Rezultatele parțiale ale alegerilor prezidențiale și parlamentare din Serbia arată că Aleksandar Vučić și partidul său au obținut victorii confortabile.
Într-o prognoză comună, monitorul electoral CeSID și organizația de sondare Ipsos, prevăd că Vučić va câștiga un al doilea mandat de cinci ani ca președinte, obținând aproape 60% din voturi.
Partidul Progresist își va menține dominația în Adunarea Națională, obținând peste 40% din voturi. Presupunând că vor forma coaliția obișnuită cu Partidul Socialist, majoritatea guvernamentală ar trebui să fie una confortabilă.
Vučić a declarat că este „mândru de marele sprijin al poporului” și a descris campania sa ca fiind „cea mai curată și mai frumoasă din istoria Serbiei”, transmite BBC.
El a enumerat ca priorități pentru al doilea său mandat continuarea modernizării Serbiei, atragerea de investiții străine și asigurarea păcii și stabilității. De asemenea, a indicat că va urmări să mențină legăturile tradiționale ale Belgradului cu Moscova, în ciuda invaziei Rusiei în Ucraina, continuând în același timp negocierile de aderare la UE.
Alegeri parlamentare anticipate
Alegerile parlamentare anticipate au fost anunțate de către Vučić încă de acum doi ani, în urma alegerilor parlamentare din iunie 2020. Acel scrutin a fost boicotat de partidele din opoziție pe motivul lipsei condițiilor democratice, permițând coaliției de la putere să ocupe o majoritate covârșitoare în Parlament.
Aleksandar Vučić a câștigat alegerile prezidențiale din 2017 și este, conform sondajelor de opinie, cel mai popular politician din țară.
Criticii săi consideră că Vučić a convocat alegerile parlamentare anticipate pentru a coincide cu cele prezidențiale în speranța de a câștiga mai multe mandate parlamentare pentru propriul partid.
Cu toate acestea, opinia publică rămâne imprevizibilă: în jur de 40% dintre sârbi sunt în favoarea guvernului actual, în timp ce 35% ar prefera opoziția, care este însă fragmentată.
Asta și în condițiile în care, după izbucnirea războiului, în Serbia au avut loc manifestații de susținere la adresa lui Vladimir Putin și a invaziei sale în Ucraina.
Alegerile parlamentare
Alegerile parlamentare anticipate din Serbia nu par să promită mari schimbări. Partidul Progresist din Serbia (SNS), al cărui lider este din 2012 președintele Vučić, a condus coalițiile de la putere din ultimii zece ani.
În momentul de față, coaliția lui Vučić ocupă 188 din cele 250 de locuri din Parlament. Amestecul eterogen de partide din coaliție, unele de stânga, altele de dreapta, centriste și populiste, face ca aceasta să nu aibă nicio orientare ideologică.
„Controlând complet politica, economia și presa, SNS și liderul acesteia, Aleksandar Vučić, își vor păstra cu siguranță poziția de forță politică dominantă în Serbia”, a declarat pentru Emerging Europe ceretătorul Petr Cermak de la Universitatea Carol din Praga.
Convocarea alegerilor anticipate este o strategie veche a lui Vučić, care a mai făcut asta de câteva ori pentru a amâna discuția unor legi controversate și pentru a slăbi opoziția. Faptul că a câștigat aceste alegeri împotriva unei opoziții fragile a creat percepția că este imbatabil, a menționat analistul Boban Stojanovic pentru New Statesman.
Cine este principalul candidat de opoziție
În opoziția fragmentată se află Partidul Socialist, care a strâns doar 10,38% din voturi la alegerile din 2020, împreună cu grupul centrist Serbia Unită, Alternativa Națională Democrată de centru-dreapta, și Partidul Verde.
Candidatul coaliției din opoziție este Zdravko Ponoš, fost general al armatei sârbe, însă popularitatea acestuia este scăzută.
În vârstă de 60 de ani, el este „un candidat de centru-dreapta și se pare că opoziția a vrut să găsească o persoană care poate fi un candidat bun pentru ceea ce este considerat curentul politic majoritar în Serbia, care înclină mai mult spre dreapta”, a declarat Bojan Klacar, directorul general al agenției de sondaje Center For Free Elections and Democracy, cu sediul la Belgrad.
Un sondaj de opinie al Institutului pentru Afaceri Europene, cu sediul la Belgrad, prevede că Vučić va câștiga în primul tur, obținând 60% din voturi, iar Ponos se va situa pe locul al doilea, la mare distanță, cu 18%.
În câteva localități, inclusiv la Belgrad, vor avea loc și alegeri locale. Unul dintre candidații principali pentru primăria capitalei, din partea coaliției verde-stânga Moramo! (Trebuie!), este Dobrița Veselinović, politolog de profesie și ecologist convins.
Apropiat al primarului din Zagreb, Veselinović face parte din mai multe organizații locale care au protestat în ultimii ani împotriva nedreptății sociale și a problemelor de mediu.
Poziția internațională
În ultimii ani, președintele Vučić s-a apropiat de liderii Rusiei și Ungariei. Cu doar câteva zile în urmă, Vučić și premierul Ungariei, Viktor Orbán, s-au întâlnit pentru a inaugura o nouă secțiune de cale ferată între Budapesta și Belgrad. Vučić a fost surprins făcând cu mâna unei mulțimi inexistente.
În Ungaria au loc alegeri parlamentare în aceeași zi. În ultimii ani, Vučić a copiat strategiile prin care Orbán a subminat democrația, preluând controlul asupra presei, justiției și altor instituții publice.
Războiul din Ucraina complică poziția internațională a Serbiei, care până de curând s-a aliat puternic cu Vladimir Putin. În situația curentă, este mai dificil pentru Vučić să mulțumească atât Uniunea Europeană cât și Rusia. Serbia nu a impus sancțiuni asupra Rusiei.
Cu toate acestea, pe plan intern, sârbii par mulțumiți de modul în care Vučić a gestionat poziția țării în contextul războiului. Dacă stabilitatea țării va fi pusă în pericol, este posibil ca Serbia să înceapă să critice Rusia.
Cât de murdare sunt aceste alegeri?
Implicarea diasporei sârbe din Balcani în aceste alegeri este complicată și pe alocuri frauduloasă.
Sârbii din Kosovo vor putea vota în acest scrutin, în ciuda eforturilor premierului Albin Kurti de a împiedica participarea acestora. Cel puțin 6.000 de cetățeni sârbi de etnie albaneză au fost înlăturați de pe listele de alegători, conform Euractiv.
La Belgrad au sosit în ultimele câteva zile autocare cu etnici sârbi din Bosnia, cărora li s-ar fi promis cetățenie sârbă dacă votează pentru partidul lui Vučić.
Cu doar două luni în urmă, înaintea unui referendum din Serbia, alegătorilor tineri și din zonele rurale li s-au oferit bani și produse esențiale precum ulei și făină în schimbul voturilor. Este posibil ca tactica să fi fost repetată și de această dată.
Delegațiile Consiliului Europei și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa vor fi prezente în Serbia pentru a monitoriza alegerile.
Criminali de război pe buletinele de vot
Conform unui raport al Inițiativei Tinerilor pentru Drepturile Omului, câțiva dintre candidații de pe listele electorale au un istoric complicat în ceea ce privește colaborarea cu regimul lui Slobodan Miloșevici.
Însuși Vučić a fost Ministru al informației între 1998 și 2000, timp în care presa sârbă a fost acuzată internațional de diseminarea propagandei naționaliste, cu scopul de a ataca minoritățile etnice din țară. În 1995, la câteva zile după genocidul de la Srebenița, Vučić a declarat că pentru fiecare sârb omorât de aliații internaționali, sârbii vor ucide alți o sută de musulmani.
Printre candidații la parlamentare se află șase persoane condamnate la închisoare atât la nivel național cât și de către Tribunalul de la Haga pentru implicarea în războaiele din Croația, Bosnia și Kosovo. Alte câteva persoane date în urmărire sau puse sub investigație pentru crime de război candidează în acest scrutin.
