Premierul Marcel Ciolacu și-a publicat bonul de cumpărături de 100 de lei prin care a încercat să demonstreze că mâncarea este ieftină și că oamenii nu au de ce să se plângă.
Cifrele Eurostat arată însă că 33,4% din populația României se află în risc de sărăcie și excluziune socială. Astfel, România este pe ultimul loc în Europa la sărăcie.
În subtext, demersul premierului mai este un argument în favoarea plafonării prețurilor la câteva alimente de bază, măsură luată în vară și prelungită recent, dar care nu a avut succesul scontat.
Demonstrația șefului guvernului vine după ce în septembrie a susținut că poate cumpăra „consistent” cu 100 de lei.
Nici atunci, nici acum nu a convins, dovadă răspunsurile pe care le-a primit pe Facebook.
De când a ajuns premier, liderul PSD a început o perseverentă campanie de imagine și de repoziționare publică.
Băi de mulțime cu orice ocazie, vizite în piețe, cumpărături la supermarket, implicarea în chestiuni diverse care se află pe agenda publică, ieșiri repetate în presă.
Ciolacu nu ratează nimic, strânge mâini, mângâie copilași, mănâncă hamburgheri și pufuleți, vorbește cu țăranii de la tarabe și transmite condoleanțe atunci când situația o cere. Des, din păcate.
La prima vedere, demersul a avut succes, un sondaj Avangarde din august îl arată pe prima poziție a încrederii (25%), la distanță de 7% față de Nicolae Ciucă, liderul PNL și eventualul său competitor în cursa prezidențială de anul viitor. Sondajul a fost comandat de PSD.
Această poziție bună vine în contextul în care partidul și guvernul pe care Ciolacu le conduce nu au fost ocolite de scandaluri în ultimele luni.
De la „azilele goazei”, explozia stației GLP de la Crevedia, deraieri de trenuri, arestarea unor baroni ai partidului, precum Dumitru Buzatu de la Vaslui și Ion Georgescu, primarul din Mioveni, ambii prinși în flagrant cu șpăgi generoase.
Și Ciolacu, și PSD, care sare de 30% în sondaje, au scăpat neatinși de aceste incidente, prezervându-și electoratul propriu.
Ciolacu, gânduri de mărire
Dar dacă Marcel Ciolacu vrea să devină președinte, atunci nu se poate limita la electoratul PSD, are nevoie și de cel al PNL și de votanții indeciși. Ba chiar și de acela al USR și AUR, dacă vrea să fie sigur.
Or, pentru a intra în grațiile electoratului liberal sau userist, ceva mai pretențios decât cel al PSD și care va fi lovit de creșterile de taxe și impozite, Ciolacu trebuie să apese și alte pedale decât cele ale populismului.
Premierul Ciolacu vrea să-și creeze prin aceste vizite o imagine de președinte, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.
„Este ceea ce caută din punct de vedere al politicii interne: să-și creeze o imagine de viitor președinte. Să arate că e mai mult decât un simplu îmbârligător de la PSD, un baron ajuns un pic mai sus.
Un candidat la prezidențiale trebuie să fie atractiv sau măcar acceptat de un public mai larg ca să poată să câștige. Nu se poate baza doar pe faptul că îl aduce pe George Simion în turul doi, e un risc. Văd vizitele în sensul în care încearcă să extindă electoratul”, explică Ovidiu Voicu.
Politica externă, o miză internă
Politica externă este o zonă în care premierul a început prin a călca cu stângul, dar în care a recuperat.
În doar o săptămână s-a întâlnit cu premierul Beniamin Netanyahu la Tel Aviv în contextul sângerosului atac asupra Israelului al organizației teroriste Hamas, așa cum e ea declarată de Statele Unite, și a crizei umanitare din Fâșia Gaza.
Vizita în Israel, prima de acest gen a unui șef de stat european, cu doar două zile înainte de cea a președintelui SUA, Joe Biden, a fost o lovitură de imagine, consideră Ovidiu Voicu.
„Ciolacu s-a întâlnit cu liderii importanți ai momentului, s-ar putea spune că, din punctul acesta de vedere, a reușit să-și creeze oarece imagine de om de stat capabil să devină președinte. Pe de altă parte, nu e clar de ce s-a dus în Israel”, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.
Dacă scopul vizitei în Israel se lasă așteptat, cea la Kiev i-a oferit premierului Ciolacu prilejul să se laude că a rezolvat spinoasa problemă a limbii române în Ucraina.
„Din acest moment, la nivel internaţional nu mai există decât o singură limbă oficială, limba română”, a spus Marcel Ciolacu în declarația comună de presă susținută alături de premierul ucraiean Denis Șmihal.
În plus, cei doi șefi de guvern s-au angajat „să țină cont de faptul că limba oficială a Republicii Moldova este limba română”.
Problema respectării dreptului minorității românești din Ucraina de a vorbi și învăța în limba română este una sensibilă și a provocat emoție în spațiul public.
Deși negocierile pe acest subiect se poartă de mult și nu sunt apanajul cabinetului condus de premierul Marcel Ciolacu, acesta va capitaliza politic.
Oricum, întâlnirea de la Kiev și ședința comună de guvern au mai îndulcit situația de la București, unde președintele Volodimir Zelenski, aflat în prima vizită oficială în România, nu a putut ține discursul în fața Parlamentului din cauza amenințărilor și ieșirilor necontrolate ale senatoarei Diana Șoșoacă.
Zodia gafelor
La începutul mandatului de premier, Marcel Ciolacu a excelat în gafe. În vizita în Germania de la începutul lunii iulie, în conferința comună cu cancelarul Olaf Scholz, premierul a afirmat că vrea staționarea permanentă de militari germani în România.
Rapid – Ciolacu era încă la Berlin – a venit și o punere la punct tranșantă: Germania nu e „obligată” să trimită o brigadă în România deoarece are deja una în Lituania, la fel ca alte state NATO.
Întâlnirea privată cu premierul maghiar Viktor Orbán a avut un rezultat cel puțin la fel de problematic. Crezând că a pus bazele unei „frumoase prietenii”, Marcel Ciolacu i-a recomandat lui Orbán ca în discursul de la Tușnad să evite derapajele anti-UE și pro-Rusia, ceea ce nu s-a întâmplat.
Nu doar că Orbán nu a respectat recomandările omologului român și a procedat exact ca în anii anteriori, dar l-a și ironizat pe Ciolacu.
„România are un premier nou, la mulți ani, să fie sănătos, e al 20-lea premier român de când sunt prim-ministru. Poate la a 20-a încercare ne iese”, a declarat Orbán la Tușnad.
Episodul Ciolacu – Orbán a produs aceleași ridicări uimite din sprâncene ca și cel în care președintele Klaus Iohannis s-a dus la Budapesta fix în ziua în care premierul Ungariei nu era în țară, așa că s-a întâlnit doar cu președinta Katalin Novák.
Că a fost o inabilitate a diplomației românești, sau, poate, Iohannis a evitat o întâlnire cu Orbán, nu e clar. Retrospectiv vorbind, prima variantă ar fi de preferat, raportându-ne la strângerea călduroasă de mână dintre Vladimir Putin și Viktor Orbán de acum trei zile de la Beijing.
Chiar dacă Marcel Ciolacu nu a anunțat oficial că vrea să candideze, în PSD se fac pregătiri în acest sens. Din informațiile Europei Libere în jurul său există o echipă, alta decât cea formată din consilierii personali de la guvern, care încearcă să-i „retușeze” punctele slabe pentru profilul unui candidat la prezidențiale.
Așa se face că Ciolacu ia lecții intensive de engleză, limbă pe care o stăpânește aproximativ, învață codul bunelor maniere și de protocol, dar și să vorbească în public.
Mai exact, spune o sursă din Coaliție pentru Europa Liberă, „învață să facă saltul de la baron local, la premier și președinte”.