Rezultatele de la primul tur al prezidențialelor (24 noiembrie) și de la parlamentare (1 decembrie) sunt o lecție dură pentru partidele din coaliția de la guvernare, PSD și PNL, dar și pentru celelalte partide democratice și proeuropene.
Pericolul extremismului, unul dintre argumentele pentru care Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) și-au dat mâna, a fost de fapt ignorat și lăsat la voia întâmplării fără ca liderii să ia atitudine sau să încerce să lămurească populația.
La rândul lor, instituțiile statului, în frunte cu serviciile secrete, nu au tras niciun semnal de alarmă în legătură cu pericolul extremismului, iar Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a atenționat public abia la trei zile de la primul tur, după o solicitare din partea societății civile.
Votul antisistem a fost capitalizat de partidele suveraniste și așa a ajuns în turul doi de scrutin Călin Georgescu, un candidat cu afinități legionare, discurs anti-NATO și UE.
Care sunt șansele Elenei Lasconi, candidata pro-europeană, în fața lui Călin Georgescu?
De unde pot lua fiecare voturile care să-i facă președinți?
Aritmetica pentru Georgescu
AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), SOS și POT (Partidul Oamenilor Tineri), partid crescut tot pe Tik Tok după primul tur de scrutin, s-au încolonat în spatele lui Călin Georgescu.
Scorul celor trei partide suveraniste la alegerile parlamentare este mai mic cu numai 5,8 procente față de cel obținut de Călin Georgescu și ceilalți candidați din zona aceasta în primul tur de scrutin, la o prezență aproape similară.
Aceasta înseamnă că bazinele electorale ale partidelor suveraniste și cel al lui Georgescu sunt relativ egale, ceea ce sugerează o bună mobilizare la vot.
Democrația românească este bolnavă, simptomele sunt foarte clare, doar că unii se simt foarte bine în aceste circumstanțe și vor să profite la maximum de ele.Profesorul Cristian Pîrvulescu
Teoretic, în turul II de scrutin, Călin Georgescu pleacă din start cu un bagaj de voturi care poate ajunge la 3.400.000 de voturi (Georgescu, Simion și Terheș).
Presupunând că prezența va fi aceeași ca la primul tur și parlamentare, de 52,5%, adică de circa 9.450.000 de alegători, înseamnă că lui Georgescu i-ar trebui puțin peste 4.720.000 de voturi ca să obțină 50%+1 și să câștige.
Adică are nevoie să mai obțină în plus 1.300.000 de voturi ca să devină președinte.
De unde poate lua Călin Georgescu aceste voturi? De la celelalte partide tradiționale, arată un sondaj CURS realizat în ziua primului tur al prezidențialelor.
În principal de la PSD, circa 60% din electoratul social-democrat s-ar îndrepta spre Călin Georgescu, dar și de la PNL, o proporție semnificativ mai redusă, de 30%.
Dar sondajele nu mai pot fi un indicator cu credibilitate după marile erori pe care le-au dat în primul tur de scrutin.
Profesorul și analistul Cristian Pîrvulescu spune pentru Europa Liberă că în mod natural electoratul PSD se îndreptă spre naționaliști.
Este posibil ca cele 1.300.000 de voturi de care mai are nevoie Călin Georgescu să vină în principal de la electoratul PSD - deși liderul partidului a anunțat miercuri seară susținerea Elenei Lasconi - și, într-o măsură, de la PNL.
Aritmetica pentru Lasconi
Elena Lasconi, candidata USR, pleacă de la cele 1,7 milioane de voturi ale sale din primul tur, care sunt peste cele obținute de Uniunea Salvați România (USR) la parlamentare: 1.134.831 voturi.
Realist vorbind, Lasconi nu mai are un alt partid de unde să poată lua cu certitudine voturi, așa cum se întâmplă în cazul lui Georgescu.
Ar exista partidele mici desprinse din USR (REPER, SENS, DREPT) sau Forța Dreptei, dar scorurile lor au fost mai mult decât modeste, niciunul nu a trecut pragul electoral de 5%.
Punând cap la cap electoratele acestora, se ajunge la 7,4%, ceea ce ar putea să însemne aproape 700.000 de voturi. Ar putea fi însă exact diferența dintre voturile lui Lasconi și cele ale USR (640.000).
Putem presupune că votanții lui Mircea Geoană și cei ai lui Cristian Diaconescu se vor îndrepta spre Lasconi, deci încă circa 880.000 de voturi.
La fel, bună parte a electoratului maghiar, care s-a mobilizat exemplar la vot la parlamentare, ducând UDMR la 6,38%, ar fi de presupus să voteze Lasconi, mai ales că a primit un mesaj explicit din partea lui Kelemen Hunor.
Deci, o parte din cele 590.783 de voturi ale UDMR s-ar putea îndrepta spre ea. Să prespunem însă că va fi vorba de circa 400.000 de voturi sau mai mult.
Din partea partidelor tradiționale Lasconi poate lua un număr consistent de voturi de la PNL, partid care a anunțat încă din primul moment că o susține necondiționat.
Problema e că PNL nu a obținut un scor mare la alegerile parlamentare, în jur de 14%. Din cele 1.322.468 de voturi (Senat), Lasconi poate să ia aproximativ 60% dacă partidul dă un mesaj clar către rețeaua de partid. Asta ar însemna circa 780.000 de voturi.
Elena Lasconi ar putea intra în turul doi cu aproximativ 4.400.000 voturi, dar, spre deosebire de Călin Georgescu, al cărui electorat suveranist pare determinat să-l voteze, la Lasconi lucrurile sunt mult mai incerte.
Pur teoretic Elenei Lasconi i-ar mai trebui doar circa 400.000 de voturi ca să câștige alegerile. În practică însă i-ar fi probabil necesare multe mai multe, pentru că nu clar ce se va întâmpla cu voturile PSD.
Ciolacu s-a hotărât: O susține explicit pe Lasconi
Cheia ar putea să fie la PSD, partidul care s-a plasat pe primul loc și care continuă să aibă electoratul cel mai mare, în pofida rezultatului prost de anul acesta, când a obținut cel mai mic scor din istoria sa.
Cele peste 2 milioane de voturi ar putea înclina decisiv balanța.
Întreaga responsabilitate cade pe PSD pentru că electorii PSD vor participa la vot și votul lor va fi determinant.Profesorul Cristian Pîrvulescu
Marcel Ciolacu, liderul PSD, a refuzat până miercuri seara să o susțină public pe Elena Lasconi, lăsând votul la latitudinea propriului electorat.
După ce CSAT, cu avizul președintelui Klaus Iohannis, a decis desecretizarea documentelor de la serviciile de informații (SRI, SIE, STS și MAI), Marcel Ciolacu și-a schimbat atitudinea și a anunțat că o va susține pe Elena Lasconi.
„Am luat act de declasificarea documentelor CSAT care arată că în campania electorală a domnului Călin Georgescu au fost folosite finanțări externe nedeclarate de către acesta și că există tipare de lucru ce arată implicarea unor actori statali!
În fața acestei realități, o voi sprijini pe doamna Elena Lasconi în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.
Cu toate acestea, rămâne nelămurit de ce Marcel Ciolacu a ezitat șase zile să facă acest gest din moment ce avusese deja acces la documente ca membru CSAT, deci le cunoștea gravitatea, după cum singur admite.
Profesorul Cristian Pîrvulescu spune pentru Europa Liberă că „electoratul fidel” al partidului ar putea să urmeze această recomandare clară.
„Electoratul PSD, care în mod natural este un electorat mult mai apropiat de electoratul de extremă dreaptă decât oricare altul, merge la Georgescu.
Dacă primește indicații clare, atunci electoratul PSD fidel le va lua în serios, chiar dacă ele sunt nesincere”, spune pentru Europa Liberă profesorul Cristian Pîrvulescu.
Unde se ascunde cheia victoriei lui Lasconi
Pentru ca Elena Lasconi să câștige alegerile ar avea nevoie să aducă la vot încă un milion de oameni. Cine pot fi aceștia? Nehotărâții și absenteiștii de la primul tur.
Istoria finalelor prezidențiale din ultimii 25 de ani, care au fost mai mereu între un candidat PSD și unul anti-PSD, ne arată că în turul doi vin mai mulți oameni la vot.
Istoric. Câți alegători au venit în plus la turul doi
- 2019 la turul doi de scrutin, Klaus Iohannis- Viorica Dăncilă, au venit în plus puțin peste 400.000 de alegători față de primul tur.
- 2014 la turul doi de scrutin, finala Victor Ponta- Klaus Iohannis, au venit în plus la vot față de primul tur 777.752 de alegători.
- 2009 la turul doi, la finala Traian Băsescu - Mircea Geoană, față de primul tur au venit în plus 673.368 alegători.
- 2004- turul doi, la finala Adrian Năstase- Traian Băsescu, s-au prezentat mai puțini alegători față de primul tur -682.391.
- 2000 turul doi, la finala Ion Iliescu- Corneliu Vadim Tudor, au fost mai puțini alegători decât în primul tur -1.374.743.
