Amendamentele au apărut, de nicăieri, la ședința din 14 februarie a Comisiei Juridice a Senatului. Ele prevedeau modificări la legea 176/2010 privind demnitarii și erau semnate de senatorul liberal Daniel Fenechiu.
Principalii beneficiari ar fi urmat să fie șefii din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, ale căror declarații de avere ar fi urmat să nu mai fie publice, ca în prezent, ci păstrate „în locuri special amenajate, în condiţii în care să asigure confidențialitatea”.
Motivele invocate de Daniel Fenechiu erau legate de faptul că „diseminarea neautorizată” a declarațiilor de avere/interese ale acestor persoane „poate pune în pericol viața, integritatea corporală sau sănătatea acestora precum și buna desfășurare a misiunilor MAI (n.r., Ministerul Afacerilor Interne)”.
Persoanele care ar fi urmat să intre în aceste categorii se stabileau „prin norme interne” ale fiecărei instituții, iar declarațiile de avere/interese erau depuse strict un cadrul instituției, eliminând astfel posibilitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI) de a le gestiona.
După ce presa a scris despre existența amendamentelor, citând experți care acuzau că acestea ar secretiza informații care trebuie să fie publice, Daniel Fenechiu și-a retras amendamentele.
Fenechiu, curierul
Liderul grupului liberal din Senat declară pentru Europa Liberă că a primit aceste amendamente de la „un coleg de partid”.
„Sunt niște amendamente pe care le-am primit de la un coleg care lucrează pe zona asta și, înainte să știu dacă să merg mai departe sau nu, am cerut opinia ANI și a Ministerului Justiției. În momentul în care mi-au spus că nu sunt în regulă, nu le-am mai susținut, motiv pentru care au fost retrase”.
Senatorul liberal nu a vrut să spună cine este „colegul” care i-a dat amendamentele, dar surse apropiate partidului afirmă că inițiativa ar aparține unei persoane apropiate serviciilor secrete.
Membră în Comisia Juridică a Senatului, Simona Spătaru (USR), explică pentru Europa Liberă că amendamentele au fost depuse oficial de Daniel Fenechiu, pe mailul comisiei, așa cum este procedura. Ulterior, au fost trimise la ANI, iar marți președintele comisiei a anunțat în numele lui Fenechiu că acesta le retrage.
ANI, monitorizată de GRECO, a acuzat restrângerea independenței
Reacția ANI a fost dură și clară: a anunțat că nu susține respectivele amendamente și a atras public atenția, printr-un comunicat de presă, asupra problemelor majore ridicate de acestea.
Este vorba în primul rând de ingerințe în evaluarea declarațiilor de avere, de limitarea independenței instituției și de lipsa de transparență.
Printre problemele semnalate de instituția care analizează declarațiile de avere din România se numărau:
- declaraţiile celor din armată, ordine publică și servicii de informații vor putea fi accesate de inspectori de integritate special desemnaţi şi doar la sediul instituţiei din care face parte persoana evaluată;
- inspectorul ANI trebuie să solicite unei alte entităţi aprobări suplimentare pentru a accesa aceste declaraţii şi să se deplaseze la sediul acesteia pentru a le putea vizualiza;
- evaluarea averii, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor se va realiza de către inspectori de integritate anume desemnaţi, ceea ce va crea un profund caracter de subiectivitate şi o lipsă de imparţialitate în ceea ce priveşte repartizarea sesizărilor.
Precedentul proiectului platformei controlate de SRI și STS
Daniel Fenechiu nu este la prima retragere a unui proiect de lege sau amendament pe care îl primește „în plic”.
Coincidență sau nu, precedentul îl constituie un proiect de lege care permitea SRI și STS să asigure securitatea cibernetică a portalului ce urma să fie utilizat de avocați în relația cu clienții, cu instituțiile sistemului judiciar și cu autoritățile publice.
Proiectul prevede, printre altele, că SRI și STS pot asigura gratuit atât securitatea cibernetică a portalului E-UNBR, cât și sistemul de comunicații al portalului E-UNBR cu autoritățile și instituțiile publice.
Daniel Fenechiu a declarat că proiectul a fost făcut de Ministerul Cercetării și Digitalizării, condus de colegul său de partid Sebastian Burduja.
Același minister a fost mai fost implicat într-un proiect controversat, realizarea cloud-ului guvernamental, în care SRI și STS vor juca un rol-cheie.
Întărirea puterilor serviciilor secrete
Acestea nu au fost singurele încercări de a spori puterile instituțiilor de forță, în special ale serviciilor secrete. Anul trecut, un draft al legii securității naționale, redactat chiar de servicii cu consultarea unor „experți” de la Palatul Cotroceni, a produs un scandal public.
Dintotdeauna instituțiile de forță au urmărit să-și întărească puterea, dar în această perioadă, sub oblăduirea președintelui Iohannis, au găsit numeroase căi de influență în PNL.
Proiectul slăbea la maximum controlul civil asupra serviciilor secrete; persoanele fizice și juridice, precum și autoritățile și instituțiile publice puteau fi obligate să acorde sprijin SRI pentru derularea operațiunilor sale, iar serviciul secret urma să devină autoritate națională în domeniul interceptării.
Mai mult, SRI primea dreptul de a-și crea și administra propriile firme.
La începutul acestui an, Codul de procedură penală a fost modificat, în urma unei decizii a CCR, reintroducând posibilitatea ca înregistrările făcute de SRI pe mandate de securitate națională să poată fi folosite ca probe în procesele penale, inclusiv cele de corupție. Proiectul eleborat de ministrul Justiției Cătălin Predoiu încearcă să pună legea în acord cu decizia CCR din 2020.
