La Galați, autoritățile locale au amenajat patru secții de votare, în care ar trebui să voteze peste 8.500 de persoane din Republica Moldova cu dublă cetăţenie şi care au fost luate în spaţiu de un bărbat care deţine două proprietăţi, relatează Agerpres.
Potrivit reprezentanților locali de la Evidența Populației, gălăţeanul respectiv deţine două proprietăţi, o casă, unde au viză de flotant peste 3.500 de persoane cu dublă cetăţenie, română şi moldovenească, şi un apartament la bloc, unde figurează alţi aproximativ 5.000 de moldoveni.
Prezența la ora 13, rămâne sub 20%. În total, au votat peste 3,6 milioane de persoane, reprezentând doar 19,84% din totalul românilor cu drept de vot.
Spre deosebire, în 2016, la aceeași oră, prezența era de 21,12%.
Aproape două milioane de alegători din mediul rural au votat până la ora 13, iar în mediul urban, prezența este mai redusă fiindcă, din experiența scrutinelor anterioare, alegătorii din orașe ies mai târziu la vot.
Județele fruntașe în ceea ce privește prezența la vot rămân Olt, Teleorman și Giurgiu, cu peste 26%.
Spre deosebire de orele anterioare, Bucureștiul ajunge pe ultimul loc la prezență, cu doar puțin peste 15%.
Bucureștiul, care concentrează 10% din totalul persoanelor cu drept de vot din România, a înregistrat la alegerile trecute, cea mai mică prezență din istoria electorală post-decembristă: 33%.
Rata mică de participare la un scrutin electoral într-un singur tur (începând din 2012, primarii sunt aleși într-un singur tur de scrutin) face ca unii primari să fie aleși chiar cu mai puțin de 20% din numărul total al alegătorilor din circumscripția respectivă, așa cum a fost cazul în 2016.
Ministerul Afacerilor Interne a anunțat, în raportul prezentat la ora 12, că au fost primite 96 de sesizări din partea cetățenilor privind presupuse fapte care au legătură cu desfășurarea votului.
Cele mai multe sesizări au fost pentru continuarea propagandei electorale, turism electoral, vot multiplu, fotografierea sau filmarea buletinelor de vot în timpul exercitării dreptului la vot, sfătuirea alegătorilor la secțiile de votare.
CITIȚI MAI MULTE AICI
MAI: 96 de sesizări privind posibile fapte care au legătură cu votul
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică, face un apel către preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare să asigure fluidizarea accesului în funcţie de numărul de cabine de vot disponibile, iar votarea să se desfăşoare cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară, potrivit Agerpres.
La multe secții de votare, oamenii stau la coadă pentru a putea vota.
Până la ora 12, Capitala este spre coada clasamentului național în ceea ce privește prezența la vot, cu 12,58%.
Bucureștiul, care concentrează 10% din totalul persoanelor cu drept de vot din România, a înregistrat la alegerile trecute, cea mai mică prezență din istoria electorală post-decembristă: 33%.
Rata mică de participare la un scrutin electoral într-un singur tur (începând din 2012, priamrii sunt aleși într-un singur tur de scrutin) face ca unii primari să fie aleși chiar cu mai puțin de 20% din numărul total al alegătorilor din circumscripția respectivă, așa cum a fost cazul în 2016.
De pildă, în urmă cu patru ani, la București, Gabriela Firea a câștigat cu puțin peste 246.000 de voturi, reprezentând doar 13,84% din totalul de aproape 1,8 de milioane de alegători înregistrați în Capitală și în condițiile în care rata de participare în Capitală a fost mult sub media națională. Nu este singurul astfel de caz. La Iași, primarul Mihai Chirica a fost ales doar de 15% din totalul alegătorilor, în timp ce, la Ploiești, Adrian Florin Dobre reprezenta doar 11% din totalul votanților
Facebook Forum