Linkuri accesibilitate

Supraviețuitoarea | Tânăra din Germania ajutată să scape de prostituție de o româncă: „Politicienii întorc capul sau sunt chiar implicați”


Alica este una din supraviețuitoarele traficului de persoane. Ea a înființat o asociație prin care ajută femeile să scape de traumele prin care au trecut.
Alica este una din supraviețuitoarele traficului de persoane. Ea a înființat o asociație prin care ajută femeile să scape de traumele prin care au trecut.

Femeile din România sunt principala sursă pentru rețelele de prostituție din Europa, iar cele mai multe dintre ele sunt exploatate în Germania, arată datele oficiale. Alica, o tânără germancă supraviețuitoare a fenomenului, încearcă să le ajute pe românce să nu ajungă în lumea tenebroasă a traficului de persoane.

Alica a fost ea însăși o victimă a traficului de persoane, obligată să se prostitueze în Germania, unde prostituția este legală.

Povestea femeii în vârstă de 32 de ani este una de film cu final fericit, deoarece a reușit să scape din această lume. În prezent, Alica ajută femeile vulnerabile și organizează campanii de conștientizare pentru ca tinerele să știe că, deși e legală în unele state, prostituția tot trafic de persoane înseamnă.

Alica a venit în România pentru că, în urmă cu 10 ani - când lucra ca prostituată - a întâlnit foarte multe românce; cu ajutorul unei femei din România, de altfel, a reușit să fugă din bordel.

Pe Alica am întâlnit-o zilele trecute la un adăpost pentru victime minore ale traficului de persoane din Pitești, susținut de organizația Reaching Out Romania.

Povestea Alicei, supraviețuitoare a traficului de persoane, care vrea să ajute româncele să nu cadă pradă traficanților de persoane
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:49 0:00

Video și montaj video: Mihai Nica

Femeia în vârstă de 32 de ani a venit să le vorbească minorelor din România despre ce înseamnă traficul de persoane și cum să nu cadă victime proxeneților.

În același timp, vrea să le spună fetelor de la adăpostul Reaching Out, care deja au fost victime, cum pot să treacă peste traumele și momentele dificile la care au fost supuse, povestindu-le cum a trecut ea prin cel mai greu moment al vieții ei.

Povestea tinerei începe în copilărie, când părinții ei s-au despărțit și mama s-a recăsătorit. Tatăl vitreg a abuzat-o sexual până la 13 ani și astfel Alica a devenit un copil rebel și a fugit de acasă.

Și-a făcut prieteni și a întâlnit un băiat cu care a ținut legătura pe internet, mulți ani, de la 15 la 21 de ani.

După ce a terminat școala, pe când avea 21 de ani, Alica a plecat ca voluntar în Vietman, unde a stat un an. Ulterior, a vrut să se întoarcă în Germania iar bărbatul cu care ținea legătura pe internat i-a zis că are un job pentru ea, fără să îi spună despre ce e vorba.

Când a ajuns în Germania, Alica a mers împreună cu bărbatul care îi promisese job și cu un alt cuplu într-un alt oraș decât cel în care locuia. Acolo, cei trei au amenințat-o și au obligat-o să se prostitueze. În Germania, prostituția este legalizată și nimic nu pare suspect atunci când o femeie lucrează la bordel.

Alica în Suedia, unde a mers pentru a sprijini femeile victime ale traficului de persoane.
Alica în Suedia, unde a mers pentru a sprijini femeile victime ale traficului de persoane.

„Nu auzisem niciodată despre vreo afacere cu prostituție. Nu știam de așa ceva”, ne spune Alica.

Femeia a început să tremure când a văzut în ce loc fusese dusă, unde în stânga și dreapta străzii erau femei îmbrăcate sumar care își așteptau clienții. Sub amenințarea uciderii ei și a familiei, Alica a făcut ce i-au spus cei trei oameni cu care venise.

Îi luaseră telefonul și pașaportul și o puneau să își sune părinții să le spună că e bine și fericită. Părinții ei nu își făceau griji pentru ea, pentru că o știau rebelă și că fusese un an ca voluntar în Vietnam.

Coșmarul ei a durat aproape un an, timp în care a trebuit să lucreze în mai multe orașe din Germania și Elveția. Își amintește că era slabă și că devenise dependentă de droguri și alcool ca să poată trăi așa. A fost bătută de câteva ori și a văzut și cum celelalte femei erau bătute.

„Faci lucrurile pe care ți le cer ei pentru ca să te trateze mai bine. Te spală pe creier și te fac să te simți specială când faci ceva bine”, rememorează Alica.

Femeia din România care a salvat-o

Salvarea ei a venit de la o femeie din România, care i-a oferit un telefon cu care Alica și-a anunțat tatăl natural despre situația ei.

În urmă cu un an, Alica, împreună cu o altă supraviețuitoare a traficului de persoane - Sandra Norak - a înființat Ge-STAC - o organizație prin care supraviețuitoarele ajută victimele traficului și exploatării de persoane.

Site-ul organizației este în multe limbi străine, printre care și în limba română, pentru că Alica și Sandra au observat că foarte multe dintre femeile care lucrează în industria sexului din Germania sunt românce. Pe site, femeile găsesc un număr de telefon unde pot apela pentru ajutor.

Alica și Sandra Norak, cele două supraviețuitoare care au avut curajul să vorbească despre coșmarul prin care au trecut în industria sexului din Germania.
Alica și Sandra Norak, cele două supraviețuitoare care au avut curajul să vorbească despre coșmarul prin care au trecut în industria sexului din Germania.

Cu toate că au trecut 10 ani de când a scăpat din mâinile traficanților și acum are o viață normală, tinerei îi vine să plângă atunci când își aduce aminte de clipele groaznice prin care a trecut.

Pentru că stătea puțin timp într-un singur bordel, nu apuca să își facă prietene, dar își aduce aminte că a cunoscut multe românce.

„Că eram în Elveția, Olanda sau Germania, majoritatea femeilor pe care le-am întâlnit erau din România. Nu ne făceam prieteni, cum stăteam prea puțin, dar vorbeam cu ele și ne întrebam ce căutăm acolo”, spune Alica.

Traficanții au mutat-o în 15 locuri în acel an de chin. Trebuia să câștige 500 de euro pe zi, pentru că altfel era bătută, iar tot ce câștiga mergea la traficanți.

„Nu auzisem niciodată de trafic de persoane. Am crezut că e normal. Este o slujbă legală în Germania. Unele dintre românce credeau la fel”.

De când a fost ajutată să fugă din bordel de o româncă, Alica a rămas cu o slăbiciune pentru România, mai ales că femeia care o ajutase îi spusese că ea nu poate fugi pentru că traficantul are copiii ei și i-ar pune astfel în pericol.

„Româncele cred că Germania e o țară frumoasă, și așa este, că nu va fi pericol, dar există foarte multe pericole și există corupție”, atenționează Alica.

Germania, principala țintă pentru traficanții de persoane

Germania este principala țară europeană unde femeile din România sunt duse de grupările de trafic de persoane pentru exploatarea sexuală, potrivit datelor de la Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).

Urmează Marea Britanie, Italia şi Spania. Statistica a fost făcută după numărul de dosare înregistrate și investigate în aceste țări.

IGPR arată că Spania, până nu demult aflată în topul țărilor unde româncele erau duse pentru exploatare sexuală, este în continuare o ţară ţintă pentru traficanţii români, situându-se pe locul 4 în topul destinaţiilor de exploatare, cu un procent anual între 12 şi 13% din totalul statelor de destinaţie.

Alica a făcut o campanie pe Instagram, unde postează mesaje în limba engleză adresate femeilor din România și nu numai.
Alica a făcut o campanie pe Instagram, unde postează mesaje în limba engleză adresate femeilor din România și nu numai.

Femeia de 32 de ani încearcă să ajute cât mai multe victime ale traficului de persoane și vrea să ajute România să combată rețelele de prostituție.

„Când am scăpat de prostituție, acele românce nu au făcut acest lucru. Și asta se întâmplă și din cauza corupției de aici (n.r. România). Multe dintre românce au idei false despre ce înseamnă prostituția în Germania. Și am întâlnit niște fete care aveau 15 sau 16 ani... Și pentru mine de asta e atât de important să vin aici...”, ne spune Alica.

Pentru cele mai multe dintre românce traficantul este soțul, tatăl sau unchiul

Se află pentru a doua oară în România. Până acum a fost prin școli din Oradea și din Pitești să le spună elevilor să conștientizeze că traficul de persoane există și să nu creadă în nimic din ce le spun cei care le promit o viață mai bună în Germania sau în alte țări.

„Diferența dintre mine și românce era că eu mă puteam duce acasă și că puteam să îmi termin studiile și să îmi văd de viață. A fost un drum lung, desigur. Dar pentru cele mai multe dintre românce traficantul este soțul, tatăl sau unchiul. Și unde să se ducă? Nici nu știu că pot să meargă la poliție să reclame. Nu vorbesc limba germană. Nu cunosc legile”, a spus Alica.

Femeia s-a documentat mult despre situația din România și a ajuns la concluzia că fenomenul traficului de persoane e așa de mare din cauza corupției.

Pe contul de Instagram al organizației germane, Alica a pus un afiș prin care anunță campania sa pentru România
Pe contul de Instagram al organizației germane, Alica a pus un afiș prin care anunță campania sa pentru România

„Politicienii întorc capul sau sunt chiar implicați. Și există o lipsă de educație. Femeile nu știu cât valorează corpul lor. Că tu ești stăpână pe corpul tău și că este cel mai intim lucru dacă te culci cu alt bărbat. Și de fiecare dată când te culci cu un bărbat pe care nu îl iubești îți dai o bucată din sufletul tău”, a mai spus Alica.

Aceasta susține că motivul pentru care o mare parte din prostituatele din Germania sunt românce este pentru că acestea sunt „ieftine” pentru traficanții germani.

