, la ceremonia de comemorare a 85 de ani de la invadarea Poloniei de către Germania nazistă.
Președintele polonez, Andrzej Duda, la ceremonia de comemorare a 85 de ani de la invadarea Poloniei de către Germania nazistă.

În urmă cu 85 ani, în 1 septembrie 1939, Germania nazistă a invadat Polonia, momentul care a declanșat cel de-Al Doilea Război Mondial. La comemorarea din orășelul Wielun, primul bombardat de naziști, președintele polonez Andrzej Duda a vorbit despre compensațiile pe care Germania încă le-ar datora.

Invadarea Poloniei de către Germania nazistă, condusă de Adolf Hitler, în 1 septembrie, este considerat momentul 0 al declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind urmată la 2 zile de declarațiile de război, împotriva Germaniei, ale Marii Britaniei și Franței.

Numărul victimelor, estimate între 40 de milioane și 50 de milioane de oameni, face ca Al Doilea Război Mondial (1939-1945) să fie cel mai sângeros și amplu conflict din istoria omenirii. A schimbat soarta a generații de oameni de pe aproape tot mapapondul, inclusiv a românilor.

Duminică, 1 septembrie 2024, autoritățile poloneze au marcat 85 de ani de la invazia nazistă în Polonia, în primul oraș atacat atunci, Wieluń. Aproximativ 1.200 de oameni au murit atunci, în atacul lansat la ora 4.40.

În imagine, trupe naziste mărșăluind în Varșovia, Polonia, în septembrie 1939.
În imagine, trupe naziste mărșăluind în Varșovia, Polonia, în septembrie 1939.

Sirenele au sunat și un clopoțel memorial a sunat în timp ce președintele Andrzej Duda și ambasadorul adjunct al Germaniei, Robert Rohde, au participat duminică, 1 septembrie 2024 la ceremonia din orășelul polonez, transmite Associated Press (AP).

„Putem spune că am iertat chiar dacă ne amintim, chiar dacă durerea persistă și chiar dacă încă mai sunt zeci de mii de cei care au fost răniți direct de germani”, a spus președintele polonez Andrzej Duda. El a cerut, de asemenea și autorităților germane să prezinte un discurs.

AP amintește că problema compensațiilor cerute de Polonia Germaniei nu este încă un subiect închis. În timp ce fostul guvern de dreapta a cerut compensații de 1,3 trilioane de dolari, guvernul actual, condus de Donald Tusk ar prefera o formă de compensație care să întărească legăturile dintre cele două țări.

Germania consideră subiectul închis, susținând că ar fi plătit compensații blocului estic condus de URSS, după încheierea războiului, însă Polonia susține că nu a beneficiat de pe urma acelor compensații.

Președintele Andrzej Duda a lăsat de înțeles, duminică, la Wieluń, că subiectul nu este închis.

„Iertarea și recunoașterea vinovăției este una, dar compensarea prejudiciului cauzat este alta. Și această problemă nu a fost încă rezolvată”, a spus el, conform AP.

Donald Tusk, la Westerplatte: „Niciodată din nou singuri!”

Ceremonii au avut loc și la un monument din peninsula Westerplatte din Marea Baltică, unde un avanpost militar a fost bombardat de o navă de război germană la câteva minute după ce atacul din Wielun.

Au fost prezenți prim-ministrul Donald Tusk și ministrul Apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, care au depus coroane de flori și au participat la un apel comemorativ pentru soldații căzuți. În 1 septembrie 1939, trupele avanpostului au luptat timp de o săptămână cu forțele superioare ale germanilor, devenind un simbol al eroismului și patriotismului, amintește AP.

Tusk a transmis că războiul a ajuns din nou în regiune, pe măsură ce invazia rusă a Ukarinei, declanșată în 2022, continuă.

El a spus, cu referire la Germania, că discursurile despre „reconciliere” sau recunoașterea vinovăției nu au fost de ajuns, subliniid că cel mai bun semn al lecțiilor învățate din trecut este „pregătirea de a organizăm întreaga lume occidentală, Europa și NATO pentru apărarea împotriva agresiunii la care asistăm astăzi pe câmpurile de luptă din Ucraina.”

