Linkuri accesibilitate

Participarea la vot față în față cu pandemia. De ce ar putea crește absenteismul la alegerile locale


Alegerea autorităților administrației publice locale (primari, consilieri locali și județeni) va avea loc pe 27 septembrie.

Primele alegeri pe care România le va organiza în pandemie ar putea aduce mai puțini alegători la urne, pe fondul temerii legate de o posibilă infectare cu noul coronavirus , dar și în funcție de modul în care se va desfășura campania electorală.

„Dacă nu se întâmplă niște lucruri care să crească încrederea cetățenilor în capacitatea Guvernului de a organiza în siguranță alegerile, nu ar trebui să ne surprindă o participare foarte scăzută – 30-35%. Este puțin, pentru că la alegerile locale, media este de 50% la alegerile din anii precedenți”, a explicat pentru Europa Liberă, sociologul Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică și unul dintre autorii cercetării „2020- Alegeri în pandemie”, alături de IRES și Fundația pentru Viață și Lumină.

În acest scenariu, cercetarea, realizată în luna iulie, arată că nu este exclus ca unii primari să fie aleși cu votul a 10-15% din numărul de cetățeni din localitate.

„Am avut și la alegerile locale precedente astfel de situații, când participarea a fost de 48%, cu atât mai mult vom vedea acum dacă participarea va fi mai scăzută”, punctează Ovidiu Voicu.

La alegerile din 2016, unii primari de municipii au fost aleși cu mai puțin de 20% din numărul total al alegătorilor din circumscripția respectivă.

De pildă, în urmă cu patru ani, la București, Gabriela Firea a câștigat cu puțin peste 246.000 de voturi, reprezentând doar 13,84% din totalul de aproape 1,8 de milioane de alegători înregistrați în Capitală și în condițiile în care rata de participare în Capitală a fost mult sub media națională. Nu este singurul astfel de caz. La Iași, primarul Mihai Chirica a fost ales doar de 15% din totalul alegătorilor, în timp ce, la Ploiești, Adrian Florin Dobre reprezenta doar 11% din totalul votanților.

Astfel de scoruri reduse, raportate la totalul alegătorilor din municipiile respective, arată o criză de legtimitate cu care se confruntă primarii, spune Ovidiu Voicu, dar și o lipsă de motivare pentru a încerca să rezolve problemele tuturor locuitorilor: „Efortul lor electoral sau politic poate fi dus doar pentru a obține nișe de electorat, grupuri bine definite, care să le asigure câștigarea alegerilor”.

În opinia analistului politic Cristian Pîrvulescu, în 2016, a fost „o lipsă de interes, dar acum, dacă vor reuși să inducă un interes mai mare va putea crește participarea. Aici va fi miza. Depinde de cum se va derula campania și de evoluția pandemiei, dar nu cred că va fi dezastruoasă”. Totuși, analistul politic punctează că pandemia va influența participarea electorală, însă, deocamdată consideră că este prea devreme pentru a face o estimare, fiindcă mai este o lună până la scrutin.

În ultimii 30 de ani, participarea la alegerile locale (alegerea primarilor, a consilierilor locali și județeni) a fost pe un trend descendent și, de cele mai multe ori, interesul a fost mai redus decât pentru alegerile parlamentare.

În 1992, aproape 65% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale s-au prezentat la vot, iar, potrivit Autorității Electorale Permanente, pentru alegerile ulterioare rata de participare a scăzut până în jurul a 50%, astfel:

  • în 1996, participarea la vot a fost de 56,47%,
  • în 2000, prezența la urne a fost de 50,85%
  • în 2004, participarea la vot s-a ridicat la 54,23%
  • în 2008, ultimul dată când alegerea primarilor s-a făcut în două tururi, participarea la vot a fost de 48,81%
  • în 2012, primul an în care primarii au fost aleși într-un singur tur de scrutin, prezența la urne a fost de 56,26%
  • în 2016, rata de participare a fost de 48,17%

Scăderea numărului celor care se prezintă la urne este o tendință care se întâlnește nu doar în România, ci și în alte state democratice, atrage atenția sociologul Ovidiu Voicu.

Pe măsură ce politica devine mai tehnică și politicile publice sunt mai distanțate față de cetățean, alegătorii au mai puțin sentimentul că pot schimba ceva, atrage atenția sociologul, amintind că „peste acest trend se suprapune teama de infectare cu coronavirus. Majoritatea cetățenilor sunt conștienți de pericole și atunci nu vor da prioritate participării la alegeri în detrimentul unui posibil risc de infectare cu SARS CoV-2”.

În opinia sociologului, în momentul în care cetățenii au percepția că pot schimba ceva prin votul lor, atunci ar putea crește și prezența la urne: „Dacă percepția este că oricum nu se întâmplă nimic, că oricum nu pot să influențeze decizia finală, atunci șansele să participe la vot sunt mai mici”.

Pe cine favorizează o participare scăzută la vot

Atât Cristian Pârvulescu, cât și Ovidiu Voicu atrag atenția că o rată de participare scăzută favorizează, pe de-o parte, partidele mari, cu rețele locale bine dezvoltate, iar pe de alta, pe primarii aflați deja în funcție indiferent dacă vin de la partide mai mici sau mari. „Primarul în funcție este avantajat de o participare scăzută pentru că are la dispoziție mecanismul administrativ pentru a mobiliza nișele de cetățeni pe care le-a mulțumit de-a lungul timpului”.

În perspectivă, alegerile locale reprezintă un test pentru viitoarele alegeri generale și dau un semnal politic pentru că va arăta, pe de-o parte, situația relativă a principalilor competitor și pot constitui o bază de negociere pentru alegerile generale.

Pe de altă parte, crede Ovidiu Voicu, va fi și un semnal de alarmă referitor la capacitatea Guvernului de a organiza alegerile în pandemie: „Dacă vom avea o participare redusă, atunci poate că la alegerile generale se vor gândi să aplice toate acele măsuri pe care societatea civilă le-a propus sau care au fost introduse și în alte state: votul în mai multe zile, pe ore, creșterea numărului de secții de vot și așa mai departe”.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG