Președintele Biden și-a argumentat decizia retragerii din cursa prezidențială prin nevoia de a salva democrația.
Fără a pronunța numele lui Donald Trump, a fost clar la cine se referă atunci când a spus că „America va trebui să aleagă între a merge înainte sau înapoi, între speranță și ură, între unitate și diviziune. Trebuie să decidem dacă mai credem în onestitate, decență, respect, libertate, dreptate și democrație”.
După prestația dezastruoasă pe care a avut-o la dezbaterea cu Donald Trump, numărul celor care i-au cerut președintelui Biden să renunțe, fie ei membri democrați ai Congresului, intelectuali, personalități publice sau celebrități, s-a mărit în fiecare zi.
Presiunea creștea, așa încât declarația de retragere din 24 iulie a fost un gest așteptat și necesar.
„Nimic, nimic nu poate sta în calea salvării democrației noastre. Aceasta include ambiția personală. Deci, am decis că cea mai bună cale de urmat este să predau ștafeta unei noi generații. Este cel mai bun mod de a ne uni națiunea”, a spus Joe Biden.
Ceee ce nu a spus însă Joe Biden este de ce a devenit primul președinte în exercițiu care a renunțat la o candidatură de realegere, cu doar câteva luni înainte de începerea votului.
Adevărul trecut sub tăcere este că ar fi pierdut în fața lui Donald Trump, așa cum arătau sondajele realizate de RealClearPolitics.
Rămâne de văzut, scrie BBC, dacă „istoria îl va judeca pe Joe Biden ca pe un om care a făcut un sacrificiu nobil sau pe unul care și-a pus partidul în pericol, ținându-se egoist de putere pentru prea mult timp”.
Agresivitatea, strategie de campanie?
Intrarea în cursă a vicepreședintei Kamala Harris, practic candidatul democrat încă dinaintea Convenției din august, mai ales după ce fostul președinte Barack Obama și-a arătat susținerea pentru ea, a resetat în mod evident campania și a răspuns așteptării electoratului democrat.
Cu toate acestea, situația este la fel de dificilă, dacă nu chiar mai dificilă, spune pentru Europa Liberă Iulia Joja, expertă în Securitate și Apărare, care predă Securitate Europeană la Georgetown University, în SUA.
„Se aduce un suflu nou, pentru că, totuși, e vorba de o schimbare generațională. Acesta este marele avantaj al Kamalei Harris. Însă, din punct de vedere politic, situația este la fel de dificilă, dacă nu și mai dificilă decât ar fi fost între Trump și Biden. Aceasta pentru dna Harris e mai la stânga decât Biden, iar Trump, prin numirea lui DJ Vance drept candidat pentru vicepreședinte, care este perceput drept și mai extremist, s-a mutat și mai la dreapta, dacă așa ceva e posibil”, ne declară Iulia Joja.
Se pare însă că e posibil, pentru că Donald Trump a lansat la un miting din Carolina de Nord, un atac de o neobișnuită virulență împotriva Kamalei Harris, despre care a spus că este „o nebună radicală de stânga”, potrivit Reuters.
Fără nicio dovadă, Trump a acuzat-o pe Kamala Harris că „dorește ca avorturile să fie făcute în lunile a opta şi a noua de sarcină, până la naştere şi chiar după naştere, execuţia bebeluşilor”.
În aceeași linie de atac, tabăra republicană a pus în circulație un videoclip din 2021 în care JD Vance critică mai multe figuri publice pentru faptul că nu au copii, arată CNN. Printre ele și Kamala Harris.
Candidatul republican îi numește „o grămadă de doamne cu pisici, dar fără copii, care se simt mizerabil în propriile vieţi”.
„Este doar un fapt elementar - te uiţi la Kamala Harris, Pete Buttigieg, AOC (Alexandria Ocasio Cortez) - întregul viitor al democraţilor este controlat de oameni fără copii", a spus Vance într-un interviu acordat lui Tucker Carlson în iulie 2021, la Fox News.
Grupurile republicane s-au mobilizat, iar Kamala Harris s-a confruntat deja cu o serie de atacuri pe tema rasei şi sexului ei.
Astfel de atacuri vor continua este de părere experta în Securitate Iulia Joja.
„Trump si Vance vor face tot ce pot pentru a o înfățișa pe Harris drept insuficient de capabilă pe criterii identitare, misogine, rasiale. Putem să ne așteptăm la atacuri personale cum probabil nu am mai auzit din gura unui fost presedinte”, ne spune Iulia Joja.
