Alina Bârgăoanu este expertă în combaterea dezinformării și bursieră a Centrului pentru Studii Europene de la Universitatea Harvard.
Ea spune la one2one că președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a folosit strategii moderne de comunicare: a apărut în podcasturi cu audiențe de zeci de milioane de oameni, a folosit inteligența artificială și a apelat la sentimentul de nostalgie pre-pandemie al votanților americani.
Decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) crede că, în ciuda mesajelor pacifiste de la finalul scrutinului din SUA, societatea americană va rămâne divizată.
Alina Bârgăoanu face la one2one și o analiză a lipsei de comunicare publică din România.
Cele mai importante declarații:
- Despre comunicarea din campania electorală prezidențială din Statele Unite: „A fost un laborator în ceea ce privește tehnici de campanie, exploatare a mediului informațional, inovații absolute […)] Această campanie a reflectat un ecosistem de informare și de comunicare total schimbat […] A fost campania jocurilor video.”
- Despre emoțiile pe care a mizat Donald Trump cu reluarea sloganului electoral din 2016 – „Make America great again”: „Cred că anul acesta a avut cu totul altă rezonanță. Nu cred că se referea la America de dinainte de 1990 sau de dinainte de 2000, înainte de atacurile asupra tunurilor gemene, ci cred că acest slogan a avut rezonanță pentru că oamenii duc dorul perioadei prepandemice. Eu cred că pandemia este în continuare un obiect politic și geopolitic.”
- Despre promisiunea lui Donald Trump că va impune pacea în Ucraina în „24 de ore” după ce va ajunge din nou, lider al SUA: „Din punct de vedere imagologic, propagandistic, războiul Federației Ruse nu este cu Ucraina, ci este cu ceea ce președintele Putin numește Occidentul colectiv și mai ales liderul acestui Occident colectiv, Statele Unite. Și atunci, o astfel de rezolvare simplă, în 24 de ore, pace contra teritorii, eu cred că ar putea produce foarte multe probleme în ceea ce privește credibilitatea, prestigiul, puterea soft. (n.r. a SUA).”
Polarizarea societății, boala de care suferă Statele Unite
Alina Bârgăoanu crede că primele date de după alegerile americane arată că scutinul prezidențial din acest an a adus noi divizări în societate.
„Această polarizare este mai degrabă pe criteriul femei-bărbați și pe criterii educație superioară, educație elementară. Aceste motive de polarizare există în continuare, oricât de hotărâtă ar fi victoria lui Donald Trump.”
Ea consideră că polarizarea din societatea americană este „de tip afectiv, cognitiv” și că împărțirea societății în funcție de ideologii este, de fapt, o boală socială care s-a extins în lume în ultimii ani.
„Ian Bremmer (analist politic american, n.r.) spune că de ceva timp, cei care se află la putere sunt aproape condamnați să piardă alegerile [...] S-a întâmplat în Germania, Japonia, adică în democrații cât se poate de consolidate.”
Vidul de comunicare publică duce la „foarte multă neîncredere”
Alina Bârgăoanu a mai vorbit la one2one și despre efectele deficitului de comunicare publică din România în contextul războiului din Ucraina și a relațiilor dintre Uniunea Europeană și SUA – care se anunță a fi mai complicate după ce Donald Trump va reveni la Casa Albă.
Președintele României, Klaus Iohannis, nu a avut în cei cinci ani ani din al doilea mandat purtător de cuvânt, deși Legea liberului acces la informații publice obligă instituțiile să aibă angajat un asemenea specialist.
Aceeași lege obligă instituțiile publice să organizeze „periodic, de regulă o dată pe lună, conferinţe de presă pentru aducerea la cunoştinţă a informaţiilor de interes public”.
Aproape nicio instituție publică din administrația centrală românească nu respectă această obligație.
Alina Bârgăoanu atrage atenția: „Să nu ne imaginăm că dacă nu există comunicare guvernamentală, oamenii nu caută informații. Și s-ar putea să ajungă exact la sursele care ar distorsiona realitatea. Adică vidul de comunicare, precum legea naturii, caută să fie umplut și evident că în situații de vid de comunicare, teoriile alternative, conspirațiile, interpretările distorsionate își găsesc mult mai repede loc.”
Membră a Grupului de experți la nivel înalt pentru știri false al Comisiei Europene, Alina Bârgăoanu dă exemplul Franței în ceea ce privește comunicarea publică.
„Franța și-a creat structuri permanente pentru combaterea dezinformării […] Suedia a creat Agenția pentru Apărarea Psihologică. România nu are și probabil că există o teamă de a crea structuri permanente […] Păi dacă nu combatem, cum facem?”, se întreabă, retoric, Alina Bârgăoanu.
Și explică riscul care apare: „Dezinformarea caută să creeze neîncredere, să rupă legătura dintre autorități și cetățean, să creeze paranoia, să creeze stări de frustrare, de furie, care la un moment dat, chiar pot fi desprinse de realitate.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
