Linkuri accesibilitate

ANALIZĂ | Capturarea Afganistanului realimentează temerile liderilor UE privitoare la invazia de migranți


Interiorul unui Reach 871, care a zburat de la Kabul la Qatar pe 15 august 2021

Oficialii europeni vor să dea un răspuns comun al blocului comunitar la fluxul mare de migranți care se așteaptă să vină spre Occident după ce Afganistanul a fost capturat de talibani, după 20 de ani de război.

Talibanii au capturat Kabulul, iar guvernul s-a prăbușit după ce președintele Așraf Ghani a fugit din țară pe 15 august, sporind temerile europenilor că evoluția situației din Afganistan ar putea declanșa o criză migrațională similară cu cea din 2015. În capitala afgană, reprezentanții talibanilor au anunțat, pe 17 august, o „amnistie” generală pentru toți funcționarii fostei administrații, în timp ce zborurile militare care evacuau diplomați și civili, care se tem de represiunea talibanilor, au fost reluate pe aeroportul internațional din Kabul, la o zi după ce scenele haotice din aeroport au întrerupt operațiunile de evacuare.

Miniștrii de externe ai Uniunii Europene și ambasadorii NATO au organizat reuniuni de urgență la Bruxelles, pe 17 august, pentru a discuta despre planurile de evacuare și situația din Afganistan.

Înaintea reuniunilor, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Franța, Germania și alte state membre ale UE vor emite împreună un răspuns „robust, coordonat și unit” pentru a preveni migrația.

„Trebuie să preîntâmpinăm fluxurile migratorii neregulate semnificative și să ne protejăm împotriva lor” și pe migranți deopotrivă, pentru că s-ar ajunge la încurajarea traficului „de tot felul", a spus el.

Ministrul grec al migrației, Notis Mitarachi, a declarat că țara sa „nu va fi și nu poate fi poarta de intrare a Europei” pentru afganii care fug de patria lor și încearcă să forțeze intrarea în blocul comunitar.

„Soluția trebuie să fie comună și trebuie să fie o soluție europeană", a spus Mitarachi.

Grecia s-a aflat în prima linie a crizei migrației din 2015, când aproape un milion de persoane care au fugit de conflictele din Siria, Irak și Afganistan au ajuns pe insulele sale.

Într-un mesaj postat pe Twiteer, liderul creștin-democrat german și aspirant la funcția de cancelar, Armin Laschet, a avertizat că „2015 nu trebuie să se repete”.

Între timp, străzile din Kabul s-au liniștit iar situația de pe aeroport s-a mai îmbunătățit, permițând reluarea zborurilor întrerupte cu o zi mai devreme, când mii de afgani speriați au luat cu asalt aerodromul într-o încercare disperată de a fugi din țară.

Cel puțin șapte persoane au murit în haosul de luni, deși nu este clar dacă au fost împușcați sau zdrobiți într-o ambuscadă. Scenele haotice au determinat forțele militare și internaționale americane să suspende temporar zborurile pentru a elibera aerodromul.

Afgani disperați să părăsească țara după victoria talibană la Kabul, capitala Afganistanului preluată duminică de talibani după fuga președintelui Așraf Ghani
Afgani disperați să părăsească țara după victoria talibană la Kabul, capitala Afganistanului preluată duminică de talibani după fuga președintelui Așraf Ghani

Kabulul, capitala Afganistanului, a fost ultimul oraș important care a căzut sub ofensiva talibană, accelerată în zece zile în care au preluat controlul asupra întregii țări, după retragerea SUA și a aliaților.

Militanții talibani au preluat controlul asupra securității orașului și au putut fi văzuți pe străzi și în piețele golite de mulțime, într-o demonstrație de umanitate, inclusiv la caruselul cu mașinuțe.

Piețele mari și centrele comerciale au fost în mare parte închise, iar oamenii s-au aprovizionat de la magazinele de cartier, din imediata vecinătate a locuințelor în care s-au baricadat.

Pe fondul temerii generalizate că toți cei care au lucrat pentru guvern sau pentru organizațiile susținute de Vest vor fi persecutați sub conducerea talibanilor, agenția de știri AFP a citat o declarație a conducerii talibare care a anunțat că a dat o amnistie pentru toți oficialii guvernamentali și i-a îndemnat să se întoarcă la muncă cu „deplină încredere”.

Vorbind la televiziunea de stat afgană, controlată acum de talibani, un membru al administrației talibane, a cerut, de asemenea, femeilor să se alăture guvernului, potrivit AP.

„Emiratul islamic nu vrea ca femeile să fie victime", a spus Enamullah Samangani, un membru al conducerii talibane folosind termenul de „militanți” pentru a-i denumi pe talibani. „Structura guvernului nu este pe deplin clară, dar pe baza experienței, ar trebui să existe o conducere pe deplin islamică și toate părțile ar trebui să i se alăture".

Consiliul de Securitate al ONU a cerut pe 16 august declanșarea negocierilor pentru crearea unui nou guvern în Afganistan, după ce secretarul general Antonio Guterres a avertizat cu privire la pericolul încălcării drepturilor omului și ale femeilor și copiilor.

Fostul președinte Hamid Karzai și fostul ministru de externe și șeful Consiliului Național Afgan pentru Reconciliere Abdullah Abdullah urmau să călătorească în Qatar pe 17 august pentru a se întâlni cu reprezentanții talibani, pentru a discuta despre viitorul Afganistanului.

Cu toate acestea, o sursă din Consiliul Suprem de Reconciliere Națională din Afganistan care dorește să-și păstreze anonimatul a declarat pentru RFE / RL că vizita a fost amânată fără niciun motiv.