Bătălia pentru centru
Poziționarea lui Trump nu face decât să radicalizeze și mai mult electoratul republican, în timp ce electoratul de centru, cel nehotărât, rămâne descoperit.
Pentru a câștiga alegerile americane este însă nevoie să fie atras exact acest electorat de centru, care se găsește în swing-states.
Profesorul de Relații Internaționale Valentin Naumescu spune pentru Europa Liberă că prin ieșirile din ultimele zile, prin atacurile la persoană, Trump a pierdut puncte serioase, pentru că bătălia se va da pentru centru.
„În opinia mea bătălia se va da pentru centru, cine câștigă centrul, câștigă alegerile. La extreme, lucrurile sunt clare și adjudecate”.
„Tandemul Trump-Vance este unul ultraconservator, deci nu va avea trecere nici la alegătorii de centru, nici la femei, nici la alegătorii de culoare”, spune profesorul Naumescu.
Ambele campanii vor fi foarte agresive și se vor îndepărta de centrul politic, acolo unde sunt alegătorii nehotărâți, cărora le repungnă campaniile murdare și agresive, spune experta în securitate Iulia Joja.
Avortul, temă centrală pentru campania democrată
Democrații speră ca fosta procuroare să poată crea un nou set de contraste și să profite de argumente care nu erau la îndemâna lui Biden, cum ar fi chestiunea avortului.
Subiecte precum avortul, drepturile LGBT - abordate din start de Kamala Harris - o vulnerabilizează în campanie, fiind teme hiperpolarizante, susține Iulia Joja.
Problema e că centrul politic a rămas fără casă și nici unul dintre cei doi candidați nu reușește să-l captureze.
„Democrații fac din problema avortului una de prioritate absolută, ceea ce nu cred că e bine, pentru majoritatea americanilor alegători economia e o prioritate, migrația e o prioritate, percepția vizavi de democrație e o prioritate, China, Rusia, Iran sunt o prioritate, nu avortul și LGBT”.
„Este în detrimentul Kamalei Harris pentru că alienează majoritatea americanilor, care nu vor nici avort la fiecare colț, nici avort interzis, vor ceva la mijloc. Ea se poziționează foarte devreme foarte progresist. Nu e în avantajul ei”, spune Iulia Joja.
În timp ce grijile cu privire la siguranța publică și situația economică s-au accentuat, nicio problemă nu a stimulat-o pe Kamala Harris sau pe alegătorii democrați mai mult decât dreptul la avort, care a alimentat o serie de victorii ale democraților în ultimii ani.
„Aceste alegeri vor fi câștigate cu tema dreptului la avort și de aici vor rezulta alegătorii pe care trebuie să-i câștigăm în noiembrie – tineri alegători, femei și alegători de culoare”, susține Jessica Mackler, președintele Emily’s List, care susține femeile candidate democrate ce spijină dreptul la avort, citată de The New York Times.
Accesul la avort a fost unul din cele mai importante argumente folosite de Kamala Harris în discuțiile avute cu democrații pentru a le obține susținerea, conform unui punctaj văzut de The New York Times.
Pe de altă parte, sondajele arată că Donald Trump punctează în probleme ce sunt mai importante pentru alegători decât dreptul la avort.
Este vorba de criza migrației ilegale de la granița cu Mexicul, de inflație, creșterea prețurilor locuințelor, de gestionarea economiei, subiecte pentru care președintele Biden a fost taxat și a pierdut procente în sondaje.
Opiniile negative asupra inflației, de pildă, au dus la scăderea sprijinului pentru Biden în rândul alegătorilor negri și hispanici, esențiali pentru coaliția democrată.
Sondaj. Trump și Harris, despărțiți de 2%
Un nou sondaj făcut de Wall Street Journal arată că Donald Trump ar obține 49% și Kamala Harris 47%, dar rezultatele sunt un marja de eroare.
Harris este susținută de 63% dintre alegătorii care nu sunt albi, în creștere față de 51%, cât avea Biden în ultimul sondaj WSJ.
Deși este o îmbunătățire pentru Harris, sprijinul său este încă sub procentul de 73% de alegători care nu sunt de culoare albă care l-au susținut pe Biden în 2020, când acesta a câștigat la limită Casa Albă.
