Linkuri accesibilitate

Legile securității naționale | Cercul de putere care girează o nouă legislație a serviciilor secrete


Președintele Klaus Iohannis și premierul Ciucă vor avea un cuvânt greu despre cum va arăta forma finală a legilor securității naționale. Imagine cu președintele Iohannis și cu generalul Nicolae Ciucă, actualul premier.

Modernizarea legilor securității naționale ar fi trebuit să fie misiunea deputaților și senatorilor și nu a diferitelor structuri militarizate, spun analiștii consultați de Europa Liberă. Aleșii nu au lucrat, însă, la vreun proiect, dar nici nu recunosc direct intervenția serviciilor.

Serviciile de informație din România nu au drept de inițiativă legislativă, atributul revenind, potrivit Constituției, Guvernului, Parlamentului sau cetățenilor, dacă adună 100.000 de semnături pentru un proiect.

Lipsa de transparență a proiectelor de legi privind securitatea națională a evidențiat controlul redus al forului legislativ în raport cu serviciile secrete, care și-au asumat elaborarea drafturilor. Politologii au remarcat tăcerea principalilor actori din Legislativ, dar și a directorilor structurilor de forță, SRI sau SIE.

Până în acest moment, niciun oficial al statului român nu a explicat cine a redactat draft-urile pentru cele zece legi publicate de G4Media, care au fost instituțiile participante la discuții sau dacă a existat vreo consultare cu partenerii internaționali.

„Legile se află în discuție între diferiți actori politici și instituționali de câțiva ani. Ele nu au fost scrise în acest an, ci sunt adunate idei și soluții de ani. Draftul care a apărut în presă era o variantă de lucru, dar fusese distribuit câtorva lideri din Coaliție”, au declarat surse politice pentru Europa Liberă.

Deși au avut acces la ele de câteva luni, unii parlamentari au preferat să le țină sub cheie și să nu existe vreo discuție publică pe marginea lor. Conform unor surse parlamentare, o variantă a drafturilor este din luna februarie 2022.

Pavel Popescu, președintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, a recunoscut că drafturile de lege au ajuns la el, fără a da mai multe informații despre ce conțin.

Vasile Dîncu, ministrul Apărării, afirma, în februarie, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, că proiectele de modificare a legii securității naționale și cibernetice sunt finalizate. Oficialul susținea că „nu sunt modificări importante”.

Premierul Ciucă anunța, pe 27 mai, că pachetul de legi privind securitatea națională intră în linie dreaptă și va trece prin Guvern, iar apoi prin Parlament.

Forul legislativ s-a pregătit și el pentru pachetul de legi, iar, pe 3 mai, s-a înființat comisia comună a Parlamentului care va discuta legile securității naționale. PSD va avea președinția comisiei. Președintele Klaus Iohannis anunța din 2016 o nouă legislație privind securitatea națională.

Chiar dacă structurile politice au făcut primii pași pentru adoptarea legilor securității naționale, PSD, PNL și UDMR nu au susținut niciodată că există un grup de experți care să lucreze la redactarea legilor, nu au făcut vreo precizare despre modul în care acestea vor fi elaborate. În comunicarea publică ei s-au referit doar la modul de adoptare, niciodată la cine va scrie proiectele.

Președintele Comisiei de Control a activității SRI, Cristian Chirteș, a indicat, într-o declarație pentru Europa Liberă, că juriștii structurilor de forță au fost implicați în redactarea proiectelor.

„La comisia de control a SRI nu ne-a parvenit niciun draft. Știu că a fost o comisie interministerială, care a lucrat la pachet cu reprezentanții Administrației Prezidențiale și cu juriștii din structurile de forță. E la primă lectură în Coaliție. S-a lucrat sub umbrela ministerului Apărării Naționale. Noi, parlamentarii, nu am intrat în posesia vreunui draft”, a susținut senatorul PNL pe 2 iunie. Din informațiile oferite de președintele Comisiei parlamentare, Palatul Cotroceni nu a fost străin de draft-urile apărute în presă.

Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a precizat într-un interviu pentru Europa Liberă că draft-ul pachetului de legi privind securitatea națională nu a fost realizat de comisiile parlamentare și pare „făcut într-o pivniță”.

Traseul pachetului: Coaliție – Guvern – Parlament


Deși Parlamentul trebuia să fie inițiatorul proiectelor de lege, forul legislativ se va afla la capătul liniei privind adoptarea.

