Pe 5 aprilie, la ora 18:20, la 42 de ore după începerea oficială a campaniei electorale pentru alegerea președintelui României, Biroul Electoral Central a emis prima decizie de eliminare a unui videoclip de propagandă electorală de pe o platformă socială, în urma unei sesizări primite de la o persoană fizică.
Videoclipul, postat pe TikTok, pe contul „florin.criticul”, îndemna alegătorii să scrie cu pixul pe buletinul de vot numele lui Călin Georgescu și să aplice ștampila „Votat”. Cu alte cuvinte, să își anuleze votul.
BEC a considerat că mesajul din clip constituie „un îndemn indirect de a nu alege niciunul dintre candidații la alegerile prezidențiale, însă nu este etichetat conform prevederilor în vigoare”.
În total, în primele două zile de campanie electorală, Biroul Electoral Central (BEC) a decis eliminarea de pe platformele sociale Meta și TikTok a 39 de materiale de publicitate electorală care nu ar respecta legea.
Deciziile au vizat în principal videoclipuri despre candidații George Simion, Nicușor Dan, Victor Ponta și Crin Antonescu.
Meta s-a conformat deciziilor BEC la mai bine de 48 de ore de la prima decizie emisă de instituție. La TikTok a durat ceva mai mult. Abia pe 8 aprilie au dispărut de pe platformă postările cu pricina.
Europa Liberă a solicitat TikTok, pe 7 aprilie, un punct de vedere privind postările pentru care autoritățile române au solicitat scoaterea de pe platformă și care erau, încă, accesibile.
Pe 8 aprilie a venit răspunsul companiei.
„Am blocat accesul la videoclipurile pe care le-ați menționat pentru utilizatorii din România. Analizăm cu atenție solicitările venite din partea autorităților române și aplicăm măsurile adecvate în cazul conținutului care încalcă Regulile Comunității și/sau legislația locală.
Autoritățile române fac parte din canalele de raportare ale TikTok (precum adresele de e-mail dedicate, conform cerințelor DSA, sau platforma TikTok Safety Enforcement Tool).
Instituții locale credibile (precum fact-checkeri și ONG-uri) au de asemenea acces la Community Partner Channel – un canal direct pentru „trusted flaggers” din întreaga lume, prin care pot raporta conținut care consideră că ar trebui analizat”, a transmis TikTok, la solicitarea Europa Liberă.
Cine și-a făcut campanie plătită în prima zi
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 4 mai a început oficial pe 4 aprilie, la ora 00:00.
În primele 24 de ore de campanie, nu candidații sau partidele care îi susțin au investit cei mai mulți bani în promovare. Ci niște pagini de Facebook neasumate politic care, contracost, au promovat postări împotriva unora dintre candidați.
„Pulsul României” a investit aproape 6.800 de lei într-o singură zi, pe 4 aprilie, în promovarea unor videclipuri împotriva lui Nicușor Dan, adică majoritatea, dar și a lui Crin Antonescu.
A doua cea mai importantă sumă plătită în prima zi de campanie este pentru promovarea unor postări pe profilul „România în Focus”: clipuri împotriva lui Crin Antonescu și a lui George Simion. Plătitorul – „România în Focus” – este tot neasumat politic.
Printre clipurile promovate este unul pentru care BEC a solicitat Meta eliminarea de pe platformă deoarece videoclipul provenea de la un alt utilizator și este un montaj care l-ar prezenta pe candidatul Crin Antonescu în stare de ebrietate la o conferință de presă.
4.500 de lei a cheltuit pe 4 aprilie pagina „Diaspora Conectată”, pentru postări împotriva lui Nicușor Dan și Crin Antonescu.
Iar „Fluxdeștiri” a dat 4.550 de lei pentru postări împotriva lui Nicușor Dan și George Simion.
Toate aceste postări promovate sunt mesaje politice care nu sunt etichetate conform prevederilor în vigoare. Și care încă zboară liber pe sub radarul autorităților.
Cine depune plângeri & care e traseul deciziilor și cine sancționează platformele sociale care încalcă deciziile BEC
Acțiunile Biroului Electoral Central (BEC) de eliminare de conținut de pe platformele de social media sunt legiferate de Guvern, care i-a dat puteri sporite în această campanie electorală pentru a evita experiența din turul I al alegerilor prezidențiale din 2024, anulate de Curtea Constituțională invocând exact o campanie electorală care a manipulat electoratul.
