Vicepreședintele USR, Dominic Fritz: Nu e momentul să facem guverne. Singura prioritate este să avem acum un președinte proeuropean
USR face acum campanie pentru Elena Lasconi, ca să ajungă președinte, a spus luni vicepreședintele USR Dominic Fritz. El a spus că nu e momentul unor soluții „magice”.
„Soluțiile nu se găsesc acum cu linii roșii sau cu alte dorințe pe care eu sau altcineva le are”.
„Niciun partid democratic, proeuropean nu poate face acum un guvern. Singura prioritate este să avem acum un președinte proeuropean”
Surse Europa Liberă: Lideri de filiale PSD îi cer lui Marcel Ciolacu să își retragă demisia de la șefia partidului
În această după amiază va fi luată o decizie referitoare la condițiile în care Partidul Social Democrat (PSD) va intra la guvernare, au transmis surse Europa Liberă din partid.
De asemenea, lideri PSD au declarat pentru Europa Liberă că o ședință a conducerii PSD va avea loc în această după-amiază, la ora 18:00. Vor participa conducerea PSD și lideri de filiale din țară.
Mai mult, șefii a zece filiale i-ar fi cerut lui Marcel Ciolacu să își retragă demisia de la șefia PSD, pe care a anunțat că și-a dat-o după aflarea rezultatelor din primul tur al prezidențialelor din 24 noiembrie, când a obținut locul 3, cu 19,14% din voturi.
Presa internațională despre alegerile parlamentare din România
Presa internaţională scrie despre primele rezultate ale votului din alegerile parlamentare in România. Ziariștii vorbesc despre avansul extremei drepte şi despre posibilitatea ca România să aibă un preşedinte ultranaţionalist şi prorus.
POLITICO scrie că partidele pro-UE din România par să fi ţinut piept extremei drepte la votul parlamentar de duminică. Cu toate acestea, notează publicația, rezultatul bun al extremei drepte este semnificativ înainte de votul pentru preşedinte din 8 decembrie.
POLITICO menționează și importanța deciziei Curții Constituționale (CCR), care a cerut renumărarea voturilor de la alegerile prezidențiale. În cazul în care CCR va decide reorganizarea turului I al prezidențialelor, aceasta ar inflama și mai mult atmosfera din țară, pentru că ar întări suspiciunile că partidele tradiţionale încearcă să manipuleze votul.
Agence France Presse notează că social-democraţii proeuropeni sunt în frunte după alegerile legislative din România, dar că extrema dreaptă are un avans puternic. Forţele de extremă dreapta reunite se situează la 30%, faţă de mai puţin de 10% în scrutinul anterior, cel din 2020. Rezultatele anunță un parlament fragmentat şi negocieri dificile pentru formarea unui guvern, adaugă AFP.
Iar Reuters scrie despre dificultățile de a crea o coaliţie largă după alegerile parlamentare din România. O coaliţie pro-occidentală condusă de PSD ar avea probabil suficiente locuri în parlament pentru a forma un guvern, deşi extrema dreaptă ar fi o forţă substanţială în noul legislativ, notează agenția de presă.
O coaliție largă va fi dificil de format, mai scrie Reuters, pe fondul dezacordurilor privind măsurile necesare pentru a reduce deficitul bugetar uriaş al ţării, care este în prezent cel mai ridicat din UE, reprezentând 8% din PIB.
Ministerul Afacerilor Interne: 175 de sesizări confirmate privind contravenţii sau infracţiuni legate de alegeri
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunţă că au fost înregistrate 343 de sesizări de posibile contravenţii sau infracţiuni legate de procesul electoral, în ziua alegerilor parlamentare. Dintre acestea, 175 sunt confirmate, 26 sunt în curs de verificare şi 142 nu s-au confirmat. Totodată, se fac verificări privind 86 de posibile infracţiuni.
Cele mai multe incidente au fost în județele Botoşani, Dâmboviţa, Dolj, Buzău, Olt şi Prahova.
„Din punct de vedere al atribuţiilor Ministerului Afacerilor Interne, alegerile parlamentare s-au desfăşurat în condiţii normale de legalitate şi siguranţă publică, fără a se înregistra situaţii care să afecteze derularea procesului de vot”, a declarat , purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.
Au fost aplicate 52 de amenzi, în valoare de aproximativ 157.000 de lei, şi 78 de avertismente, a mai transmis oficialul MAI.
Cele mai frecvente fapte sesizate au fost: continuarea propagandei electorale (aproximativ 22%), fotografierea sau filmarea buletinului de vot (aproximativ 12%), frauda la vot (11%).
Pentru ziua votului, MAI a mobilizat aproximativ 45.500 de poliţişti, jandarmi, pompieri, poliţişti de frontieră şi angajaţi de la alte structuri pentru menţinerea ordinii publice, asigurarea protecţiei celor peste 18.960 de secţii de vot şi cercetarea sesizărilor de incidente electorale.