Partidul aflat la putere este Noua Democrație, condus de premierul Kyriakos Mitsotakis. Acesta a promis că va reduce impozitele, că va realiza o creștere economică națională de 3% prin investiții străine și că va reduce șomajul.
Noua Democrație este învinuită de către mulți eleni pentru accidentul feroviar dezastruos din februarie, care a luat viața a 57 de pasageri.
Principala opoziție este partidul de stânga Syriza, condus de fostul premier Alexis Tsipras. Syriza cere creșterea salariilor și a pensiilor, vrea reducere profiturilor din sectorul energetic și scurtarea orelor de muncă.
Syriza se află, în sondajele de opinie, cu 7 procente în urma Noii Democrații, însă partidul de guvernământ nu a publicat datele pe care se bazează aceste sondaje. Tspiras a încurajat publicul să nu țină cont de aceste sondaje.
Sondajele din Grecia nu au anticipat corect nici rezultatele Syriza din ultimele alegeri, nici rezultatul referendumului din 2015. Sondajele desfășurate de agențiile internaționale, în schimb, arată o cursă strânsă între cele două partide.
Pasok, partidul de centru-stânga condus de Nikos Androulakis, este al treilea partid din Parlament în momentul de față și militează pentru tranziția verde, consolidarea sistemului sanitar și anticorupție. Partidul i-a criticat atât pe cei de la Noua Democrație, cât și pe cei din Syriza pentru implicarea în austeritatea de după 2008, care a afectat negativ viața a milioane de eleni.
Pasok este dorit ca aliat în coaliție de ambele partide principale, pentru că le-ar putea acorda o majoritate confortabilă.
Liderul Pasok, Nikos Androulakis, a fost una dintre țintele scandalului de spionaj, prin care telefoanele opoziției și ale jurnaliștilor au fost urmărite la cererea Guvernului. Cel care a aprobat această urmărire a fost însuși nepotul premierului Mitsotakis.
Controversa nu pare să fi afectat negativ partidul la putere, însă a adus cele două partide de stânga mai aproape unul de celălalt și ar putea ajuta la crearea unei coaliții împotriva Noii Democrații. Partidul de pe locul trei va hotărî soarta acestor alegeri.
Experții spun că, cel mai probabil, primul tur de vot nu va avea un câștigător clar. Este probabil ca Partidul Comunist să aibă cel mai bun rezultat din istoria recentă.
Partidele principale se vor lupta pe voturile alegătorilor Zorilor Aurii, partidul neo-nazist ultranaționalist care a crescut în importanță în urma crizei financiare din 2009 și a ajuns al treilea partid din Parlament în alegerile din 2015.
Partidul Zorii Aurii a pierdut toate mandatele de parlamentari în alegerile din 2019 și a fost numit organizație criminală în 2020.
În Grecia, pragul pentru a intra în Parlament este de 3%.
Problema sistemului electoral și a secțiilor de vot
În alegerile de duminică, grecii vor vota pentru prima oară în ultimii 30 de ani într-un sistem electoral cu reprezentare proporțională, introdus sub conducerea Syriza pentru a încuraja democrația și formarea de coaliții. Înaintea schimbării legii, partidul care câștiga turul al doilea primea automat mai multe locuri în Parlament.
Deși partidele din întreg spectrul politic susțin această trecere la reprezentarea proporțională, Noua Democrație a instaurat în 2020 un alt fel de bonus pentru partidul câștigător.
Partidul de la putere nu a permis ca această duminică, ori cea din turul al doilea, să fie zi liberă. Acest lucru devine o problemă mai ales în turul doi, care va avea loc în iulie, când mulți eleni se vor muta pe insule și în stațiuni pentru a lucra sezonier în turism - or, în Grecia, nu se poate vota în afara circumscripției electorale de reședință.
Dacă nu vor putea călători acasă pentru a vota, majoritatea celor 400.000 de tineri care ar fi votat pentru prima oară, cel mai probabil împotriva Noii Democrații, nu-și vor putea exprima opinia la urne.
Tineretul este un segment cheie al publicului urmărit de partide în aceste alegeri: aproape un sfert dintre grecii sub 24 de ani sunt șomeri, iar 14% dintre cei sub 30 de ani au lipsuri severe din punct de vedere material. Cifra este aproape dublă față de media UE.
Tinerii au fost mobilizați împotriva Guvernului din pricina accidentului de tren din februarie, unde multe dintre victime erau studenți.
Autoritățile elene au promis că vor deschide pentru prima oară secții de vot în diaspora: până acum, grecii trebuiau să se întoarcă în țară pentru a vota.
Însă, pe ultima sută de metri, a fost anunțat că multe dintre secțiile de vot din Europa nu vor fi deschise. În schimb, cele din SUA, unde populația susține în numere mai mari partidul Noua Democrație, vor fi deschise.
Impactul accidentului de tren din Larisa
Elenii se așteptau ca Guvernul să anunțe alegeri anticipate la sfârșitul lui februarie, însă anunțul s-a suprapus cu accidentul feroviar din Larisa. În urma accidentului, în care un tren de pasageri s-a ciocnit frontal cu un tren de marfă, au murit 57 de persoane.
Premierul Greciei, Kiriakos Mitsotakis, a dat vina pe „eroarea umană”. Lipsa actuală de răspundere din partea partidului de la guvernare vine și pe fondul alegerilor parlamentare care trebuiau anunțate.
Neglijența Guvernului de la Atena a fost semnalată ca fiind motivul principal al tragediei din februarie.
Guvernul grec a anunțat, în urma accidentului, că va cere mai multe fonduri europene pentru reforma feroviară, însă autoritățile europene au evitat subiectul fondurilor și chiar au sugerat că vor cere înapoi banii dedicați reformelor feroviare în ultimele două decenii.
Libertatea presei în Grecia și spionajul Guvernului
Grecia a fost declarată, pentru al doilea an la rând, țara cu cea mai puțină libertate a presei din UE, aflată pe locul 107 mondial în clasamentul Reporteri Fără Frontiere (RSF).
Guvernul grec a răspuns RSF numindu-i „de neîncredere”, iar premierul Kyriakos Mitsotakis a declarat că raportul „este un rahat, vă rog să-mi scuzați limbajul”.
Căderea în clasament provine de la faptul că Guvernul a lovit presa cu procese abuzive, a scăzut protecțiile legale și a spionat jurnaliștii cu programul Predator.
Programul, odată ajuns în telefonul victimei, poate accesa contactele din agendă, conversațiile scrise din telefon, lista de apeluri, parole, documente, fotografii și istoria de browser. Au fost urmăriți astfel jurnaliști de investigație, mai ales cei care scriu despre corupție și alte subiecte politice din Grecia, precum și politicieni din opoziție și activiști antiguvernamentali.
Scandalul spionajului a fost ignorat de posturile și site-urile principale de știri din Grecia la început, ajungând mai degrabă în presa internațională și pe site-urile mai noi de știri.
Jurnaliștii greci spun că acest lucru se datorează lipsei independenței financiare a presei, care se bazează pe bani de la Guvern, ori este deținută de afaceriști cu interese politice.
În ultimii ani, jurnaliștii greci au fost puși în pericol din pricina ostilității statului. În 2021, statul grec a criminalizat fake news, însă activiștii pentru drepturile omului au avertizat că legea putea fi folosită pentru a pedepsi orice jurnalist sau activist care critică guvernul.
În aprilie 2021, jurnalistul de investigație Giorgos Karaivaz a fost împușcat fatal în miezul zilei, în fața propriei case. În 2022, doi jurnaliști din Grecia au descoperit bombe improvizate în fața caselor lor; câteva luni mai târziu, un fotojurnalist american a fost bătut de poliție în timp ce documenta protestele din Atena.