Mai exact, Executivul a pus la punct un mecanism de monitorizare a materialelor publicate pe platformele sociale, gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care implică și alte instituții.
Sesizări poate depune orice persoană fizică, nu doar partidele și candidații implicați în procesul electoral.
- Biroul Electoral Central este cel care analizează și soluționează toate sesizările primite.
- Biroul Electoral Central ia deciziile și le comunică Autorității Electorale Permanente.
- Autoritatea Electorală Permanentă notifică marile platforme sociale de deciziile BEC.
- Platformele sociale au la dispoziție cinci ore de la primirea notificărilor pentru a elimina materialele.
- Dacă termenul nu e respectat, AEP poate solicita amendarea platformei, prin intermediul ANCOM și al Comisiei Europene.
„Deciziile BEC se comunică de îndată Autorității Electorale Permanente, în vederea transmiterii către platformele online foarte mari (în sensul prevăzut de art. 3 pct. 8 din Regulamentul UE 2024/900), sub sancțiunea plății unei amenzi cuprinse între 1% și 5% din cifra de afaceri a platformei online, dacă în termen de 5 ore de la notificarea Autorității Electorale Permanente, platforma online nu elimină materialul publicitar în cauză.”
Sursa: OUG 1/16.01. 2025
Deciziile Biroului Electoral Central, prin care sunt admise plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari, reprezintă ordine de a acționa împotriva conținutului ilegal și sunt executorii, mai precizează Ordonanța de Urgență a Guvernului din 16 ianuarie.
Iar platformele sociale pot contesta deciziile în termen de 48 de ore de la publicarea lor pe pagina BEC.
Conform Deciziei BEC nr. 54D/2025, platformele online „foarte mari” sunt: Facebook, TikTok, Instagram, SnapChat, LinkedIn, YouTube, Google Search, X, Pinterest.
Ce alte decizii a luat Executivul pentru o campanie electorală curată
Pe 16 ianuarie, Guvernul a stabilit data viitoarelor alegeri prezidențiale, organizate pe 4 mai. În pachetul legislativ care stabilește datele tehnice ale viitorului scrutin, Executivul a introdus și măsuri noi pentru desfășurarea campaniei electorale.
Ce spune ordonanța de urgență?
Pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru preşedintele României din anul 2025, actorii politici asigură publicarea, împreună cu fiecare material publicitar politic, a următoarelor informații:
- o indicație că este vorba de un material publicitar politic;
- identitatea sponsorului materialului publicitar politic - numele, adresa de e-mail și, dacă este publică, adresa poştală, iar în cazul în care sponsorul nu este o persoană fizică, adresa la care acesta își are sediul;
- o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare - dacă e cazul.
„E vorba de acei algoritmi prin care – dacă sunt calibrați în funcție de interesul unui diseminator de mesaje, se întâmplă în marketing în scop comercial, asta de ani buni de zile – să fie țintită și o anumită categorie socio-profesională din cadrul corpului de cetățeni cu drept de vot. Ei bine, dacă există o astfel de prelucrare, acest lucru trebuie precizat odată cu difuzarea materialului respectiv”, a explicat Mihai Constantin, purtător de cuvânt al Guvernului, ce înseamnă exact această prevedere.
- o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de lege.
Aceste dispoziții se aplică și pentru orice promovare, distribuire, postare sau editare a unor materiale de publicitate politică pe platforme online, motoare de căutare online sau alte rețele de socializare.
Ce anume califică o postare ca publicitate politică?
Orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat.
Încălcarea dispozițiilor constituie contravenție, dacă fapta nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată infracțiune, potrivit legii penale, și se sancționează cu amendă de la 15.000 lei la 50.000 lei.
SRI, preocupat
Nu doar BEC și AEP stau cu ochii pe campania electorală abia începută, ci și Serviciul Român de Informații (SRI).
La precedentele alegeri, în raportul trimis la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), SRI a recunoscut că a aflat de ce se întâmplă pe platformele sociale abia cu câteva zile înainte de alegeri.
Acum, SRI spune că „analizează în mod constant starea de securitate la nivel național, în conformitate cu atribuțiile conferite de cadrul legal, în vederea anticipării, prevenirii și contracarării amenințărilor cu manifestare în mediul online generate de actori ostili cu scopul afectării ordinii constituționale și a rezilienței statului, și cooperează cu celelalte instituții cu atribuții și responsabilități”.
