Linkuri accesibilitate

Pe 1 decembrie, în România au fost alegeri parlamentare.
Pe 1 decembrie, în România au fost alegeri parlamentare.

Alegeri parlamentare - procesele verbale, 100% numărate | Șapte partide intră în Parlament: PSD, AUR, PNL, USR, SOS, UDMR și POT

Cine vor fi următorii 136 de senatori și 329 de deputați ai României? Europa Liberă continuă astăzi analiza alegerilor parlamentare. Găsiți pe site-ul nostru știri, reportaje, analize, grafice, dezbateri video și multe altele. 

Informațiile momentului, pe scurt:

23:05 1.12.2024

Dan Barna, vicepreședinte al USR: Am trecut din iad în rai și înapoi. Rezultatul probabil se va îmbunătăți

Vicepreședintele Uniunii Salvați România (USR), Dan Barna, a spus pentru Europa Liberă că „este un rezultat pe care, fără îndoială, se poate construi. A fost foarte multă emoție, așteptări, ați văzut, de-a lungul zilei, exit poll-urile au variat de la 12% la 19%, adică din iad în rai și înapoi. Rezultatul pe care l-am văzut acum, acel 15,5% probabil se va îmbunătăți.”

Viceliderul USR spune că, cel mai probabil, rezultatul final va fi în jur de 17%, „un rezultat care așează USR într-o poziție importantă în negocierea viitoarei guvernări. Și, sper ca prin această guvernare - sunt convins europeană - ca să fiu foarte clar.

Întrebat dacă întrevede o variantă pro-europeană, Barna a spus că este „singura opțiune pe care o avem ca țară. „E de negândit și nici nu vreau să discut teoretic perspectiva ca România să o ia așa pe calea unor autocrații, tip Belarus sau Venezuela”, a spus Dan Barna.

„Din perspectiva asta, scorul pe care l-am obținut ne îndreptățește să credem că cel puțin o parte importantă din agenda USR, din agenda de reforme necesare pentru România, acele priorități din PNRR până la urmă, au o șansă în plus să devină realitate.”

Cât privește formula ideală de guvernare, raportat la exit poll-uri, „la momentul de față e greu de spus, tocmai pentru că neavând cifrele exact, e greu să vorbim despre ponderi și probabil micile procente, în sus, în jos vor conta destul de mult în a găsi o variantă echilibrată și credibilă, tocmai prin experiență pe care am dobândit-o și noi, în guvernare anterioară, de nouă luni de zile”, a mai spus Barna.

Despre rezultatele obținute de partidele extremiste / suveraniște, Barna spune că, „este, din păcate, un efect al crizelor consecutive care au lovit Europa și implicit România în ultimii ani.”

„Pentru că, în situații de criză, extremismul crește - oamenii intră în panică, este o angoasă, o frustrare, nesiguranță, o teamă. Au fost crizele COVID, criză energetică, criza financiară, costurile crescute foarte mult, inflația.

Toate aceste lucruri creează o nesiguranță și o neîncredere în societate. Și unii oameni, din păcate, caută soluții magice. Cei care promit soluții magice sunt exact extremiștii și populiștii. Ele n-au nicio legătură cu realitatea aceea. Nu sunt soluții, doar promisiuni magice. de fapt. Iar această fantezie, păcăleală, care le este livrată prin cuvinte frumoase, prin voce joasă, prin butaforie de bună calitate, cum vedem și la și la candidatul TikTok, toate aceste aceste elemente de butaforie pot să păcălească într-o speranță iluzorie, că există un știu Isus de TikTok care merge pe apă, o purifică și o să discutăm telepatic și toate problemele noastre dispar magic.

Adică ideea e acel soap opera sud-american în care vezi la televizor o lume magică, pe care s-ar putea s-o trăiești. Dar apoi, dimineața, când sună ceasul, tot la afacerea ta, la locul tău de muncă, în viața ta, la spitalul în care îți duci părinții sau copiii trebuie să te raportezi, nu la imaginile frumoase de pe internet sau de pe TikTok.

Și asta a determinat creșterea populismului și a extremismului. Sper ca lucrurile să se stabilizeze și e important ca mesajul pe care îl dai, ca țară, să să fie unul în direcția pro-europeană, care e de fapt singura direcție pentru România.”

Despre discuțiile cu PSD pentru susținerea Elenei Lasconi în turul II de scrutin, Barna spune că au fost câteva discuții, dar nu ceva formal.

„Probabil că, de mâine dimineață, după ce vom vedea și rezultatele și scorul, vom putea - și formal, și structural - să demarăm un dialog pentru zilele următoare.

Sper, pentru că, la nivel european, social-democrații fac parte din majoritatea pro-europeană, din Parlamentul European, și ar fi foarte ciudați ca social-democrați din România să meargă pe o direcție extremistă, în totală disonanță cu familia europeană din care fac parte.”

20:27 2.12.2024

Ce spun liderii pro-europeni ai partidelor intrate în Parlament despre propunerea unui guvern de uniune națională, făcută de Elena Lasconi

Elena Lasconi, calificată în turul doi de scrutin al prezidențialelor de duminica viitoare, a spus după decizia de luni a Curții Constituționale că își dorește un guvern de uniune națională pro-democrație și pro-european, pentru că acum este în discuție „viitorul nostru, al copiilor noștri. Suntem în Uniunea Europeană și în NATO.”

„Oamenii au decis duminică: din guvern trebuie să facă parte PSD, PNL, USR și UDMR”, a afirmat ea cu privire la constituirea viitorului guvern după alegerile parlamentare de duminică, 1 decembrie.

Ea a spus că-și menține propunerea ca Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL, să fie premier. „Cred că are maturitatea să înțeleagă”, a spus ea, dar nu a exclus nici un premier social-democrat.

Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat, marele învins al primului tur al prezidențialelor, premierul în exercițiu, a spus că lasă alegătorii să decidă și că-și propune să fie un „liant”.

Liderul UDMR, Hunor Kelemen, a declarat pentru Europa Liberă că, și din punctul său de vedere, cea mai bună soluție pentru o guvernare stabilă în următorii ani ar fi o coaliție politică formată din PSD, PNL, USR și UDMR.

„Avem nevoie de un guvern de largă majoritate", a spus Kelemen Hunor. El a adăugat că din punctul său de vedere, negocierile vor începe după turul II al alegerilor prezidențiale de duminică.

Surse liberale au precizat luni seara, pentru Europa Liberă că marți, la ora 11:00, liderii PNL se vor reuni pentru ca Biroul Politic Național al formațiunii să-i dea președintelui interimar, lie Bolojan, mandat de negociere cu partidele proeuropene în vederea formării unei majorități. Ulterior, liderii PNL vor organiza o conferință de presă.

19:32 2.12.2024

Curtea Constituțională a validat primul tur al prezidențialelor. Românii pot merge la vot în turul doi pe 8 decembrie

Judecătorii constituționali au decis respingerea contestației lui Cristian Terheș și confirmarea și validarea rezultatelor din primul tur de scrutin al prezidențialelor și organizarea celui de al doilea tur de scrutin pe 8 decembrie, a anunțat președintele CCR, Marian Enache.

Pentru că voturile diasporei nu au fost contestate, CCR a decis că nu se mai impune evaluarea acestora, a spus Enache.

Turul 2 al prezidențialelor va fi organizat pe 8 decembrie între Călin Georgescu și Elena Lasconi, primii clasați în turul 1.

Toate detaliile, AICI.

Avocatul Cătălin Pop: O decizie previzibilă

Decizia Curții Constituționale de validare a primului tur al alegerilor prezidențiale „era destul de previzibilă”, spune avocatul Cătălin Pop, doctor în Științe Politice la UBB Cluj, cu o teză dedicată activității Curții Constituționale.