„Nu cred că dacă cumpără o fată din România plătesc 45.000 de euro, cât au plătit pentru mine atunci când m-au vândut din Elveția în Germania. Plătesc poate câteva mii de euro. Și apoi este ușor să obțină un pașaport fals și să te traficheze”, a mai spus Alica.

Chiar dacă e legală prostituția, discuțiile despre supraviețuitoarele traficului de persoane sunt tabu în Germania.

„Nimeni nu vorbește despre asta. Așa că este foarte rar ca o femeie care a fost forțată și este în pericol, sau a scăpat, să vorbească despre asta”.

În Germania, există mai multe locuri unde sexul este legal, pe lângă bordeluri, mai există cluburile de sex, dar și cartierele „roșii”, unde femeile stau în vitrină. Alica a mers de mai multe ori împreună cu celelalte supraviețuitoare din asociație în aceste locuri ca să ajute femeile.

Alica, alături de alți supraviețuitori ai exploatării sexuale din diverse țări. Toți au organizații în țările lor prin care ajută victimele traficului de persoane. Împreună au format un grup internațional de supraviețuire -Beyond Survivors- pentru a lupta împreună împotriva traficului de persoane.
Alica, alături de alți supraviețuitori ai exploatării sexuale din diverse țări. Toți au organizații în țările lor prin care ajută victimele traficului de persoane. Împreună au format un grup internațional de supraviețuire -Beyond Survivors- pentru a lupta împreună împotriva traficului de persoane.

Își aduce aminte de un episod din Elveția: „a venit o mașină de România și a lăsat șase fete la un bordel”.

„Traficantul le păcălește prin metoda loverboy. Fie le spune că vor avea un job la curățenie sau că le-a găsit pe cineva cu care să se mărite. Cel mai mare vis al acestor femei este să găsească dragostea, iar în felul acesta sunt păcălite”, explică Alica.

Femeia spune că nu a mai vorbit niciodată cu cea care a ajutat-o să scape din bordel și nici cu nimeni din acele locuri, pentru că ar fi prea periculos.

„Eu am fost doar un număr, dar apoi au luat o altă fată. E afacerea cu cea mai mare creștere din lume. De asta trebuie să protejăm copiii și fetele. Nicio mamă nu vrea ca fiica sau sora sa să ajungă în prostituție”, a mai spus Alica.

Iana Matei, Reaching Out Romania: Sunt mai multe victime cu vârste din ce în ce mai mici

În România, organizația Alicei lucrează cu Iana Matei, fondatoarea Reaching Out Romania, organizație care are un adăpost pentru minorele victime ale traficului de persoane din România.

Iana Matei spune că începând din 2007 vârsta victimelor care ajung să fie traficate a scăzut de la an la an. În adăpostul de la Pitești, sunt în prezent opt fete cu vârste între 10 și 17 ani.

Alica și Iana Matei au mai multe proiecte pentru victimele supraviețuitoare ale traficului de persoane.
Alica și Iana Matei au mai multe proiecte pentru victimele supraviețuitoare ale traficului de persoane.

„Avem din ce în ce mai multe victime cu vârste din ce în ce mai mici. Astfel încât acum sunt între 10 - am avut și de 7 ani copilă exploatată sexual - și 17 ani. Și atunci vârstele scad, dar numărul crește”, a spus Iana Matei.

În centru, fetele stau până ajung adulte și își fac un rost în viață.

„Un copil pleacă când e pe picioarele lui. Fetele pe care le avem sunt foarte mici, e clar că vor sta până la 18 ani. Sunt patru dintre ele care nu au unde să se ducă, toată familia e în pușcărie. Facem reintegrare și consiliere în familie, acolo unde familia nu a fost implicată în traficul de persoane”, a mai spus Iana Matei.

Fondatoarea Reaching Out Romania spune că în România se vorbește prea puțin despre traficul de persoane.

„Traficul de persoane nu înseamnă numai exploatare sexuală. Traficul de persoane e o nouă definiție a sclaviei moderne. Sunt oameni care sunt exploatați prin muncă, cei mai mulți, și prin sex”.

„Dacă am avea discuții la nivel de societate, și în școli, despre traficul de persoane în contextul în care este, nu numai despre o parte (n.r. exploatarea sexuală) poate că ar fi mai receptivi, sunt convinsă că ar fi mai receptivi”, a mai spus Iana Matei.

România, principala sursă a traficului de persoane din Europa

Raportul de anul trecut al Departamentului de Stat al SUA arată că „România rămâne o sursă importantă pentru traficul de persoane exploatate sexual și pentru persoanele exploatate prin muncă în Europa”.

77% din victimele identificate în 2021 sunt victime ale traficului sexual, iar traficanții sunt de cele mai multe ori cetățeni români care fac parte din grupurile de crimă organizată.

Aceștia exploatează femeile și copiii români în România, dar și în țări europene precum Cehia, Finlanda, Franța, Spania și Marea Britanie.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG