Au fost două, acum sunt patru partide. La alegerile din 2020, s-au prezentat drept alternativa pentru guvernarea PSD. Între timp, PNL și USR s-au certat după alegerile parlamentare din 2020, iar în politică au apărut Forța Dreptei, partidul condus de Ludovic Orban, și REPER, partidul rezultat după ruperea lui Dacian Cioloș de USR.
În loc de coeziune și valori comune, USR, PNL, REPER și Forța Dreptei par să aibă propriul meci în perspectiva alegerilor din 2024 și obținerea unei poziții de primă voce pentru electoratul considerat „de dreapta”.
Frontul anti-PSD s-a spart după formarea Coaliției de guvernare din decembrie 2021, în care PNL, susținut de Klaus Iohannis, s-a aliat cu partidul condus de Marcel Ciolacu. În schimb, PSD conduce în toate sondajele de opinie și culege punctual foștii membri Pro România, cărora le acordă funcții guvernamentale.
În retorica PNL, USR a devenit principalul inamic. Într-o aparentă echilibrare a mesajelor cu PSD, partidul condus de Cătălin Drulă este prezentat drept cel care a spart guvernarea din 2021, care s-a opus proiectului Anghel Saligny sau drept partidul care vrea răul național prin blocarea intrării României în Schengen.
O analiză a mesajelor PNL din ultima perioadă, a postărilor de pe Facebook și a reclamelor plătite prin Google Ads indică un efort de comunicare al conducerii PNL împotriva USR.
Toată linia de comunicare a PNL, de la secretarul general al partidului, Lucian Bode, prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, președintele Senatului, Alina Gorghiu, sau purtătorul de cuvânt, Ionuț Stroe, vizează atacuri directe la adresa USR. Foștii parteneri de guvernare au rupt orice punte de dialog, chiar dacă în urmă cu doi ani se prezentau împreună drept alternativa la PSD.
PNL este cotat în sondajele de opinie între 20 – 25%, la mare distanță de partidul de pe primul loc, PSD. Strategia conducerii PNL este ca partidul să se mențină în jurul a 25% de procente până la alegerile din 2024 pentru a-i asigura poziția de partid dominant pe partea dreapta a spectrului politic. De aici miza atacurilor împotriva USR, care încearcă să capteze un electorat nemulțumit de colaborarea PNL cu PSD, susțin surse din conducerea liberalilor.
„Cu PSD ne aflăm la guvernare, iar atacurile nu pot depăși o limită. Ciucă ne-a spus clar că nu vrea instabilitate politică. Strategia noastră vizează întărirea pilonului care consideră PNL singurul partid capabil să facă lucruri concrete, nu doar vorbe, să arătăm că avem puterea să schimbăm lucrurile. Oamenii nu vor vota USR dacă nu au o perspectivă. Poate nu ne votează nici pe noi, dar important este să ne fidelizăm electoratul”, a subliniat un lider PNL strategia partidului.
Drulă și USR îl atacă virulent pe Klaus Iohannis
USR rămâne astfel principalul concurent pe partea dreaptă a scenei politice, chiar dacă și el trece prin frământări majore. Partidul condus de Cătălin Drulă reîncearcă să aducă în prim plan temele care au asigurat succesul Uniunii: integritate, justiție, anti-plagiat, demascarea acțiunilor guvernamentale.
Spre deosebire de epoca Dan Barna (președintele USR cât timp partidul s-a aflat la guvernare), în mandatul lui Cătălin Drulă USR și-a accentuat componenta anti-Iohannis.
Liderii USR îl atacă fără rezerve pe președinte, pe care îl acuză că este implicat în licitația de la Ministerul de Interne pentru cumpărarea a 600 de BMW-uri cu dedicație pentru prietenului lui Klaus Iohannis. De aici rezultă și contrele din ce în ce mai dure cu PNL.
„Klaus Iohannis este în scădere de popularitate și asta se vede în toate sondajele. Lipirea PNL de un personaj aflat în picaj ne poate ajuta. Cine este PNL astăzi? Este expresia voinței lui Klaus Iohannis, nu ies din cuvântul lui. Zero personalitate. Dacă arătăm că partidul a mințit electoratul, s-a aliat cu PSD și are toate apucăturile pesediștilor, ne poziționăm corect ca varianta pe partea dreaptă. Oamenii sunt liberi să vadă ce se întâmplă, mai sunt doi ani”, a declarat un membru al conducerii USR pentru Europa Liberă.
Scandalurile interne, lipsa de vizibilitate publică și ocuparea agendei de Coaliția PNL – PSD – UDMR fac ca USR să graviteze între 10 – 15% în sondajele de opinie.
REPER se rupe total de USR
REPER, partidul desprins din USR și legat de numele lui Dacian Cioloș, este văzut drept un competitor și mai puțin ca un partener.
Ultimele moțiuni simple depuse de USR au fost semnate împreună cu parlamentarii Forța Dreptei, nu cu foștii colegi care au trecut la REPER. Mai mult, Cătălin Drulă a susținut conferințe de presă alături de Ludovic Orban, președintele Forța Dreptei, la care nu a invitat foștii parlamentarii care au părăsit USR. Între Forța Dreptei și USR există o vizibilă corelare a acțiunilor, în timp ce foștii parlamentari plecați din Uniune sunt nebăgați în seamă.
Colaborarea între USR și REPER nu există, iar cele două partide luptă pentru a capta electoratul dezamăgit de PNL și PSD, dar și să atragă un nou segment din electoratul indecis.
REPER are o componentă puternică europeană după ce cinci europarlamentari au părăsit USR. De asemenea, mai mulți parlamentari aleși pe listele USR au ales să își dea demisia și activează, momentan, în grupul neafiliaților. Cu toate acestea, ei nu pot iniția moțiuni simple sau sesizări la Curtea Constituțională din cauza numărului insuficient de voturi.
„Facem apel la toți parlamentarii opoziției să renunțe la orgoliile personale și să susținem împreună acest demers. Nu avem nicio pretenție de paternitate pe text și dorim să fie discutat și negociat rapid, astfel încât să dăm dovada că avem politicieni care pot face și altceva decât audiență în bula de Facebook”, a fost apelul făcut de deputatul Andrei Lupu pe 17 octombrie, pentru ca USR, REPER și Forța Dreptei să sesizeze CCR în legătură cu legile justiției, votate în Parlament.
După votarea proiectului „fără infractori pe buletinele de vot”, deputatul Cătălin Teniță avea o solicitare expresă: proiectul a fost conceput în 2021, cu deputata Diana Stoica, iar „USR nu a promovat sau susținut legea la momentul respectiv”. Deși în 2021 era membru USR, Teniță nu dorea ca numele proiectului să fie asociat cu fostul partid în care a activat în momentul depunerii inițiativei.
PNL îl amenință pe Ludovic Orban, președintele Forța Dreptei
Forța Dreptei îl are ca protagonist pe Ludovic Orban, care și-a anunțat divorțul de PNL și Klaus Iohannis chiar pe scena Congresului din 25 septembrie 2021. Fostul premier are un discurs virulent împotriva președintelui, pe care îl consideră vinovat de transformarea PNL într-o anexă a PSD.
Lupta declanșată de Ludovic Orban cu Klaus Iohannis, după pierderea alegerilor interne în PNL, reprezintă pivotul politicii Forța Dreptei. Foștii deputați liberali se află într-o opoziție fățișă și acuză PNL și pe Klaus Iohannis că fac jocurile PSD.
Liberalii au încercat să-i convingă pe parlamentarii care au părăsit partidul să se reîntoarcă și să îl abandoneze pe Ludovic Orban. Demersul a reușit parțial până în acest moment.
Lucian Bode, ministru de Interne și secretar general al PNL, l-a amenințat direct pe Ludovic Orban de la tribuna Parlamentului, cu ocazia dezbaterii moțiunii simple, că Nelu Iordache, cunoscut drept un apropiat al lui Orban și aflat în penitenciar, poate oferi informații procurorilor.
„Nu e bine, domnule Orban! Am auzit că Nelu Iordache a devenit scriitor, a cerut câteva topuri de hârtie”, a fost mesajul lui Lucian Bode în Camera Deputaților.
„În urmă cu opt ani a fost un premier-deputat care m-a amenințat cu pușcăria, folosind același nume de persoane pe care l-ați folosit. De unde știți lucrurile acestea despre un om care își execută o pedeapsă privativă cu libertatea și care stă într-un penitenciar și cum aveți dumneavoastră informații despre o persoană care este în detenție. Sunt curios dacă aveți această minimă decență cum vă permiteți să proferați amenințări la adresa unui deputat cu informații, pe care dacă le aveți, înseamnă că încălcați legea și obțineți legea în mod ilegal”, a fost replica lui Ludovic Orban la adresa fostului coleg de partid.
Președintele Forța Dreptei i-a reamintit lui Lucian Bode că trebuie să își trimită teza de doctorat la CNATDCU să se verifice dacă a plagiat.
„Încălcați în picioare legea pentru a face servicii unor prieteni politici”, a spus Orban și despre licitația privind achiziționarea de către MAI a 600 de mașini marca BMW.
Forța Dreptei se află în plin proces de organizare și încearcă să atragă membrii PNL nemulțumiți de actuala conducere sau strategie a partidului.
În timp ce pe partea dreapta se manifestă o fărâmițare a forțelor politice, PSD a rămas unit după alegerile din 2020. Punctual, racolează membrii de la Pro România, partidul înființat de Victor Ponta după excluderea din PSD. Ultimul nume este cel al lui Adrian Țuțuianu, care a devenit secretar general adjunct al SGG. Țuțuianu și-a dat demisia din Pro România, potrivit informațiilor Europa Liberă, înainte de a accepta oferta lui Marian Neacșu și Marcel Ciolacu.