Garda de onoare poloneză, la comemorarea a 85 de ani de la invadarea Poloniei, în peninsula Westerplatte din Gdansk, unde a avut loc prima luptă de după acel moment.
Garda de onoare poloneză, la comemorarea a 85 de ani de la invadarea Poloniei, în peninsula Westerplatte din Gdansk, unde a avut loc prima luptă de după acel moment.

„Astăzi nu vom spune «Niciodată din nou». Astăzi trebuie să spunem «Niciodată din nou singuri»”, a spus premierul, conform sursei citate.

Prim-ministrul polonez a subliniat că Polonia construiește acum „cea mai modernă armată din Europa, una dintre cele mai puternice din Europa”, încât să contribuie în mod activ la unitatea și puterea alianței de apărare NATO și continentului european, dar și pentru a „apăra civilizația noastră” și „nu mai expune niciodată”. patria noastră la orice risc.”

În cei cinci ani de război, între 1939-1945, Polonia a pierdut aproximativ 6 milioane de cetățeni, dintre care aproximativ 3 milioane de persoane evrei și a fost devastată din punct de vedere al infrastructurii, respectiv al economiei și agriculturii.

1 septembrie, invadarea Poloniei de către Germania nazistă

În dimineața zilei de 1 septembrie 1939, Germania nazistă invada Polonia, lucru plănuit de dictatorul fascist încă din prima jumătate a acelui an.

Polonia beneficia de garanții de securitate din partea Marii Britanii și Franței, în cazul unui atac german, ceea ce nu l-a împiedicat însă pe Führer-ul nazist să își urmeze planurile, notează enciclopedia Britannica.

Mai trebuia însă trebuia „neutralizată” o eventuală intervenție a Uniunii Sovietice, iar în 23 august cele două țări au semnat faimosul pact de neagresiune Ribentropp - Molotov.

Pactul de neagresiune a fost încheiat la Moscova, fiind semnat de șeful guvernului și ministru de externe al URSS, Viaceslav Molotov (în dreapta), și de ministrul de externe german, Joachim von Ribbentrop (în stâbga), în prezența dictatorului sovietic Iosif Stalin (în centru).
Pactul de neagresiune a fost încheiat la Moscova, fiind semnat de șeful guvernului și ministru de externe al URSS, Viaceslav Molotov (în dreapta), și de ministrul de externe german, Joachim von Ribbentrop (în stâbga), în prezența dictatorului sovietic Iosif Stalin (în centru).

A fost pasul premergător decisiv în invadarea Poloniei, în condițiile în care un protocol secret al acordului stabilea împărțirea Poloniei între cele două puteri: treimea vestică urma să revină Germaniei, iar restul țării Uniunii Sovietice.

Estimând că Uniunea Sovietică nu va interveni, Hitler a plănuit invazia încă din 26 august, însă întărirea acordului de garanții reciproce între Marea Britanie și Franța cu Polonia l-a făcut să amâne pentru câteva zile decizia, menționează Britannica.

Totuși, în 31 august, dictatorul nazist a ordonat invazia pentru a doua zi, 1 septembrie, la ora 4.45, ceea ce s-a și întâmplat.

Primul atac a fost lansat asupra orășelului Wieluń, unde aproximativ 1.200 de oameni au murit, după care germanii au luat cu asalt rezervele de armament ale polonezilor. Atacul lansat de pe vasul german de război „Schleswig Holstein”, la Westerplatte, a fost urmat de bombardamente aeriene. Luptele de acolo au durat o săptămână.

La 2 zile distanță, în 3 septembrie, Marea Britanie și Franța au declarat război Germaniei, conflictul devenind unul generalizat. Cel de-al doilea război mondial începea.

Deși forțele reunite ale Poloniei, Marii Britanii și Franței erau superioare din punct de vedere economic, al populației și al forțelor armate, Germaniei, armata germană era considerată cea mai eficientă de la nivel mondial, datorită industria de armament germane și a pregătirii, dublat de elementele de doctrină și disciplină, potrivit Britannica.

La șaisprezece zile de la invadarea Poloniei de către Germania Nazistă din partea de vest, Uniunea Sovietică a acționat la rândul ei și a intrat în partea de est a Poloniei.

Invazia sovietică a Poloniei, pe 17 septembrie 1939, a fost o operațiune militară declanșată fără nicio declarație oficială de război.

Invazia sovietică a luat sfârșit pe 6 octombrie 1939 cu împărțirea și anexarea totală a celei de-a Doua Republici Poloneze de către Germania și Uniunea Sovietică.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG