Datorită populației de 19 milioane de locuitori, România are dreptul la 33 de locuri în Parlamentul European.
Suficient de multe ca să reprezinte o miză pentru cercurile cele mai influente ale partidelor, suficient de puține ca să provoace o bătălie acerbă.
La liberali s-a vorbit pentru prima oară deschis despre responsabilitatea lui Nicolae Ciucă în cazul unui rezultat prost la alegerile europene și despre ruperea coaliției de guvernare.
Lucian Bode, secretar general al partidului și fost ministru de Interne, acuzat de plagiat, a fost ales în unanimitate șeful campaniei electorale a PNL pentru alegerile europene.
Va fi secondat de Dan Motreanu, Rareș Bogdan, Vasile Blaga, Ilie Bolojan, Gheorghe Flutur , Emil Boc, Iulian Dumitrescu și Ion Dumitrel. O echipă de 9 persoane, formată din numele grele ale PNL, prim vicepreședinți, primari, șefi de organizații puternice.
Balanța puterii este relativ echilibrată între cei care sunt critici la adresa conducerii și a relației cu PSD și cei care susțin actuala formulă din fruntea PNL, așa numitul „grup Iohannis”.
O echipă de campanie care împacă și capra, și varza
Motreanu, Bogdan, Blaga și Bolojan sunt dintre cei care au luat atitudine în interiorul partidului împotriva felului în care se iau deciziile în partid și a modului în care conducerea gestionează combinația cu PSD, mai ales în ce privește cedările în fața unor măsuri fiscale care afectează electoratul liberal.
Trei dintre ei, cu excepția lui Motreanu, formează așa numita aripă ardeleană a partidului, care e nemulțumită de scăderea în sondaje din cauză că, în Transilvania, PNL are, tradițional vorbind, scoruri bune și un electorat stabil.
Se impunea o astfel de formulă pentru a echilibra relațiile din partid înaintea alegerilor din 2024, spune pentru Europa Liberă profesorul și analistul Cristian Pârvulescu.
„Este o radiografie a partidului așa cum este azi, a intereselor și leadershipului care funcționează în momentul de față, fie formal, fie informal. Probabil este un exercițiu de a încerca să echilibreze relațiile din partid care sunt cât se poate de conflictuale înaintea anului electoral 2024. Se impunea de la sine o astfel de formulă.”
Mesajul lansat prin formula aleasă pentru echipa de campanie este acela de a „coresponsabiliza” gruparea „disidentă” din partid, care va fi vinovată în egală măsură pentru un eventual eșec în alegeri, explică profesorul Cristian Pârvulescu.
Responsabilitatea nu este numai a lui Ciucă, ci și a întregii conduceri care își joacă cartea pe chestiunea asta, de aceea au și atras ambele părți. Îi impinge să conviețuiască pașnic.Profesorul și analistul Cristian Pârvulescu
Dan Motreanu, de pildă, a ales să iasă din conul de umbră în care intrase în ultima perioadă și să critice pe față alianța cu PSD.
„Nu e coaliția dintre Nicu și Marcel, ci dintre PSD și PNL (...) E din ce în ce mai greu să guvernăm împreună, pentru că ne despart foarte multe lucruri”, a spus prim-vicepreședintele PNL, la Digi 24.
Avertisment: Dacă Ciucă obține un scor prost la europene, trebuie să plece
Motreanu l-a acuzat pe prim-ministrul Marcel Ciolacu de faptul că „încearcă să ia pe cont propriu guvernarea, parcă-i un fel de Ilie Moromete care trebuie să-și impună punctul de vedere”.
Dar Motreanu, liderul organizației Giurgiu, nu l-a menajat nici pe Nicolae Ciucă, pe care l-a avertizat că „dacă nu își atinge țintele electorale la europarlamentarele din 2024 trebuie să plece. Toți președinții de organizații politice, de partide, sunt în aceeași situație ca domnul Ciucă”.
Din informațiile Europei Libere, grupare disidentă a ajuns să fie mai bine reprezentată în formula pentru campanie decât este în partid.
Deputatul PNL, Robert Sighiartău, spune pentru Europa Liberă că speră ca echipa de campanie să schimbe abordarea pe care o are partidul față de PSD.
„Sper ca acești oameni din echipa de campanie să impună punctul de vedere care vine de la baza partidului, în sensul că trebuie schimbată abordarea sută la sută față de PSD și nu mai trebuie acceptate toate prostiile cu care vine PSD-ul în spațiul public. Adică să vină Ciolacu să anunțe ceva și colegii noștri să aprobe”, ne declară Robert Sighiartău.
Două mize ale europarlamentarelor pentru PNL
Europarlamentarele sunt o bornă pentru liberali, în funcție de care ar putea lua decizii atât în ce privește echipa de conducere, cât și relația cu PSD.
Mai este, desigur, ca în oricare partid, și o luptă pentru pozițiile eligibile pe listele europarlamentarelor din 2024, cele care vor da trendul pentru următoarele rânduri de alegeri: locale, parlamentare și prezidențiale.
1. Lupta pentru mandatele eligibile
La europarlamentarele din 2019, în condițiile unei prezențe bune la vot de 51%, PNL a obținut 27%, având 10 deputați, mai mulți decât PSD, cu 9 deputați.
Pentru anul viitor, sondajele arată o prezență mai redusă la vot, care ar putea să nu depășească 40%.
PSD este pe prima poziție cu 29,5%, urmat de AUR cu 20,2% și de PNL cu 18,4%, USR fiind cotat cu 14,1%, iar SOS ( partidul de sorginte extremistă al Dianei Șoșoacă) are 4,3%. ( Sondaj INCSOP, la comanda News.ro).
La acest scor PNL mizează pe 6-7 mandate eligibile, AUR, pe 7-8 mandate, la care s-ar mai putea adăuga unul de la SOS. PSD speră la acest scor să obțină între 12 și 13 mandate.
România are 33 de locuri în Parlamentul European.
Reducerea numărului de mandate, face ca lupta în PNL pentru ocuparea primelor poziții pe listă să fie dură.
Numele grele de actuali eurodeputați ca Gheorghe Falcă, Vasile Blaga, Mircea Hava, Marian Jean Marinescu, Cristian Bușoi sau Daniel Buda ar putea să nu fie mai fie pe liste, urmând să fie folosiți în bătălia electorală a celorlate alegeri care urmează.
În schimb, ar putea să se regăsească pe liste Rareș Bogdan, Siegfried Mureșan și Dan Motreanu, dar și nume noi precum Cătălin Predoiu, Alina Gorghiu, Raluca Turcan, toți miniștri în actualul cabinet.
Din informațiile Europei Libere, discuțiile despre listă sunt de abia la început, dar aproape sigur ea ar putea fi deschisă de Adina Vălean, actual comisar european pentru Transporturi.
2. Conducerea partidului și relația cu PSD
Gruparea „disidentă”, ai cărei lideri și-au exprimat îngrijorarea față de prăbușirea în sondaje, consideră că fostul premier și actual președinte al PNL, Nicolae Ciucă, nu este un lider și un candidat cu șanse reale la alegerile prezidențiale, deși acesta s-a anunțat ca atare.
Ar vrea o schimbare de strategie, o poziție mult mai ofensivă în raport cu PSD, lucru care s-a și decis de altfel la întâlnirea de la Sinaia de acum două săptămâni.
Ar vrea chiar, așa cum spune deputatul Robert Sighiartău, ruperea coaliției cu PSD.
„Până în decembrie, trebuie să dăm afară PSD de la guvernare. Peste 70% din electoratul PNL nu mai vrea alianța cu PSD.”Robert Sighiartău (PNL)
„PNL trebuie să țină cont de faptul că 70% din membri spun că această alianță cu PSD nu este bună. Conducerea restrânsă a partidului trebuie să ia o decizie în perioada următoare. Eu spun că PNL trebuie să dea afară de la guvernare PSD până în decembrie, ca să se mai poată schimba ceva pentru anul electoral 2024 și în special pentru primele alegeri, cele europarlamentare.
Dacă nu se va întâmpla acest lucru, cei care iau decizia să mergem în continuare cu PSD trebuie să răspundă sub o formă sau alta. Ar trebui să facă un pas înapoi dacă scorul nu va fi bun. Și nu va avea cum să fie bun pentru că vom răspunde în fața electoratului la cea mai importantă întrebare: de ce am mai rămas cu PSD la guvernare”, declară deputatul Robert Sighiartău pentru Europa Liberă.
Doar că o astfel de poziție radicală este lipsită de sprijin în interiorul partidului, în sensul în care aleșii locali nu vor să rămână fără fonduri în campanie, riscându-și astfel viitoarele mandate.
„De aici și forma pe care o are conducerea campaniei. Totul depinde de mobilizarea primarilor. Dacă aleșii locali nu vor mobiliza clientela electorală în special în Transilvania, unde sunt mult mai mulți alegători PNL, atunci rezultatul va fi prost. Numai că rezultatul se va reflecta și asupra alegerilor primarilor din septembrie, deci nu e interesul lor să se întâmple așa ceva”, spune pentru Europa Liberă profesorul și analistul Cristian Pârvulescu. .
Desigur, un rezultat slab la alegerile europene, adică sub 20%, după cum arată sondajele, ar putea schimba percepția activului de partid. Ar putea să apară acea masă critică în sensul unei alte conduceri și unui alt candidat pentru prezidențiale, care să reseteze relația cu PSD.
Pârvulescu: Ruptura de PSD ar trebui să se producă acum, în iunie va fi prea târziu
Este însă puțin probabil un asemenea scenariu, pentru că o schimbare a conducerii, a raporturilor de forță în partid ar duce la o criză internă, așa cum PNL a mai traversat în ultimii ani, ceea ce ar avea consecințe negative asupra alegerilor de anul viitor.
Profesorul Cristian Pârvulescu spune pentru Europa Liberă că schimbarea echipei de conducere și ruperea coaliției ar trebui să se producă acum, altfel în iunie e prea târziu.
„A schimba echipa în luna iunie este un dezastru din punct de vedere organizațional, de aici și încercarea acestei grupări disidente de a provoca dezbaterea acum. Doar că acum argumentul guvernării este încă unul puternic, inclusiv pentru primarii PNL, care primesc fonduri aflați la guvernare.
E prea târziu după europarlamentare. Dacă ar fi să se rupă, ar trebui să se întâmple acum ca să obțină un rezultat, să facă alegeri anticipate. În iunie e prea târziu, nu se mai pot face nici alegeri anticipate și atunci pentru ce să fie în afara jocului?”, declară Cristian Pârvulescu pentru Europa Liberă.
Anticipate, ce spune Constituția
Procedura de declanșare a alegerilor anticipate este una complicată și Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului președintelui, potrivit art. 89, al. 3 din Constituție.
Chiar dacă PSD și PNL rup coaliția și Marcel Ciolacu își depune mandatul, Parlamentul nu poate fi dizolvat decât până în 21 iunie 2024 și asta doar dacă vrea președintele Klaus Iohannis.
Iohannis, obstacol în schimbarea atitudinii față de PSD
Pe de altă parte, așa cum spune o sursă de la vârful PNL, cel care se opune ferm atât schimbării conducerii partidului, cât și ruperii coaliției de guvernare este președintele Klaus Iohannis.
„Fără Iohannis, PNL ar fi mult mai dur și intransigent cu ceea ce face Ciolacu. Dar președintele îi manevrează pe Ciucă și Bode, care sunt oamenii impuși de el, și partidul nu are curajul să se opună. Gruparea aceea care mai ridică din când în când vocea e minoritară. Nu e susținută de primari”, ne spune sursa menționată.
PNL este nemulțumit în relația cu PSD nu doar de faptul că măsurile fiscale lovesc în electoratul liberal, care se teme că majorarea pensiilor va avea drept consecință o nouă mărire de taxe și impozite, mai dură decît precedenta, dar și că li se „fură” primarii.
„Ar fi fost de așteptat ca și aici președintele Iohannis să intervină și să atenționeze PSD și pe Ciolacu de faptul că într-o coaliție nu se face așa ceva, nu se face să furi primarii partenerului, mai ales din perspectiva campaniei electorale”, susține o altă sursă din PNL.
AUR racolează tot ce prinde, are nevoie de o lovitură
Problema cea mai mare pe care o are însă PNL este cu AUR, spune pentru Europa Liberă profesorul Cristian Pîrvulescu.
Aceasta pentru că are un electorat mai apropiat ca profil de cel al AUR decât are PSD.
„PNL are o parte din electorat comună cu AUR, pe care poate să o piardă. Un electorat cu sensibilități naționaliste, clasă mijlocie mică, afectat de pandemie, nemulțumit, frustrat și care nu se regăsește într-un partid aflat la guvernare, dar nu sunt conspiraționiști în sensul dur”, ne spune Cristian Pârvulescu.
Este un electorat pe care AUR îl vizează, de aici și declarația recentă a lui George Simion că ar fi dispus să guverneze împreună cu PNL, dar în nici un caz cu PSD.
AUR nu are în acest moment primari, așa că este interesat să obțină un scor bun la europarlamentare pentru a se înrădăcina în politica romînească. Are nevoie, altfel spus, de o lovitură, de performanță.
Pentru AUR, europenele sunt marea șansă de a putea să se înrădăcineze în politica românească și trebuie să realizeze o performanță.Profesorul și analistul Cristian Pârvulescu
Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), condusă de George Simion, a crescut constant în sondaje, reușind să depășească PNL.
Potrivit calculelor, ar putea obține la alegerile europarlamentare în jur de 7 mandate, ceea ce l-ar poziționa ferm pentru următoarele runde de alegeri.
De altfel, AUR a fost primul partid care și-a anunțat lista de eurodeputați și a început o campanie agresivă.
Pe lista AUR se găsesc nume controversate de pe scena politică, de la membri fondatori ai Coaliției pentru Familie, la avocați, sociologi, antivacciniști și homofobi, la sponsori ai partidului și politicieni susținuți de Dan Voiculescu.
Lista va fi deschisă de europarlamentarul Cristian Terheș (ales în actualul mandat pe listele PSD), alături de Claudiu Târziu, avocatul Gheorghe Piperea, controversatul om de afaceri Mugur Mihăescu și fosta candidată la președinția României din partea partidului înființat de Dan Voiculescu (PPUSL), Ramona Ioana Bruynseel.
George Simion a anunțat crearea unui așa numit pol suveranist și nu ezită să adune în juru-i oameni din cele mai pestrițe medii.
În ultimele săptămâni și-au anunțat înscrierea în AUR fiica lui Corneliu Vadim Tudor, Lidia Vadim, fostul ministru PSD Ilan Laufer, Sorin Ilieşiu, fost parlamentar PSD, antreprenorul Sorin Constantinescu ( care s-a retras în urma scandalului de presă izbucnit), omul de afaceri Mohammad Murad.
S-au mai înrolat în AUR deputații Florică Ică Calotă, Daniel Florea şi Dumitru-Viorel Focşa și senatorii Ovidiu-Iosif Florean, Călin Gheorghe Mătieş şi Vasilică Potecă.