Procuror vs infractor
Democrații vor să o profileze pe Kamala Harris drept candidatul pentru „statul de drept”, folosindu-se de calitatea ei de fost procuror general al Californiei, în ideea de a scoate în evidență problemele judiciare ale lui Donald Trump.
Kamalei Harris îi place să vorbească despre experiența ei de procuror, iar democrații speră să folosească acest lucru împotriva lui Trump.
„După cum știți mulți dintre voi, sunt un fost procuror, așa că spun: Să ne uităm la fapte, da?”, a spus Harris săptămâna trecută la un miting în Carolina de Nord, înainte de a diseca diferențele de politică dintre Biden și Trump.
Ammar Moussa, un purtător de cuvânt al campaniei Harris, a spus că vicepreședintele va apăsa „contrastul” dintre ea și Donald Trump.
„Vicepreședintele Kamala Harris i-a tras la răspundere pe criminali toată cariera ei – iar Donald Trump nu va fi diferit”, a spus Moussa într-o declarație.
Doar că multiplele probleme cu legea ale lui Donald Trump nu i-au influențat pe alegătorii republicani, care le-au perceput ca o răzbunare menită să-l scoată din cursă. Trump nu a scăzut în sondaje, ba din contră.
În plus, rămâne de văzut cât de tare poate pedala Kamala Harris pe calitatea ei de procuror, ținând cont că în trecut s-a confruntat cu critici că este prea apropiată de poliție și prea dură cu infractorii.
Iar aceste nemulțumiri au venit chiar din partea electoratului ultraprogresist, pe ale cărui voturi Harris mizează, atrage atenția profesorul Valentin Naumescu.
„Să nu uităm că în ultimii ani electoratul ultraprogresist cerea nefinanțarea poliției. Ea vine desigur ca o apărătoare a legislației, a statului de drept, dar nu va putea să meargă foarte tare pe această calitate a ei de fost procuror pentru că s-ar putea să intre în coliziune cu așteptările electoratului ultraprogresist de culoare, woke-ist, cancel culture”, spune Valentin Naumescu pentru Europa Liberă.
În 2020, un val de proteste violente a cuprins America, din California şi până la New York, din Minneapolis şi până pe coasta texană, declanșate de moartea bărbatului de culoare George Floyd, în timp ce acesta era imobilizat cu brutalitate de un agent de poliţie.
Răul cel mai mic
Întrebarea esențială este însă aceea despre ce sunt aceste alegeri. Ea a fost ridicată de mai multe ori de președintele Joe Biden, de comentatori și analiști.
Sunt aceste alegeri despre „Maga” ( „Make America Great Again”), adică despre revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump și pericolul pe care îl reprezintă acest lucru pentru democrație și rolul Americii în lume, sau sunt „alegeri normale”, adică despre problemele cetățenilor, recordul de guvernare al democraților, prețurile și rata criminalității?
„Dacă sunt alegeri Maga, Trump aproape sigur va pierde. Dacă sunt alegeri normale, aproape sigur va câștiga”, scrie The Guardian.
La nivel național, în 2022 au votat cu 6% mai puține persoane decât în 2018. În cele trei state, așa numitele „blue states ” – California, New Jersey și New York –prezența la vot a fost cu 11% mai mică în 2022 decât în 2018.
„De ce s-a întâmplat asta? Simplu. Oamenii vin să voteze dacă cred că au ceva de pierdut dacă stau acasă. Dar dacă nu cred că libertățile lor sunt cu adevărat în joc, pur și simplu nu vor vota”, scrie The Guardian, care atrage atenția că dacă democrații nu vor face din acestă campanie una despre Trump vor pierde.
Iulia Joja, expertă în Securitate și Apărare, spune pentru Europa Liberă că dacă Kamala Harris nu-i va convinge pe americani că ea reprezintă „răul cel mai mic” nu va câștiga alegerile.
Dacă va reuși să mobilizeze centrul sub forma ea este răul mai mic atunci are o șansă să câștige alegerile.Iulia Joja
„Nu știu în ce măsură Kamala Harris va reuși să mobilizeze un vot al răului cel mai mic, pe care noi îl cunoaștem foarte bine în România. Dacă va reuși să captureze acest vot pentru alternativa la Trump și să le explice ameticanilor de ce riscul unui Trump revenit la Casa Albă este mult mai mare decât ceea ce s-a întâmplat în primul mandat, ar putea să câștige alegerile”.