Primul pas se face în Coaliție. Liderii PSD, PNL și UDMR trebuie să ajungă la un acord asupra formei finale a legilor securității naționale. Desfășurate în format restrâns, cel mult 10 – 15 persoane, ședințele Coaliției ar trebui să reprezinte primul filtru pentru ca legile securității să fie unele moderne și nu retrograde. Marcel Ciolacu susține că nu a existat vreo discuție pe fond despre pachetul de legi privind securitatea națională.

„Nu sunt iniţiative legislative semnate de către parlamentari. Aceste proiecte au intrat, unele da, unele nu, în circuitul de avizare interministerial. Aşa este procedura normală. Cu alte cuvinte, Guvernul poate să vină cu aceste legi după ce îşi iau toate avizele”, a afirmat Marcel Ciolacu.

Pasul doi îl reprezintă astfel Guvernul. După ce parcurge toate etapele de avizare pe circuitul interministerial, pachetul ajunge pe masa Guvernului. Printre ministerele care vor trebui să își dea avizul sunt Apărarea, Internele, Justiția, Finanțele, Comunicațiile. Un cuvânt important îl va avea și Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Consiliul Legislativ, instituție condusă de Florin Iordache, fost ministru al Justiției în ianuarie 2017, va avea un rol consultativ.

Pasul trei va fi votul în plenul Parlamentului, după ce proiectele sunt dezbătute în comisia specială pentru legile securității. Parlamentarii pot amenda proiectelor venite de la Guvern, dar majoritatea formată din PSD, PNL și UDMR are voturile necesare pentru a da forma finală a legilor.

Președintele Iohannis. Legile securității i-ar putea defini mandatele

Președintele Klaus Iohannis a promis că legile securității vor fi rescrise, iar varianta apărut în presă a fost un draft de lucru.
Președintele Klaus Iohannis a promis că legile securității vor fi rescrise, iar varianta apărut în presă a fost un draft de lucru.

Pachetul de legi privind securitatea națională ar putea să reflecte viziunea lui Klaus Iohannis. În ultimii 30 de ani, președintele României a fost cel care a încercat să fie promotorul unor schimbări în zona de securitate. Unele tentative prezidențiale s-au lovit însă de opoziția parlamentară sau de cea din societatea civilă, cum a fost în cazul încercărilor eșuate ale președintelui Traian Băsescu.

Surse politice susțin că Administrația Prezidențială a fost informată constant despre modificările care vor să fie aduse legilor securității naționale.

Definirea rolului președintelui în structura de securitate, relația cu serviciile secrete, trecerea de la legile anilor ’90 la unele moderne ar putea să constituie un moment important al mandatelor lui Klaus Iohannis. Debutul a fost unul, însă, cu stângul, în locul unor legi moderne fiind publicat draftul unor legi în care puterile serviciilor secrete și chiar ale șefului statului sporesc. Președintele a fost obligat să iasă public să recunoască erorile de comunicare, dar a lansat și un avertisment pentru cei care au dezvăluit intențiile actualei puteri.

„Dacă anumite abordări din primul draft nu sunt corecte, vor fi corectate. Nu își dorește nimeni o restaurație a vechii Securități”, a spus Klaus Iohannis.


Aflat de opt ani la Palatul Cotroceni, președintele a încercat în mai multe rânduri să aducă subiectul pe agenda publică. A pregătit terenul în 2016, când a inițiat o serie de consultări cu partidele politice, dar victoria din alegerile parlamentare a PSD-ului condus de Liviu Dragnea a blocat orice negociere. Fără majoritate în Parlament, președintele nu putea acționa fără acordul social-democraților.

George Jiglău, profesor la Universitatea Babeș Bolyai, crede că puterea ar trebui să definească rolul președintelui în societate, dacă dorim o republică parlamentară sau actualul sistem.

„E bine să fim precauți când întărim rolul președintelui pe securitate națională sau orice altă chestiune fără să aibă în spate o modificare a Constituției. Să dăm atribuții mai mari președintelui printr-o altă lege decât prin Constituție e riscant și un precedent care nu ne-ar servi în viitor”, este opinia profesorului de la Cluj.


Un articol din proiectul legat de CSAT ar da puteri mai mari președintele, deoarece deciziile nu s-ar mai lua prin consens, ci președintele ar putea hotărî dacă apare puncte de vedere diferite.

În 2022, președintele Iohannis contează pe o majoritate solidă în Parlament, aproape 70%, pe o negociere directă cu PSD, dar și cu șefii principalelor servicii de informații. Actualul director SRI este un fost deputat PNL, în timp ce directorul SIE este un fost deputat PSD. Mai mult, contextul internațional poate justifica operaționalizarea anumitor modificări de substanță.

Premierul Ciucă. Militar disciplinat, apropiat de servicii

Nicolae Ciucă susținea în 2018 că nu dorește să intre în politică. Ludovic Orban susține că președintele Klaus Iohannis l-a convins să se răzgândească.
Nicolae Ciucă susținea în 2018 că nu dorește să intre în politică. Ludovic Orban susține că președintele Klaus Iohannis l-a convins să se răzgândească.

Impunerea lui Nicolae Ciucă pe lista candidaților PNL pentru Senat a fost o condiție impusă chiar de președintele Klaus Iohannis, a susținut Ludovic Orban, fost premier și președinte PNL.

Fost șef al Statului Major, premierul Ciucă a avut puține intervenții în spațiul public despre drepturi și libertăți cetățenești. Considerat un apropiat al lui Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă nu pare o frână în calea noului pachet de legi, dimpotrivă. Analiștii cred că Nicolae Ciucă va colabora cu Klaus Iohannis pentru a se adopta forma dorită de Palatul Cotroceni.

Marcel Ciolacu și teama PSD legată de servicii

Marcel Ciolacu a promovat o linie diferită față de Liviu Dragnea, fost președinte PSD, în relația cu serviciile secrete. Codrin Ștefănescu, fost secretar general al PSD, l-a acuzat că a predat partidul serviciilor, dar acuzația nu a fost dovedită.
Marcel Ciolacu a promovat o linie diferită față de Liviu Dragnea, fost președinte PSD, în relația cu serviciile secrete. Codrin Ștefănescu, fost secretar general al PSD, l-a acuzat că a predat partidul serviciilor, dar acuzația nu a fost dovedită.

Dacă Liviu Dragnea dorea să își creeze imaginea unui luptător cu serviciile de informații, Marcel Ciolacu, actualul președinte PSD, a mers pe o linie mai discretă. Foști colegi de partid, precum Codrin Ștefănescu, ex-secretar-general al partidului, l-au acuzat că s-a predat serviciilor. Noua linie a PSD nu a mai fost însă contestată în ultimul an, iar relația de prietenie între Marcel Ciolacu (președinte PSD) – Mihai Tudose (europarlamentar și fost premier) și Gabriel Vlase (fost deputat PSD, șeful SIE) a întărit noua linie a partidului.

Marcel Ciolacu a avut acces la draftul privind legile securității naționale încă din luna februarie, potrivit unor surse din conducerea PSD. Cu toate acestea, el nu a adus în discuție în spațiul public vreo modificare din legile securității naționale.

Ultima propunere venită din partea sa a fost ca directorii serviciilor secrete să aibă un mandat limitat și nu mai mult de două mandate. Propunerea este similară cu cea făcută de directorul SRI, Eduard Hellvig, în 2016

Vasile Dîncu și umbrela de la Apărare

Ministrul Apărării a fost printre primii oficiali care au vorbit despre existența unui pachet de legi privind securitatea națională. Primele declarații sunt din luna februarie, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.
Ministrul Apărării a fost printre primii oficiali care au vorbit despre existența unui pachet de legi privind securitatea națională. Primele declarații sunt din luna februarie, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.

Ministrul Apărării a recunoscut că a fost creată o echipă interministerială care să se ocupe de legile securității naționale. Din informațiile Europa Liberă, Vasile Dîncu nu s-a ocupat însă și de legile care vizează SRI, SIE sau CSAT. Cu toate acestea, în Guvern se vorbește despre umbrela de la ministerul Apărării pentru acest pachet.

Președintele Consiliului Național al PSD a susținut în februarie că România are nevoie de o legislație modernă. După apariția draftului publicat de G4Media, Dîncu nu a mai avut ieșiri publice pe subiect.

Cătălin Predoiu, cheia din Guvern

Ministrul Cătălin Predoiu are un rol cheie în Guvern prin propunerile pe care le poate face în numirile de procurori, dar și prin avizele pentru legile securității naționale.
Ministrul Cătălin Predoiu are un rol cheie în Guvern prin propunerile pe care le poate face în numirile de procurori, dar și prin avizele pentru legile securității naționale.

Deputatul Cătălin Predoiu, promovat ministru al Justiției în guvernul PSD – PNL – UDMR, reprezintă o piesă cheie în angrenajul dorit de Klaus Iohannis, au dezvăluit surse politice pentru Europa Liberă. Justiția și legile securității sunt domenii în care președintele a dorit să aibă un „om de încredere”, potrivit unor surse din conducerea PNL, iar Cătălin Predoiu a fost alesul.

Cătălin Predoiu, fost membru PDL, a deținut o poziție similară și în timpul mandatului președintelui Traian Băsescu. Numirile în justiție reprezintă o altă temă în care colaborarea între președinte și ministrul Justiției trebuie să funcționeze, susțin liberali din Biroul de conducere.

Florin Iordache, omul legat de OUG13

Florin Iordache a obținut funcția de președinte al Consiliului Legislativ, iar PNL nu a reușit să îl schimbe.
Florin Iordache a obținut funcția de președinte al Consiliului Legislativ, iar PNL nu a reușit să îl schimbe.

Actualul președinte al Consiliului Legislativ este Florin Iordache, fost ministru al Justiției în ianuarie 2017, când Guvernul a adoptat OUG13. Deși PNL a promis schimbarea lui Iordache după venirea la putere, acest lucru nu s-a întâmplat. Proiectele ajung la Consiliul Legislativ, care își expune poziția. Intrat într-un con de umbră, Florin Iordache rămâne un pion important pentru Guvern, mai ales când are nevoie de avize rapide din partea Consiliului Legislativ.

Florin Cîțu, scos din joc

Florin Cîțu și-a pierdut din influența pe care o avea în partid și Guvern după ce a fost debarcat din funcția de președinte PNL, în aprilie 2022.
Florin Cîțu și-a pierdut din influența pe care o avea în partid și Guvern după ce a fost debarcat din funcția de președinte PNL, în aprilie 2022.

Președinte al PNL până în aprilie și al doilea om în stat ca președinte al Senatului, Florin Cîțu nu a fost consultat în privința legilor securității naționale, au precizat surse din PNL. Devenit un critic al Guvernului, mai ales a ministrului de Finanțe, Cîțu nu mai este agreat de președintele Iohannis sau de conducerea PNL, afirmă sursele citate.

Hellvig și Vlase, Coaliția din fruntea serviciilor

Eduard Hellvig, director al SRI din 2015, nu ieșit cu o poziție publică după ce draftul legat de viitoarea lege SRI a fost publicat. Imagine din 2016, alături de alți reprezentanți SRI.
Eduard Hellvig, director al SRI din 2015, nu ieșit cu o poziție publică după ce draftul legat de viitoarea lege SRI a fost publicat. Imagine din 2016, alături de alți reprezentanți SRI.

Eduard Hellvig este un fost deputat PNL și secretar general al partidului. A devenit director al Serviciului Român de Informații în 2015, după demisia lui George Maior. Fostul director a recunoscut că a plecat din funcție din cauza faptului că proiectul de lege Big Brother a picat, fiind declarat neconstituțional. Hellvig este cunoscut ca fiind un apropiat al președintelui Klaus Iohannis, fiind alături de acesta în campania prezidențială din 2014.

SRI nu și-a asumat responsabilitatea pentru varianta de lucru privind legea care privește activitatea Serviciului. Conform informațiilor prezentate de G4Media, dacă draftul privind SRI s-ar aproba, civilii și firmele ar fi obligate să acorde sprijin, la cerere, Serviciului. De asemenea, procurorii ar putea intra în sediile SRI pentru a efectua o anchetă doar cu aprobarea președintelui CSAT, iar ofițerii SRI pot fi audiați, percheziționați sau reținuți doar de procurori anume desemnați.

Directorul SRI nu ar mai fi obligat să prezinte rapoarte actuale de activitate în fața Comisiei de control din Parlament, dacă varianta actuală ar fi aprobată.

Gabriel Vlase a fost o prezență discretă, iar SIE nu a avut vreo poziție publică după ce draftul a fost publicat. Vlase a preluat conducerea Serviciului în iulie 2018, fiind susținut de PSD pentru această poziție. În momentul numirii sale, au apărut zvonuri că președintele Iohannis a încercat să rupă PSD-ul condus de Dragnea și să ofere un semnal pentru tabăra celor nemulțumiți.

În septembrie 2018, mai mulți lideri de organizație au semnat o scrisoare în care i-au cerut lui Liviu Dragnea să plece din fruntea partidului. Demersul lor a fost blocat din cauza unor lideri de filială care s-au răzgândit.

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

XS
SM
MD
LG