„SRI vizează identificarea, analizarea și combaterea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale generate de modul în care diverși actori utilizează mediul online pentru derularea de operațiuni ostile din sfera propagandei și dezinformării, în special prin comportamente neautentice coordonate la nivelul platformelor sociale, aspect care, sub o formă sau alta, contravine și condițiilor generale de utilizare a acestor”, mai spune instituția.
Iar serviciul de informații a furnizat și o serie de indicatori care pot arăta comportamente online ilegale:
• activitatea redusă până la postarea repetitivă a unor narative de propagandă sau dezinformare;
• un număr neverosimil de următori raportat la istoricul activității și al conținutului distribuit;
• activitate concomitentă, la intervale orare nespecifice unor utilizatori reali (pauze mari în activitate, comentarii/aprecieri repetitive într-un interval scurt de timp);
• similitudinea denumirii unor conturi (derivate dintr-un nume comun);
• utilizarea de tactici adaptate fiecărei platforme pentru creșterea artificială a audiențelor conținutului promovat.
Comisia de control a SIE: „Se confirmă existența unor riscuri concrete din partea Federației Ruse”
Comisia parlamentară de control a activității Serviciului de Informații Externe (SIE) a făcut, după ultima întâlnire cu conducerea instituției, un anunț tranșant: există amenințarea unor influențe externe și la alegerile din luna mai.
„În privința intențiilor de interferență externă asupra proceselor electorale europene și românești, se confirmă existența unor riscuri concrete din partea Federației Ruse, fie prin amplificarea tensiunilor, a atacurilor cibernetice ori a campaniilor de influență”, a transmis Alexandru Muraru, președintele Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activității SIE.
Iar de aici, misiunea clară a SIE pentru următoarea perioadă, și nu numai.
„Protejarea României și a cetățenilor de amenințările externe, informarea periodică a beneficiarilor legali și a partenerilor externi, culegerea de informații relevante și rapide, monitorizarea în timp real, sprijinul și suportul aliaților NATO și partenerilor UE, trebuie să rămână obiective și piloni principali ai activității SIE”, a mai spus Muraru.
CNA stă mai mult timp online
Pe 21 mai 2024, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a emis prima decizie de eliminare de conținut online ilegal, pe baza regulamentelor europene transpuse în legislația românească și intrate în vigoare în martie 2024.
Până la sfârșitul lui 2024, în total, nouă astfel de decizii au fost luate de membrii CNA.
Au urmat, în primele două luni din 2025, alte 14.
De la 1 martie și până pe 8 aprilie - 56.
Iar majoritatea acestor decizii din luna martie vizează postări cu conținut politic sau dezinformări.
„Pe perioada campaniei electorale, sesizările sunt analizate, de luni până duminică, în intervalul orar 07:00-19:00, de membri CNA desemnați, prin rotație.
Membrii CNA stabilesc, pentru sesizările care indică posibil conținut ilegal, dacă sesizarea intră în competența:
- BEC, caz în care sesizarea este redirecționată către Biroul Electoral Central;
- CNA, membrii CNA desemnați stabilesc gradul de urgență al conținutului sesizat”, transmite CNA, la solicitarea Europa Liberă, cum s-a organizat pentru actuala campanie electorală.
În cazul în care sesizările sunt de competența CNA, membrii consiliului analizează într-o ședință publică conținutul online și decid dacă e cazul să emită un ordin de eliminare.
Dacă CNA decide eliminarea unui conținut ilegal, ordinul de eliminare ajunge la:
- Platforma de partajare a materialului video – acesteia i se solicită eliminarea conținutului sesizat și a tuturor copiilor acestuia, inclusiv a versiunilor modificate prin capturi de ecran sau înregistrări audio-video;
- ANCOM, în calitate de coordonator al aplicării Regulamentului privind serviciile digitale (DSA).
OUG-ul pierdut
Autoritatea Națională de Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a încercat, în martie, să vină cu o ordonanță de urgență care să contracareze campaniile de fake-news din mediul online.
G4Media relata la sfârșitul lunii februarie că există un draft de ordonanță în discuție la Guvern, care urma să transpună în legislație alte regulamente europene.
Astfel, pentru ca utilizatorii să fie protejați de manipulare în alegerile prezidențiale, autoritățile române pot cere furnizorilor de internet să blocheze accesul la pagini online cu conținut fals.
Deciziile de blocare a unui site vor putea fi contestate în instanță.
Potrivit draftului, mai multe instituții ar avea autoritatea și datoria de a le cere furnizorilor de internet oprirea accesului utilizatorilor la conținutul ilegal: Autoritatea Electorală Permanentă, Birourile Electorale, Consiliul Național al Audiovizualului, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Generală de Protecție Internă, Autoritatea Națională pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Ministerul Apărării Naționale, Direcția Generală de Informații a Apărării, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Ministerul Economiei, Parchetul General.
A existat chiar și o întâlnire organizată de ANCOM, pe 3 martie, între autoritățile naționale, reprezentanți ai mediului academic, ai societății civile, ai Comisiei Europene și ai marilor platforme online, pentru a discuta despre implementarea regulamentelor anti fake-news.
Lucrurile s-au oprit însă aici. Și nimeni nu mai vorbește de ordonanța anti fake-news. Deși, în nota de fundamentare a actului legislativ era subliniată necesitatea adoptării sale înainte de alegerile din 4 mai 2025.
„Constatând că, în contextul actual, necesitatea luării unor măsuri vizează interesul public general, dar mai ales necesitatea asigurării protejării valorilor democratice reprezintă o situație de urgență și extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, în vederea desfășurării în bune condiții a proceselor electorale din anul 2025, care vor avea loc în data de 4 mai 2025”, scrie în draftul de OUG.
Grup de lucru la Palatul Cotroceni
Pe 17 martie 2025, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a convocat la Palatul Cotroceni o întâlnire cu reprezentanții instituțiilor responsabile de organizarea alegerilor prezidențiale programate pentru 4 mai.
La această reuniune au participat reprezentanți ai Autorității Electorale Permanente (AEP), Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Biroului Electoral Central (BEC), Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Scopul întâlnirii a fost evaluarea stadiului pregătirilor logistice și asigurarea aplicării legislației electorale, inclusiv în mediul online.
Tot atunci, s-a decis formarea unui grup de lucru format din AEP, BEC, CNA și ANCOM cu rolul de a monitoriza și gestiona desfășurarea campaniei electorale, inclusiv în mediul online, aplicând legislația în vigoare pentru combaterea conținutului ilegal.
„Este esențială asigurarea unei coordonări și cooperări strânse între toate instituțiile cu responsabilități în domeniu, inclusiv pentru aspectele ce vizează mediul online”, a transmis Administrația Prezidențială.
Toate drumurile duc la ANCOM
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații este coordonatorul național al serviciilor digitale, fiind responsabil de supravegherea aplicării Regulamentului privind serviciile digitale (DSA) în România. Cu alte cuvinte de sănătatea mediului online.
Autoritatea nu are, însă, rol de verificare și eliminare a opiniilor exprimate în mediul online. La ANCOM ajung, în termen de zece zile lucrătoare, toate deciziile luate de așa numitele autorități relevante.
Autoritățile relevante sunt instituțiile sau autoritățile publice ce dețin atribuții cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate, au competența de a se pronunța cu privire la conținutul ilegal existent în mediul online și, atunci când consideră necesar, pot emite ordine (acte administrative) de a acționa împotriva acestuia conform art. 7-8 din Legea nr. 50/2024.
La ANCOM mai ajung și informațiile cu privire la modul în care s-a dat curs ordinului respectiv.
Pe 1 aprilie, reprezentanții autorității s-au întâlnit, la inițiativa AEP și BEC, cu echipele de campanie ale candidaților la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 pentru a-i informa pe aceștia cu privire la conceptele și mecanismele introduse prin Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) și la rolul ANCOM în calitate de coordonator național al serviciilor digitale.
La acea întâlnire, reprezentanții ANCOM au reiterat importanța a trei documente care trebuie să ghideze platformele online în privința proceselor electorale. Aceste documente trebuie să fie cunoscute de toți participanții ce dețin roluri diferite în context electoral:
- Orientările Comisiei Europene către furnizorii de platforme online foarte mari și de motoare de căutare online foarte mari privind atenuarea riscurilor sistemice la adresa proceselor electorale;
- Codul de bune practici pentru combaterea dezinformării, consolidat în anul 2022 (Comisia Europeană a aprobat integrarea Codului voluntar de bune practici privind dezinformarea drept Cod de conduită în cadrul Regulamentului privind serviciile digitale);
- Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