„Există un precedent”, spune el, amintind de alegerile prezidențiale din 2009 (turul al II-lea). Atunci, Curtea a decis de asemenea o renumărare, doar a voturilor nule, iar în câteva zile a deciz validarea alegerilor.

„Atunci Curtea a expus motivele care trebuie întrunite pentru care ar trebui invalidat un tur al alegerilor prezidențiale, reluată și de președintele CCR. Mai exact, să fie vorba de găsirea unei fraude care să denaturize voința alegătorilor și care să aducă avantaje concrete unuia dintre candidați și să nu fie”, explică el.

„Câtă vreme nu au fost îndeplinite aceste condiții, era de anticipat decizia de validare”, a spus Cătălin Pop.

Specialistul a subliniat că dosarul privind validarea turului I al alegerilor actuale – Dosarul nr.3670F/2024 este distinct de cel cu privire la cererea de anulare a alegerilor (Dosarul nr.3671F/2024), depusă de candidatul Cristian Terheș. CCR a decis luni, 2 decembrie, să respingă contestația depusă de acesta.

În paralel, a decis să valideze alegerile, în celălalt dosar deschis.

Chiar dacă sesizarea lui Cristian Terheș a creat într-un fel contextul pentru decizia Curții de renumărare a votului, instituția putea face acest lucru și din oficiu, având în vedere diferența foarte mica de voturi (sub 3.000) între doi candidați, Elena Lasconi și Marcel Ciolacu, explică specialistul.

„Astfel de practice există și în alte țări, o putem privi și ca un exercițiu democratic”, a mai explicat Cătălin Pop.

Cu privire la faptul că decizia CCR vine înainte ca Biroul Electoral Central să finalizeze numărarea voturilor din diaspora, el spune că situația constatată în țară a fost suficientă ca Curtea să nu amâne validarea alegerilor.

„A contat probabil și faptul că sesizarea depusă la CCR a vizat suspiciuni de fraudare în interiorul țării, s-au renumărat voturile de aici, nu s-a constatat nimic flagrant și Curtea a validat alegerile.”

Specialistul a ținut să explice și faptul că dinamica constituțională, chiar dacă are o însemnătate majoră, nu face abstracție totală de cursul societății.

„Având în vedere că urma turul II al alegerilor, că era nevoie de o decizie rapidă, nu putea amâna o hotărâre foarte mult”, a conchis el.

Continuarea numărării voturilor în diaspora nu mai este apanajul Curții, ci al Bec, mai spune Cătălin Pop.

19:25 2.12.2024

Politologul Cristian Pîrvulescu: „În România, fără să tragă un glonț, propaganda rusească a reușit”

„Cred că România a dovedit clar că nu are o societate rezilientă, nu rezistă la atacurile care vin dinspre exterior. Situația din România este mai rea decât cea din Ucraina și decât din Moldova. În România, fără să tragă un glonț, propaganda rusească a reușit”, spune profesorul Critian Pîrvulescu în interviul acordat Europei Liberă la o zi după alegerile parlamentare.

Potrivit lui Cristian Pîrvulescu, frustrările care au dus la votul pentru candidatul prorus Călin Georgescu, plasat pe primul loc în turul I al alegerilor prezidențiale, au fost, în mare măsură, construite pe rețelele sociale, în cadrul războiului hibrid.

Puteți urmări întregul interviu acordat Adrianei Nedelea aici:

LIVE din redacția Europa Liberă cu Cristian Pîrvulescu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:37:55 0:00

18:47 2.12.2024

Surse Hotnews: Marcel Ciolacu rămâne președintele PSD

Marcel Ciolacu rămâne președintele Partidului Social Democrat, scrie HotNews citând surse politice.

Decizia ar fi fost luată cu unanimitate într-o ședință a Consiliului Politic Național, care este în desfășurare la această oră.

Marcel Ciolacu și-a anunțat demisia din funcția de președinte al PSD la scurt timp după ce rezultatele furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă arătau că nu a intrat în turul al doilea al prezidențialelor, fiind depășit la numărul de voturi de Elena Lasconi și Călin Georgescu.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG