Nicușor Dan a mutat primul, nu s-a consultat cu nimeni, după cum singur recunoaște, dar așteaptă susținere din partea celorlalte partide.
Formula nu e nouă, Nicușor Dan a aplicat-o și la alegerile din 2020 pentru Primăria Municipiului București, când a candidat ca independent și în spatele lui s-au aliniat USR-PLUS și PNL.
De data aceasta însă lucrurile sunt mai complicate și miza e mai ridicată, dată fiind situația generată de ascensiunea partidelor de extremă dreapta.
Ce ape a tulburat Nicușor Dan în partide
În mod evident, Nicușor Dan a reușit să tulbure apele în coaliția proeuropeană, care acum este obligată să se poziționeze în funcție de această candidatură independentă.
Profesorul și analistul Cristian Pîrvulescu spune că Nicușor Dan a lansat o provocare nu doar PNL și USR, ci și PSD.
„S-a schimbat paradigma. Această mișcare este menită a pune partidele politice din această zisă platformă proeuropeană în offside. Partidele au fost obligate să reacționeze, Nicușor Dan le-a provocat, a trasat niște linii de campanie către un electorat divers”, spune Cristian Pîrvulescu pentru Europa Liberă.
„Nu s-a pripit, nu e devreme pentru că plaforma risca să intre în tot felul de confruntări și să nu mai aibă timp să discute”, adaugă politologul.
De la USR la PNL și până la PSD, toate partidele s-au arătat cel puțin deranjate, însă din motive diferite.
PSD e supărat și iese la atac
Unele reacții au fost nervoase de-a dreptul. Partidul Social Democrat, de exemplu, a spus că momentul ales este nepotrivit - în pline negocieri pentru formarea guvernului.
PSD a mai acuzat că această candidatură strică socotelile pentru un candidat unic al noii coaliției.
„Sunt îngrijorat. Pentru că un om care nu gândește probabil decât pe termen foarte scurt, sau poate are alte planuri pe care nu le știm noi, vine și-și asumă o candidatură fără să avem un profil de candidat care să răspundă nevoilor celor care nu-l vor pe Georgescu”, a spus Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD.
Mai mulți lideri ai Partidului Social Democrat l-au atacat pe Nicușor Dan folosind argumente din campania pentru Primăria Capitalei, pe care acesta a câștigat-o din nou la alegerile locale din luna iunie.
USR insistă pentru Lasconi
Nici la USR nu a fost prea multă fericire, iar partidul insistă pe candidatura Elenei Lasconi, cea care a intrat în turul doi al prezidențialelor anulate, după ce a obținut 1,8 milioane de voturi.
De altfel, partidul spune pe toate vocile că are un candidat în persoana Elenei Lasconi.
Problema este că Uniunea Salvați România a fost luată pe nepregătite.
Au existat discuții cu Nicușor Dan, dar nu la cel mai înalt nivel și nu cu Elena Lasconi, din informațiile Europei Libere.
USR va trebui să se plieze, spune profesorul Cristian Pîrvulescu.
„Dacă sunt raționali, iar Dominic Fritz este linia rațională, vor înțelege că nu prea au opțiuni și vor trebui să se plieze, pentru că altfel riscă să devină un partid politicianist”, declară Cristian Pîrvulescu.
Pe de altă parte, atrage atenția analistul Ovidiu Voicu, nu trebuie uitat că „alegerile s-au anulat pentru că exista riscul să câștige candidatul de extremă dreaptă în fața Elenei Lasconi”. O referire la Călin Georgescu.
PNL n-ar spune „nu”
Reacția cea mai ponderată a fost a PNL, care prin vocea lui Ilie Bolojan nu a exclus susținerea lui Nicușor Dan, dar a atras atenția că USR ar trebui să renunțe la Elena Lasconi, fiind puțin probabil ca liberalii să o mai susțină.
De fapt, Bolojan a lăsat să se înțeleagă că liberalii ar putea să-l agreeze pe Nicușor Dan drept candidat, dar că este necesară o discuție mai amplă și cu PSD.
La Partidul Național Liberal, lucurile sunt însă mai simple pentru că formațiunea nu are un candidat la prezidențiale. Ilie Bolojan, care a preluat interimar conducerea după eșecul lui Nicolae Ciucă, a spus că nu-și dorește o candidatură la prezidențiale.
Celălalt nume luat în considerare, Crin Antonescu, este respins de o bună parte a partidului, potrivit informațiilor Europa Liberă, pe considerentul că este asimilat cu fostul USL (Uniunea Social Liberală) și cu Victor Ponta, ale cărui simpatii suveraniste au ieșit recent la iveală.
Anunțul lui Nicușor Dan „deblochează situația”, spune pentru Europa Liberă analistul Ovidiu Voicu.
Cu cât partidele negociază mai mult funcții, poziții și bugete, cu atât crește sprijinul electoral pentru un partidele extremiste.Ovidiu Voicu, analist
„Toate partidele erau prinse în a amâna orice discuție pe tema candidatului la prezidențiale și, implicit, discuțiile despre alegeri și calendarul electoral. Nicușor Dan forțează cumva partidele să poziționeze, să nu mai amâne în discuția”, spune el.
Variantele după anunțul făcut de Nicușor Dan nu sunt multe și ele necesită decizii politice și negocieri intense.
1. PSD și partidele de centru-dreapta să aibă candidați separați
Este formula care începuse să prindă contur și înainte ca Nicușor Dan să-și anunțe candidatura, principalul argument fiind că electoratele partidelor sunt diferite și nu vor vota un candidat impus de la centru, chiar dacă acesta este un independent.
Există precedentul de la București, când PSD și PNL au încercat să meargă pe mâna medicului Cătălin Cîrstoiu, dar la care au trebuit să renunțe din cauza scorului prost din sondaje.
Cred că o soluție mult mai onestă și mai viabilă este să existe cel puțin doi candidați, unul al PSD și unul din zona de dreapta.Analistul Ovidiu Voicu
Ideea ca partidele proeuropene să aibă doi candidați, unul al PSD, altul al partidelor de centru-dreapta - adică PNL, USR, Forța Dreptei, REPER, SENS și alte partide mai mici - a fost ridicată și la negocierile din noua coaliție, dar nu s-a ajuns la un rezultat.
Formula Nicușor Dan ar putea rezolva măcar o parte a problemei, dacă PNL și USR ar cădea de acord, spune pentru Europa Liberă profesorul Cristian Pîrvulescu.
„Ar fi rațional ca PNL și USR să se alinieze în spatele lui Nicușor Dan, aceasta este și motivul pentru care a făcut această mișcare. Partidele vor trebui să răspundă în mod serios la provocarea pe care a lansat-o”, completează politologul.
Dacă nu se vor înțelege, atrage atenția Cristian Pîrvulescu, vor trebui să explice de ce divizează votul „în condițiile în care vorbim de o criză gravă democratică și de viitorul țării. Nu ne mai jucăm”.
Cât privește PSD, aceasta poate avea propriul candidat, dar care să nu fie Ciolacu, deja respins de electorat în alegerile anulate de CCR, pe care printr-o bună mobilizare ar putea să-l împingă în turul doi.
Un contraargument, ridicat de Ilie Bolojan, este acela al competiției care va apărea între cei doi candidați, așa cum s-a întâmplat de altfel și la primul tur de scrutin din 24 noiembrie.
Acest lucru ar genera discuții în coaliție și probleme în guvern, de care nu ar profita decât partidele de extremă dreapta, susține Bolojan.
2. Candidat comun al coaliției proeuropene
Formula candidatului comun se bazează pe ideea că acesta nu are cum să piardă alegerile în fața unui candidat provenit din zona suveranistă, indiferent cine ar fi acesta.
Este de așteptat ca electoratele celor patru partide - PSD, PNL, USR și UDMR - să se mobilizeze împotriva extremei drepte după experiența de la primul tur.
Este însă dificil de găsit un candidat asupra căruia să convină liderii celor patru partide, care erau scoși din start din discuție.
Profesorul și analistul Cristian Pîrvulescu susține însă că nu este o formulă bună, pentru că astfel „cu certitudine în turul doi intră candidatul de extremă dreaptă, care astfel își validează discursul”.
În plus, spune Cristian Pîrvulescu „nimeni nu ne poate garanta că electoratul pesedist va vota atunci altfel decât ar fi votat dacă alegerile ar fi fost pe 8 decembrie, adică cu candidatul de extremă dreapta”.
În circulație au fost puse mai multe nume de candidați independenți, de la Daniel David, rectorul Universității Babeș Bolyai, la Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației în timpul lui Traian Băsescu, și până la Toader Paleologu, fost ministru al Culturii.
Niciunul din aceste nume nu a intrat însă în mod serios în dezbatere, iar asta pentru că partidele căutau pe cineva convenabil. „Un fel de doctor Cîrstoiu”, spune analistul Ovidiu Voicu.
„Adică un candidat insipid, inodor, incolor, care nu are tracțiune la public, pentru că acesta ar fi fost numitorul comun al celor patru partide, o persoană care să nu amenințe în niciun șef de partid, care să nu încerce să le ia partidele etc”.
În coaliție se convenise să se facă mai întâi profilul candidatului și apoi să fie selectate câteva persoane care să fie introduse în sondajele de opinie.
Discuțiile pe această temă nu au avansat însă prea mult, fiind întrerupte de cele pentru formarea guvernului și a bugetului pe 2025.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