Așa cum se vede, cea mai bună mobilizare a fost în 2014, finala Iohannis-Ponta, și în 2009, între Băsescu-Geoană, iar motivul au fost așa numitele „lebede negre” apărute între cele două tururi.
În 2014 a fost vorba de refuzul Guvernului Ponta de a deschide mai multe secții de votare în străinătate, ceea ce a obturat votul și a generat un val de nemulțumire, iar în 2009 – de clipul video care îl arăta pe Traian Băsescu lovind un copil la un miting electoral al Partidului Democrat, despre care electoratul acestuia a crezut că e un fals.
În ambele situații lebedele negre au jucat în favoarea candidaților anti-PSD, care au câștigat alegerile.
În 2024, lebăda neagră se numește Călin Georgescu, candidatul filorus apărut din TikTok, cu accente legionare, anti-NATO și anti-UE, care neagă necesitatea partidelor politice, motive pentru care trezește o teama justificată privind parcursul european și democratic al României.
Această perspectivă ar putea să reușească să mobilizeze la vot electoratul care în mod tradițional punea președinții în turul doi de scrutin.
„Singura zonă din care mai poate colecta voturi Lasconi este zona electoratului care nu a participat la vot. Este un electorat care n-a putut fi mobilizat, un electorat nemulțumit, dar care poate să înțeleagă riscurile extremismului. Deci mă bazez pe faptul că sunt oameni din zona clasei mijlocii care pot să voteze totuși rațional și în cunoștință de cauză”, spune Cristian Pîrvulescu.
Nu este însă vorba de tradiționalul electorat antisistem care a fost acaparat de suveraniști, atrage atenția profesorul universitar.
Patru explicații pentru eschivele lui Ciolacu
1. În PSD există o grupare conservatoare, cu inclinații suveraniste, care pledează pentru o apropiere de Călin Georgescu, mai ales dacă acesta va câștiga președinția.
Sunt lideri precum Victor Ponta, Mihai Tudose, Paul Stănescu, care au declarat răspicat că nu o vor vota pe Elena Lasconi pe care o critică la fiecare ocazie. Cel mai guraliv este Victor Ponta, consilier al lui Marcel Ciolacu, personaj cu un trecut controversat.
Mai există tot în această zonă o aripă care nu suportă USR, lista atacurilor și insultelor fiind lungă și greu de șters în doar câteva zile.
Dihotomia de la vârf este vizibilă și la nivelul electoratului, care are o consistentă componentă conservatoare, care rezonează cu ideile lui Călin Georgescu și care probabil se va orienta spre acesta în turul doi, indiferent ce indicații vin de la centru.
2. Sentimentul de nesiguranță al lui Marcel Ciolacu în raport cu liderii partidului. Chiar dacă a revenit la șefia PSD, după ce își dăduse demisia ulterior eșecului din primul tur și chiar dacă partidul l-a propus să fie premier într-o viitoare guvernare, rezultatele slabe din alegeri constituie un punct nevralgic de care se pot folosi adversarii săi atunci când va fi momentul.
3. Pentru Ciolacu este esențial să redevină premier ca să-și păstreze autoritatea și controlul în partid după memorabilul eșec din alegeri.
Care sunt însă variantele prin care își poate atinge obiectivul?
În primul rând, constituind o majoritate în jurul PSD cu PNL, UDMR, USR și minorități. Anunțul despre această majoritate pro-europeană a fost făcut miercuri seara.
Din fruntea acestei majorități poate cere funcția de premier și lui Lasconi, și lui Georgescu. Ambii i-ar acorda-o pentru că altă variantă nu există, cel puțin în acest moment.
„Sigur că PSD joacă acum cartea unei mari coaliții pro-europene, dar este o carte jucată cu sinceritate sau este o carte jucată pentru partenerii occidentali, pentru ca ulterior, în fața națiunii care s-a pronunțat, să se plece și să recunoască că trebuie să schimbe barca?”, spune completează Cristian Pîrvulescu.
4. Subperfomanța USR i-a permis să o sfideze pe Lasconi. Faptul că USR a subperformat la parlamentare le poate sugera liderilor PSD că vântul prezidențialelor bate mai tare din direcția lui Georgescu decât a lui Lasconi.
Dacă USR ar fi reușit să scoată un scor în jur de 20%, negocierile ar fi decurs altfel, iar Marcel Ciolacu nu și-ar fi permis atunci când a vorbit de viitoarea majoritate parlamentară să omită din enumerare USR și să spună că „un partid trebuie să-și asume rolul de partid de opoziție”.
