Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică, face un apel către preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare să asigure fluidizarea accesului în funcţie de numărul de cabine de vot disponibile, iar votarea să se desfăşoare cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară, potrivit Agerpres.
La multe secții de votare, oamenii stau la coadă pentru a putea vota.
Până la ora 12, Capitala este spre coada clasamentului național în ceea ce privește prezența la vot, cu 12,58%.
Bucureștiul, care concentrează 10% din totalul persoanelor cu drept de vot din România, a înregistrat la alegerile trecute, cea mai mică prezență din istoria electorală post-decembristă: 33%.
Rata mică de participare la un scrutin electoral într-un singur tur (începând din 2012, priamrii sunt aleși într-un singur tur de scrutin) face ca unii primari să fie aleși chiar cu mai puțin de 20% din numărul total al alegătorilor din circumscripția respectivă, așa cum a fost cazul în 2016.
De pildă, în urmă cu patru ani, la București, Gabriela Firea a câștigat cu puțin peste 246.000 de voturi, reprezentând doar 13,84% din totalul de aproape 1,8 de milioane de alegători înregistrați în Capitală și în condițiile în care rata de participare în Capitală a fost mult sub media națională. Nu este singurul astfel de caz. La Iași, primarul Mihai Chirica a fost ales doar de 15% din totalul alegătorilor, în timp ce, la Ploiești, Adrian Florin Dobre reprezenta doar 11% din totalul votanților
Aproape 2,9 milioane de alegători au votat, până la această oră, la alegerile locale, la nivel național. Prezența la vot a ajuns la 15,69%, în condițiile în care la multe secții de votare, alegătorii stau la coadă. În continuare, prezența la vot este ușor mai scăzută față de alegerile din 2016, când, la aceeși oră, a fost de 16,54%.
În mediul rural au fost înregistrate peste 1,5 milioane de persoane care au votat, în timp ce în mediul urban au fost peste 1,3 milioane de persoane. De regulă, mediul rural votează mai degrabă în prima parte a zilei, în timp ce alegătorii din mediul urban ies la vot spre după-masă.
Prezența cea mai mare se întâlnește în fiefuri tradiționale ale PSD: Teleorman (22,8%), în Olt (22,69%) și Giurgiu (22%).
La coada clasamentului sunt județele Covasna (12,2%), municipiul București (12,58%) și Harghita (12,96%).
Bucureștiul a înregistrat, la alegerile precedente, cea mai mică prezență la vot din istoria electorală post-decembristă: 33%.
La alegerile din 2016, prezența mică la închiderea urnelor - doar 48,44% - a făcut ca unii primari de municipii să fie aleși cu mai puțin de 20% din numărul total al alegătorilor din circumscripția respectivă.
Expert Forum: Fără incidente majore, până la această oră
Majoritatea problemelor raportate au fost legate de votul cu urna specială, aglomerație în unele secții de votare şi încălcarea normelor de protecție sanitară, atrag atenția specialiștii Expert Forum.
Observatori cărora nu li s-a permis să monitorizeze deschiderea secțiilor de votare
- Au fost înregistrate plângeri la secția 872 din Sector 5, Secția 149 la Bicfalău și în Sectorul 4
Votul cu urna specială
- Sâmbătă și duminică, specialiștii Expert Forum au primit mai multe sesizări de la alegători aflaţi în izolare care nu puteau solicita urna specială (legate de COVID-19) deoarece nu deţineau documente medicale și de la alegători cărora li s-au refuzat cererile pentru urna specială.
- La ora 7.30, potrivit site-ului prezenta.roaep.ro, 13 persoane votaseră deja cu urna specială. La ora 9 figurau deja 116 de alegători, dintre care 45 în județul Cluj. Acest fapt este dificil de înțeles în contextul în care cererile pentru urna specială se pot primi și astăzi, conform Hotărârii Biroului Electoral Central 81/2020
Încălcarea regulilor privind protecția sanitară
- La secțiile 434 și 567, Sector 3, identificarea alegătorilor s-a făcut fără înlăturarea măștii de protecție
- La secțiile 1202, 1203, 1204 din Bucureşti membrii birourilor electorale nu poartă sau poartă greșit măștile de protecție
- La deschiderea secției, observatorii au indicat că lipseau dezinfectantul sau măștile de protecție în câteva secții de votare, dintre care BZ 306, B 387, CJ 84, IF 146, B 971, BT 297, B 1076
- În 40 de secții de votare (din 141 observate), observatorii au comunicat că nu s-a păstrat distanța regulamentară între orele 6 și 7. În 43 de secții de votare nu li s-a măsurat temperatura tuturor participanților înainte de intrarea în secţia de votare, la începerea procedurilor de pregătire a secției, la ora 6.
- La secția 77 din Fierbinți Târg (Ialomița), observatorii au sesizat că au fost alegători care au folosit masca în secția de votare doar după intervenția personalului de pază
Cozi la secțiile de votare
- În mai multe cazuri au fost identicate cozi sau aglomerație la secțiile de votare. Astfel de exemple au fost identificate, subliniază Expert Forum, în secțiile 236 și 237 din comuna Dognecea (Caraș Severin), secțiile 149 și 151 (Chiajna, Ilfov). La ora 10:30 la toate secțiile din Tunari erau cozi semnificative, iar în unele cazuri nu se respecta distanța regulamentară
Peste două milioane de alegători s-au prezentat până la ora 11 la vot, iar prezența a ajuns la 11,53%. În continuare prezența este sub cea înregistrată la aceeași oră la alegerile din 2016, când s-a ridicat la 12,11%.
Mulți alegători stau la coadă, mai ales că, din cauza măsurilor luate de autorități pentru a preveni răspândirea noului coronavirus, în secția de votare nu pot intra decât cinci persoane simultan, dar este posibil și ca numărul de votanți să fie mai mare.
Prezența cea mai mare se întâlnește în județe considerate fiefuri ale PSD: Teleorman (17,03%), în Olt (16,78%) și Giurgiu (16,48%).
La coada clasamentului sunt județele Covasna (8,38%), Harghita (8,79%) și Municipiul București (9,11%). De altfel, la alegerile din 2016, Capitala a înregistrat cea mai mică prezență din istoria electorală post-decembristă: 33%.
Analiștii politici atrag atenția că o rată de participare scăzută favorizează, pe de-o parte, partidele mari, cu rețele locale bine dezvoltate, iar pe de alta, pe primarii aflați deja în funcție indiferent dacă vin de la partide mai mici sau mari.
La alegerile din 2016, prezența mică la închiderea urnelor - doar 48,44% - a făcut ca unii primari de municipii să fie aleși cu mai puțin de 20% din numărul total al alegătorilor din circumscripția respectivă.
Facebook Forum