Alegeri în Polonia | O societate divizată dă un vot esențial pentru Europa și pentru Ucraina

Cel mai probabil, la alegerile de duminică niciunul dintre principalele formațiuni, partidul naționalist Lege și Justiție (PiS) și Coaliția Civică (KO) nu vor obține majoritatea și va fi nevoie de un guvern de coaliție.

Astfel, rezultatele partidelor mai mici vor fi esențiale pentru configurația guvernamentală și direcția pe care o va lua țara.

Partidul de guvernământ Lege și Justiție (PiS), condus de Jaroslaw Kaczynski, caută să obțină un al treilea mandat.

De cealaltă parte se află Platforma Civică (KO), condusă de Donald Tusk.

Într-o campanie electorală agresivă, ambele părți au descris rezultatul alegerilor ca fiind o miză existențială pentru țară. Fiecare dintre rivali l-a descris pe celălalt ca fiind dușmanul suprem al bunăstării polonezilor.

Marile teme ale campaniei electorale

Tema migrației a generat dezbateri aprinse. PiS și-a intensificat discursul anti-migranți și a avertizat că UE și opoziția doresc să primească migranții musulmani într-o țară majoritar romano-catolică.

Opoziția a acuzat partidul de guvernământ de ipocrizie, câtă vreme a coordonat cel mai mare val de imigrație din ultima vreme.

Războiul din Ucraina a fost o altă temă majoră a campaniei. Guvernul polonez, controlat de PiS, a fost unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei în războiul declanșat de Rusia.

Cu toate acestea, pe fondul neînțelegerilor legate de exporturile de cereale, guvernul de la Varșovia a anunțat că nu va mai furniza arme Ucrainei și că se concentrează pe refacerea propriilor stocuri.

Miza PiS a fost câștigarea electoratului rural, a fermierilor afectați de importurile masive de cereale din Polonia.

Societatea poloneză este puternic divizată și pe tema politizării sistemului judiciar, care a dus, susține opoziția, la numirea în funcții de decizie a magistraților simpatizanți ai puterii și pedepsirea judecătorilor care critică reformele guvernamentale.

Măsurile au fost sancționate de Comisia Europeană, iar Curtea de Justiție a UE a decis că reformele judiciare poloneze încalcă regulile comunitare.

UE a blocat 36 de miliarde de euro din fondurile de recuperare după pandemie (PNRR) până când modificările legislative cu probleme nu sunt reparate.

Din opoziție, Donald Tusk a promis că va debloca fondurile UE, dacă va ajunge la putere și a spus că din cauza imixtiunii politicului în justiție, Polonia este singura țară care nu a beneficiat încă de banii europeni de redresare.

Dihonia Kaczynski - Tusk

Jaroslaw Kaczynski și Donlad Tusk sunt personalitățile care domină politica poloneză de două decenii și joacă un rol crucial în alegerile de duminică. Campania electorală între cei doi foști membri ai mișcării «Solidaritatea», a lui Lech Walesa, a fost caustică.

Primul este președintele PiS. Cu toate că nu deține decât funcția de vicepremier, controlează partidul. Rivalul său, Donald Tusk, președintele Coaliției Civice (KO), este fost prim-ministru al Poloniei, în perioada 2007-2014, devenit ulterior președinte al Consiliului European.

Conflictul mai vechi dintre cei doi a ajuns la apogeu în campania electorală, scrie Financial Times, când cei doi s-au acuzat reciproc de autoritarism, nepotism, trădare și spionaj. Fiecare descrie câștigul celuilalt în alegeri ca pe cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla Poloniei.

Jaroslaw Kaczynski spune despre Donald Tusk că e spion rus, „Răul pur... dușmanul națiunii”, care vrea să cedeze altor puteri controlul asupra Poloniei.

Nici Donald Tusk nu e mai blând: a amenințat că îl va arunca în închisoare pe Kaczynski pentru încălcarea statului de drept, l-a acuzat că distruge democrația și va îndepărta Polonia de UE și că o transformă într-un stat autoritar, pe modelul Rusiei.

Specialiștii vorbesc și despre o adversitate personală. În 2010, președintele Lech Kaczynski, fratele geamăn al lui Jaroslaw Kaczynski, a murit într-un accident de avion în Rusia.

De atunci, Jaroslav Kaczynski ar fi convins că Donald Tusk, prim-ministru la acel moment, a complotat cu Rusia pentru a provoca moartea fratelui său, în ciuda investigațiilor care l-au exonerat pe președintele Platformei Civice de orice responsabilitate.

Extrema dreaptă are șanse să ajungă la guvernare

Un rol crucial în negocierile post-electorale l-ar putea juca Partidul Confederației (Konf) - Konfederacja în poloneză - de extremă dreapta, scrie BBC.

Partidul condus de Slawomir Mentzen ar putea fi un aliat PiS la guvernare, notează și Politico. Cu toate că partidul Confederația detestă etatismul PiS, președintele Mentzen ar putea accepta o coaliție cu Kaczynski în schimbul unei poziții înalte în guvern.

Dar și Konfederacja vine cu multe tinichele politice. În timpul alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European, Mentzen a prezentat un program extrem în cinci puncte: „Nu vrem evrei, homosexuali, avort, taxe și Uniunea Europeană”.

De cealaltă parte, partidul lui Donald Tusk s-ar putea coaliza la guvernare cu alianța «A Treia Cale», formată din partidul centrist Poland 2050 și Partidul Poporului Polonez , de orientare agrară.

Însă relațiile între liderii acestei posibile alianțe nu sunt cele mai cordiale, notează Politico. În plus, pentru a se gândi la guvernare, «A Treia Cale» are nevoie de cel puțin 8% din voturi pentru a intra în Parlament. Dacă ia mai puțin, redistribuirea voturilor se va face în avantajul PiS.

Votul polonezilor afectează Uniunea Europeană

Polonia are o economie în creștere rapidă, cu al șaselea PIB din UE. Este membru NATO, își propune să aibă cea mai mare armată terestră din UE și joacă un rol-cheie în aprovizionarea Ucrainei. Din aceste motive, rezultatul alegerilor este unul esențial pentru echilibrul politic și strategic din Europa.

O victorie a PiS, adversar declarat al Bruxellesului pe multe teme esențiale, ar însemna eforturi mai mari ale autorităților europene de a găsi căi de comunicare cu un guvern tot mai ostil, scrie Politico.

O victorie a opoziției va îmbunătăți atmosfera, dar nu va oferi soluții tuturor problemelor.

Îți mai recomandăm

Rezultatul alegerilor din Slovacia arată oboseala Europei față de războiul din Ucraina

În perspectiva lui 2024, cu alegeri legislative în multe țări europene, dar și pentru Parlamentul European, realegerea PiS ar încuraja euroscepticii de pe întregul continent.

De asemenea, spun unii observatori, în ciuda retoricii electorale care s-ar putea domoli după alegeri, o victorie PiS ar adânci neînțelegerile existente între Polonia și Ucraina.

Asta ar face ca Ucraina să se apropie strategic mai mult de România, direcție sugerată și de vizita președintelui Volodimir Zelenski în România, în care s-a discutat inclusiv despre un parteneriat strategic.

De cealaltă parte, opoziția condusă de Donald Tusk a promis o resetare a bunelor relații cu Ucraina, dacă va câștiga alegerile.

Îți mai recomandăm

Ucraina pierde ajutorul militar acordat de Polonia, iar un politician slovac spune că nu va mai trimite „un singur cartuș”