Linkuri accesibilitate

2022 | Alegeri importante în SUA, Franța și Ungaria. Care sunt mizele


În 2022, vor avea loc alegeri atât în SUA, cât și în Franța, Ungaria, și Brazilia, iar competiția electorală se anunță a fi una strânsă.

Noul an se anunță unul plin, cu alegeri prezidențiale sau parlamentare importante. De la Congresul SUA, la alegerile din Franța și Ungaria, iar nu în ultimul rând Brazilia, aceste scrutine se așteaptă a fi un indicator relevant al tendințelor globale în societăți puternic polarizate.

Alegerile pentru Congresul SUA vor avea loc în luna noiembrie, iar Partidul Republican este văzut ca un posibil câștigător, mai ales în Camera Reprezentanților.

Scrutinul vine în contextul în care popularitatea actualului președinte SUA, Joe Biden este la doar 42%, iar partidul la putere atât la Casa Albă cât și în Camera Reprezentanților și în Senat este, în acest moment, Partidul Democrat.

Conform New York Times, democrații sunt, istoric vorbind, în dezavantaj când vine vorba de alegerile numite “midterms”, care au loc la jumătatea mandatului unui președinte, și care decid care partid va conduce Congresul pentru restul mandatului său.

Partidul Republican este văzut ca cel mai probabil câștigător al alegerilor din noiembrie.
Partidul Republican este văzut ca cel mai probabil câștigător al alegerilor din noiembrie.

Când vine vorba de miza acestor alegeri, analistul politic, Alexandru Lăzescu vorbește despre polarizarea din țară, care, spune el, va fi dominantă și în contextul alegerilor din noiembrie. Situație internă tensionată poate influența capacitatea SUA în competiția geopolitică atât cu China, cât și cu Rusia și Iran, crede analistul.

„În Statele Unite avem o polarizare extraordinară”, a declarat acesta pentru Europa Liberă. „Se vorbește chiar de un fel de război rece între două secțiuni mari ale populației”. El descrie cele două grupări ca fiind împărțite în progresiști și conservatori, care, „au două seturi de valori foarte diferite”.

Un alt aspect important al acestor alegeri, notează The Guardian, este teama că în cazul în care Partidul Republican preia din nou puterea, atât în Congres cât și la nivelul local, aceștia ar putea acționa pentru a nu recunoaște rezultatele alegerilor prezidențiale din 2024, strategie încercată de fostul președinte SUA, Donald Trump în contextul alegerilor din 2020.

Despre acest aspect, Alexandru Lăzescu spune că are din nou legătură cu polarizarea accentuată din țară, dar notează și că aceste temeri există de ambele părți. „Există această problemă și la Trump, dar și la democrați e foarte posibil să fie contestate alegerile dacă sunt strânse”, a declarat acesta.

Alegerile prezidențiale din Franța

La alegerile din Franța, care vor avea loc în primăvara acestui an, actualul președinte francez, Emmanuel Macron va candida pentru un nou mandat, iar printre contracandidații săi, pentru a doua oară consecutiv, va fi liderul partidului de extremă dreapta, Frontul Național, Marine Le Pen.

Conform unui sondaj realizat de Politico, actualul președinte francez, Emmanuel Macron se află pe primul loc cu un scor de 26%, urmat de Valérie Pécresse cu 17% Marine Le Pen cu 16%, iar Éric Zemmour se află pe locul patru cu 13%.

Deși Le Pen rămâne la aceeași retorică populistă, anti-imigranți și anti-Uniunea Europeană, pe care a folosit-o și în alegerile din 2017, de data aceasta ea va avea un nou adversar din dreapta.

Éric Zemmour, o personalitate TV din Franța, care a fost condamnat de două ori din cauza discursurilor care instigau la ură, este pe locul patru în sondaje.
Éric Zemmour, o personalitate TV din Franța, care a fost condamnat de două ori din cauza discursurilor care instigau la ură, este pe locul patru în sondaje.

Éric Zemmour, o personalitate TV din Franța, care a fost condamnat de două ori din cauza discursurilor care instigau la ură, va candida și el la alegerile prezidențiale din anul acesta, împărțind astfel electoratul de dreapta.

Ștefan Popescu, analist de politică externă, descrie evoluția lui Zemmour ca fiind una interesantă. „Este cotat cu un scor foarte mare, mai ales în condițiile în care el nu era un om politic”. Analistul se declară sceptic însă în privința șanselor sale de a o înfrânge pe Le Pen.

„Nu știu dacă va reuși să o depășească, Éric Zemmour nu are această mașinărie politică în spate pe care o are Le Pen”, a declarat acesta Europei Libere.

Evoluția mișcării de dreapta în Franța, Ștefan Popescu o atribuie prăbușirii totale a partidelor de stânga, „tot electoratul de stânga, adică categoriile sociale afectate de mondializare, s-au deplasat către Marine Le Pen, dar mai ales către Éric Zemmour”.