Macron a spus că Afganistanul nu ar trebui să devină din nou „sanctuarul terorismului” așa cum era până la intervenția condusă de SUA în urmă cu două decenii.

„Aceasta este cheia securității și păcii internaționale. Vom face totul pentru ca Rusia, Statele Unite Statele membre și Europa să coopereze eficient, întrucât interesele noastre sunt aceleași. "

Germania a declarat că a suspendat ajutorul pentru dezvoltare acordat de stat către Afganistan și că angajații germani și internaționali ai organizației de dezvoltare germană GIZ au fost deja evacuați.

Afganistanul a fost cel mai mare beneficiar al ajutorului german. Agenția de știri dpa a anunțat că guvernul plănuia să acorde aproximativ 250 de milioane de euro (294 milioane de dolari) sub forma ajutorului pentru dezvoltare în 2021, dar acești bani nu au fost plătiți.

Cu toate acestea, ministrul britanic de externe, Dominic Raab, a declarat că guvernul intenționează să mărească ajutorul umanitar acordat Afganistanului, „probabil cu 10 la sută”.

Bugetul de sprijin va fi reconfigurat în scopuri umanitare și de dezvoltare, iar talibanii nu vor primi niciunul din banii alocați anterior pentru securitate, a spus el.

„Cel mai important lucru pe care îl putem este să încercăm să oferim stabilitate, astfel încât să nu vedem iar fluxuri de migranți", a spus Dominic Raab.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a anunțat că SUA intenționează să găzduiască temporar până la 22.000 de afgani la trei instalații militare americane, fără a le indica și care sunt.

După Albania și Kosovo, Uganda a declarat că a fost de acord cu o cerere din partea Statelor Unite de a primi temporar 2.000 de refugiați din Afganistan.

Vor fi aici temporar timp de trei luni înainte ca guvernul SUA să-i reinstaleze în altă parte", a declarat pentru Reuters ministrul pentru Africa de Est însărcinat cu ajutorarea, pregătirea pentru dezastre și refugiați, Davinia Esther Anyakun.

Între timp, guvernele occidentale s-au grăbit să-i evacueze pe cetățenii afganii care au lucrat alături de ei și pe cei considerați vulnerabili sub conducerea talibanilor.

India, a fost ultima țară care și-a evacuat marți ambasada de la Kabul. Doar trei ambasade au mai rămas în capitala afgană: rusă, chineză și pakisitaneză.

De asemenea, însărcinatul cu afaceri american a refuzat să părăsească țara pentru a ajuta la relocarea personalului american și a celui afgan care a lucrat pentru forțele americane.

„Contrar informațiilor false, personalul @USEmbassyKabul și eu rămânem în #Kabul lucrând din greu pentru a ajuta mii de cetățeni americani și afgani vulnerabili și pentru a ne continua angajamentul luat aici”, a declarat Ross Wilson, responsabilul cu afaceri al SUA la Kabul.

La Washington, președintele SUA, Joe Biden, a declarat că „mii” de cetățeni americani și afgani care au lucrat cu forțele americane vor fi evacuați în următoarele zile și că SUA vor da un răspuns militar „devastator” dacă talibanii vor lansa atacuri asupra intereselor SUA.

El a spus că, în ciuda dezorganizării cu care s-a făcut retragerea, nu există niciodată „un moment bun pentru a retrage forțele SUA” din Afganistan și a spus că forțele SUA au fost luate pe nepregătite pentru că nimeni nu se aștepta ca propria armată afgană și forțele guvernamentale să se predea fără nicio opoziție și fără să lupte.

„Lucrurile s-au întâmplat mai repede decât am anticipat, dar asta și pentru că liderii afgani au fugit, iar armata s-a prăbușit, fără măcar să încerce să lupte. Trupele americane nu trebuie și nu pot să moară într-un război în care trupele armatei afgane nu sunt dispuse să lupte. Le-am dat toate uneltele de care aveau nevoie. Le-am dat salariile de care aveau nevoie, le-am oferit sprijin aerian și mentenanță, le-am dat șansa de a-și sprijini propriul viitor, le-am dat totul, dar nu le puteam da și voința de a lupta. SUA au cheltuit 1000 de miliarde în Afganistan”, a spus președintele SUA.

De asemenea, mare parte din cei care acum au cerut evacuarea alături de trupele SUA și ale aliaților au refuzat să părăsească țara imediat după retragerea trupelor NATO din Afganistan sperând că situația nu va fi chiar așa de tragică și că talibanii nu vor prelua cu atâta ușurință puterea. Chiar autoritățile afgane au fost cele care s-au opus unei evacuări masive pentru a nu induce panică în rândul populației și au cerut trupelor SUA să nu o facă, a explicat președintele Biden.

Între timp, secretarul de stat american, Antony Blinken, a purtat discuții separate cu oficialii din Pakistan, Rusia, Marea Britanie, Uniunea Europeană, Turcia și NATO despre Afganistan, inclusive despre „situația în curs de dezvoltare și eforturile noastre de a aduce cetățenii noștri în siguranță și de a ajuta afganii vulnerabili”, conform Departamentului de Stat.

Ministerul de Externe al Pakistanului l-a citat pe ministrul de externe Shah Mahmood Qureshi spunându-i lui Blinken că „o soluționare politică incluzivă a fost cea mai bună cale de urmat” pentru rezolvarea actualului impas politic.

Qureshi a declarat că Pakistanul va rămâne strâns angajat alături de Statele Unite și de alți parteneri internaționali în promovarea eforturilor în sprijinul unui Afganistan pașnic și stabil.

Potrivit Ministerului de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov și Blinken au convenit „să continue consultările” care ar implica China, Pakistanul, alte „națiuni interesate” și ONU să încerce să preseze pentru un dialog intra-afgan.

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG