Jurnalismul este amenințat de industria conținutului fals, este principala concluzie a raportului anual întocmit de organizația Reporteri fără frontiere (RSF). În ceea ce privește România, un singur factor s-a îmbunătățit masiv, în timp ce factorul politic s-a degradat.
Mediul pentru jurnaliști este „rău” în șapte din zece țări și „satisfăcător” în doar trei din zece, arată RSF în raportul publicat miercuri, cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei.
Potrivit Indexului mondial al libertății presei 2023 - care evaluează mediul pentru jurnalism în 180 de țări și teritorii - situația este „foarte gravă” în 31 de țări, „dificilă” în 42, „problematică” în 55 și „bună” sau „satisfăcătoare” în 52 de țări.
Norvegia se află pe primul loc pentru al șaptelea an consecutiv. Dar, în mod neobișnuit, o țară non-nordică se află pe locul al doilea: Irlanda (în urcare cu patru poziții, pe locul 2), înaintea Danemarcei (în coborâre cu un loc, pe locul 3).
Există schimbări și în partea de jos a indexului. Ultimele trei locuri sunt ocupate exclusiv de țări asiatice:
- Vietnamul (178), care „aproape că și-a încheiat vânătoarea de reporteri și comentatori independenți”;
- China (în scădere cu patru locuri, pe locul 179), unde se află cel mai mare număr de jurnaliști întemnițați și unul dintre cei mai mari exportatori de conținut propagandistic;
- Coreea de Nord (180) despre care RSF spune că „nu este o mare surpriză” că se află pe ultimul loc.
„Indexul mondial al libertății presei arată o volatilitate enormă a situațiilor, cu creșteri și scăderi majore și schimbări fără precedent, cum ar fi creșterea Braziliei cu 18 locuri și scăderea Senegalului cu 31 de locuri”, a spus Christophe Deloire, secretar general al organizației Reporteri fără Frontiere, conform comunicatului.
El explică această instabilitate ca fiind „rezultatul unei agresivități crescute din partea autorităților din multe țări și a unei animozități crescânde față de jurnaliști pe rețelele de socializare și în lumea fizică”.
„Volatilitatea este, de asemenea, consecința creșterii industriei de conținut fals, care produce și distribuie dezinformare și oferă instrumentele necesare pentru fabricarea acesteia”, mai spune Deloire.
Republica Moldova a făcut un nou salt spectaculos în raportul anual al libertății presei, ajungând între primele 30 de țări din lume. Este al doilea an la rând când RSF „urcă” Moldova în clasament, fapt semnalat frecvent de autoritățile pro-vestice de la Chișinău, potrivit serviciului din R. Moldova al RFE/RL.
Top 10 țări în clasamentul libertății presei:
- Norvegia
- Irlanda
- Danemarca
- Suedia
- Finlanda
- Olanda
- Lituania
- Estonia
- Portugalia
- Timorul de Est
Politicul ține România jos
România nu este menționată în mod expres în prezentarea raportului, însă indexul pentru anul 2023 arată o creștere ușoară de trei locuri, respectiv 53, față de locul 56 în 2022.
În ciuda acestei ușoare îmbunătățiri, situația nu este neapărat mai bună, deoarece în urmă cu doi ani România se afla pe locul 48 în lume în clasamentul libertății presei.
RSF scrie despre România că are „un peisaj mediatic divers și pluralist, care oferă un teren fertil pentru investigații de interes public cu impact puternic”, dar confirmă seria de articole ale Europei Libere privind finanțarea directă a presei de către partide.
„Cu toate acestea, lipsa de transparență a finanțării mass-media, în special din fonduri publice, precum și dificultățile de pe piață subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media”, se menționează în raport.
Deși scorul în cazul României s-a îmbunătățit ușor (de la 68,46 în 2022 la 69,04 în 2023), datorat de saltul mare al unuia dintre cei cinci factori, indicatorul politic a fost cel care a făcut ca locul în clasament să nu se modifice prea mult.
Astfel, dacă anul trecut România era cotată cu un indicator politic de 53, anul acesta el s-a înrăutățit până la 68.
„În România, mass-media este lipsită de independență și suferă de încercări de interferență, în special în ceea ce privește numirea șefilor radioului și televiziunii publice, precum și a celor din Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)”, arată organizația Reporteri fără frontieră.
Potrivit RSF, CNA „a blocat informațiile privind proprietarii mijloacelor de comunicare audiovizuale, sub pretextul protejării datelor cu caracter personal”.
De asemenea, discursul politic „agresiv” împotriva jurnaliștilor a fost reluat de către „noul partid populist-naționalist AUR, a patra forță politică din Parlament”.
Al doilea factor care a scăzut a fost cel legislativ, care s-a înrăutățit la un scor de 53 față de 49 anul trecut.
Legislația care protejează libertatea de exprimare și libertatea presei este „insuficient aplicată, deși este aliniată la standardele europene, inclusiv la nivel constituțional”.
„Interferența procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărțuirea și ridică probleme serioase. Sistemul judiciar încearcă din ce în ce mai mult să forțeze mass-media să își dezvăluie sursele. Numărul de procese abuzive a crescut, în timp ce hotărârile judecătorești nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei”, se precizează în raport.
Și indicatorul economic a înregistrat o ușoară înrăutățire, de la 72 la 73.
„Mecanismele de finanțare a mass-media sunt adesea opace sau chiar corupte. În timp ce cele mai mari companii media reușesc să fie autosuficiente, majoritatea acestora depind de surse externe de finanțare, inclusiv de subvenții. Devierea fondurilor publice către mass-media, într-un mod netransparent, este o practică politică larg răspândită, care denaturează atât piața, cât și funcția de supraveghere a mass-media”, concluzionează RSF.
Ceilalți doi indicatori au crescut, cea mai mare îmbunătățire fiind înregistrată la cel privind siguranța jurnaliștilor: 51 în 2023 vs. 79 anul trecut.
Chiar și așa, RSF notează că „siguranța jurnaliștilor rămâne un motiv de îngrijorare, deoarece aceștia sunt adesea ținta unor atacuri, amenințări și intimidări”.
„Campaniile de defăimare pe scară largă, în care sunt implicați actori politici, au ca scop discreditarea jurnaliștilor independenți. Supravegherea rămâne o problemă, serviciile de informații încercând să obțină mai multă putere și influență în contextul războiului din Ucraina”, menționează raportul.
Al doilea factor care s-a îmbunătățit față de anul trecut a fost cel social: 36 vs. 40.
Cu privire la acest indicator, RSF arată că „jurnalismul de interes public s-a confruntat cu concurența narațiunilor înșelătoare și a știrilor false promovate de anumite instituții media și politicieni, în special în contextul pandemiei Covid și, mai recent, al războiului din Ucraina”.
„Unele grupuri de populație tind să aibă încredere în informațiile false, care uneori converg cu propaganda rusă și alimentează neîncrederea lor în mass-media”, se mai arată în raport.
Uniunea Europeană
Europa, în special Uniunea Europeană, este regiunea din lume în care jurnaliștilor le este cel mai ușor să lucreze, dar chiar și aici situația diferă de la țară la țară, afirmă organizația.
Germania (locul 21), unde a fost înregistrat un număr record de cazuri de violență împotriva jurnaliștilor și de arestări, a coborât cinci locuri.
Polonia (locul 57), unde anul 2022 a fost relativ calm din punctul de vedere al libertății presei, a urcat nouă locuri, în timp ce Franța (locul 24) a urcat două locuri.
Grecia (locul 107), unde jurnaliștii au fost spionați de serviciile de informații și de programe de spionaj puternice, continuă să aibă cea mai slabă clasare din UE.
Fără țări „verzi” pe continentul american
America nu mai are nicio țară în „verde” pe harta libertății presei. Costa Rica (în scădere cu 15 puncte, pe locul 23) a fost ultima țară din regiune care a avut o situație clasificată ca fiind „bună”, se arată în raport.
Clasificarea acestei țări s-a schimbat în urma unei scăderi de cinci poziții, ca urmare a unei scăderi puternice a scorului său politic (în scădere cu 15,68 puncte), iar acum se află mai jos decât Canada (în creștere cu 4 puncte, pe locul 15).
Statele Unite (locul 45) au coborât trei locuri. Respondenții americani la chestionarul indexului au avut o părere negativă despre mediul în care trăiesc jurnaliștii (în special despre cadrul juridic la nivel local și despre violența generalizată), în ciuda eforturilor administrației Biden.
Asasinarea a doi jurnaliști (Jeff German, de la Las Vegas Review Journal, în septembrie 2022, și Dylan Lyons, de la Spectrum News 13, în februarie 2023) a avut un impact negativ asupra clasamentului acestei țări.
Mexicul (locul 128) a mai coborât un loc în acest an și are acum cei mai mulți jurnaliști dispăruți din lume (28 în ultimii 20 de ani).
Cuba (locul 172), unde cenzura a fost din nou intensificată și unde presa este încă un monopol de stat, continuă să aibă cea mai slabă clasare din regiune, la fel ca în 2022.
Brazilia (locul 92) a urcat 18 locuri ca urmare a plecării lui Jair Bolsonaro, al cărui mandat prezidențial a fost marcat de o ostilitate extremă față de jurnaliști, și a alegerii lui Lula da Silva, care anunță o îmbunătățire.
Creșteri și scăderi
În Asia, schimbările de guverne au îmbunătățit, de asemenea, mediul pentru mass-media și au reprezentat creșteri semnificative în index, cum ar fi cea a Australiei (cu 12 poziții mai sus, pe locul 27) și a Malaeziei (cu 40 de poziții mai sus, pe locul 73).
Situația a trecut de la „problematică” la „foarte gravă” în trei țări: Tadjikistan (în scădere cu 1, pe locul 153), India (în scădere cu 11, pe locul 161) și Turcia (în scădere cu 16, pe locul 165).
În India, preluarea presei de către oligarhi apropiați de premierul Modi a pus în pericol pluralismul, în timp ce în Turcia, administrația Erdogan și-a intensificat persecuțiile împotriva jurnaliștilor în perioada premergătoare alegerilor programate pentru 14 mai.
În Iran (locul 177), reprimarea dură a protestelor declanșate de moartea tinerei studente Mahsa Amini în arestul poliției a dus la scăderea și mai mult a două scoruri care contează în realizarea clasamentului, respectiv pentru „contextul social” și „mediul judiciar” al țării.
Unele dintre cele mai mari scăderi ale indicelui 2023 au avut loc în Africa. Până de curând un model regional, Senegal (locul 104) a coborât 31 de poziții, mai ales din cauza acuzațiilor penale aduse împotriva a doi jurnaliști, Pape Alé Niang și Pape Ndiaye, și a scăderii drastice a securității pentru personalul din mass-media.
Tunisia (locul 121) a coborât 27 de locuri, ca urmare a autoritarismului crescând al președintelui Kais Saied și a incapacității de a tolera criticile din partea presei.
În America Latină, Peru (locul 110) a coborât 33 de poziții, deoarece jurnaliștii din această țară plătesc scump instabilitatea politică persistentă, sunt hărțuiți, atacați și defăimați din cauza apropierii lor de politicieni importanți. Scăderea din Haiti (-29, pe locul 99) se datorează, de asemenea, în principal declinului continuu al mediului de securitate.