Conform BBC, un alt candidat care prezintă un pericol la adresa lui Emmanuel Macron, este Valérie Pécresse, candidată a partidului Republican.

„Dificultatea intrării în al doilea tur al alegerilor a scăzut considerabil, din cauză că dl Zemmour a împărțit votul de extremă-dreaptă luat de obicei de doamna Le Pen”, a declarat analistul politic Jean-Philippe Dubrulle pentru BBC.

„În acest context, partidul republican are o nouă șansa”, a spus el. „Dacă un candidat din dreapta tradițională ar putea câștiga aproximativ 20% din voturi în primul tur de scrutin, ar putea schimba întregul joc”.

Miza principală a acestor alegeri, conform lui Ștefan Popescu, ține de „importanța funcției prezidențiale”, Franța fiind o țară unde președintele deține autoritatea politică supremă.

Ungaria. Viktor Orban este susținut de Donald Trump

În Ungaria, unde actualul prim-ministru Viktor Orbán, împreună cu partidul său Fidesz, deține o majoritate absolută în parlament, vor avea loc alegeri în primăvara acestui an.

Alegerile din 2022 reprezintă prima provocare semnificativă la adresa lui Orbán, care este prim-ministru încă din 2010, el fiind acuzat de către critici de tendințe autoritare precum subminarea libertății presei și a instituțiilor democratice.

Aspectul care diferențiază alegerile de anul acesta de cele trecute este unificarea partidelor de opoziție, evitând astfel divizarea electoratului, și mărindu-și șansele la victorie, deși sondajele arată o cursă strânsă.

Viktor Orbán conduce Ungaria încă din 2010.
Viktor Orbán conduce Ungaria încă din 2010.

În urma unor alegeri în două tururi organizate de partidele de opoziție a fost ales atât un candidat comun pentru funcția de prim-ministru cât și candidați comuni pentru parlament.

Candidatul ales pentru funcția de prim-ministru este Péter Márki-Zay, un politician conservator, fapt care este văzut ca un dezavantaj pentru Orbán, care își bazase strategia electorală pe ideea că va avea un contracandidat de stânga.

Conform lui Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, o schimbare a orientării politice la Budapesta este atât în interesul Ungariei cât și al Uniunii Europene.

„Ar da o șansă în plus Uniunii Europene nu numai să continue proiectul european, dar și să facă reformele necesare, să adopte măsurile necesare, să facă pași înainte”, a declarat acesta Europei Libere.

Valentin Naumescu mai spune că există și o miză strategică în aceste alegeri: „Nu o dată Ungaria a jucat ambivalent pro-vest, pro-est, a adoptat poziții care au avantajat Rusia și alte democrații iliberale, așa cum le-a lăudat cu ani în urmă Viktor Orbán”.

Fostul președinte american, Donald Trump, și-a exprimat susținerea pentru Viktor Orban.

Brazilia. Doi candidați controversați

În Brazilia, actualul președinte Jair Bolsonaro va candida împotriva fostului președinte Luiz Inácio Lula da Silva.

Lula, acuzat de corupție, a fost condamnat la închisoare în 2017, însă condamnarea sa a fost anulată în 2019, în prezent acesta fiind liderul partidului socialist din Brazilia.

Actualul președinte brazilian, Jair Bolsonaro, a fost ales în 2018, și a a avut parte de un mandat plin de controverse.

Conform Washington Post, acesta și-a declarat de nenumărate ori admirația față de fosta dictatură militară care a condus Brazilia până în anii 80 și a ajuns să își umple administrația cu ofițeri militari.

Actualul președinte brazilian, Jair Bolsonaro a avut parte de un mandat plin de controverse.
Actualul președinte brazilian, Jair Bolsonaro a avut parte de un mandat plin de controverse.

În contextul pandemiei COVID-19, acesta a fost acuzat de „20crime împotriva umanității” de către Senatul brazilian, datorită acțiunilor sale care, conform oamenilor de știință, au înrăutățit pandemia în țară. Acesta refuză și până în ziua de azi să se vaccineze.

Datorită acestor acuzații, popularitatea actualului președinte a suferit o scădere semnificativă, fapt ce îl favorizează pe principalul său contracandidat la alegeri.

Conform unui sondaj realizat de organizația braziliană IPEC, doar 21% din alegători ar vota cu Bolsonaro, iar 48% ar vota cu Lula.

Odată cu scăderea în sondaje, actualul președinte a început să pună sub semnul întrebării integritatea sistemului electoral din Brazilia, sugerând că dacă acesta nu va fi schimbat până la alegerile din acest an, el nu le va mai accepta rezultatul.

Articol realizat de Anna Barabas, stagiar al Europei Libere.
Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG