„Sigur că îmi doresc să se termine cât mai repede, dar... mi se pare va mai continua o vreme”, a declarat pentru Europa Liberă (RFE/RL) un soldat ucrainean care s-a prezentat doar cu prenumele, Petro. Declarația o dădea în mai 2025, când era într-o poziție din apropierea frontului.
„Nu va fi niciun armistițiu... Totul indică faptul că războiul va continua”, ne-a spus la rândul lui un alt militar din aceeași unitate, Oleksandr. El a insistat, ca explicație a pesimismului său, că Rusia pare hotărâtă să cucerească partea din regiunea Donețk a Ucrainei care rămâne sub controlul Kievului.
La opt luni de la acele declarații, nu există niciun armistițiu, cu atât mai puțin o pace durabilă. În ciuda luptelor intense și sângeroase, Rusia nu a reușit să cucerească în întregime Donețkul – unul dintre obiectivele sale fundamentale – iar analiștii spun că este puțin probabil ca cel mai mare conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial să se încheie în 2026.
„Nu e îndeplinită niciuna dintre condițiile necesare pentru o soluționare definitivă a conflictului”, spune pentru RFE/RL Ruth Deyermond, conferențiară la Departamentul de Studii de Război la King's College din Londra. „Nici Ucraina, nici Rusia nu par să capabile să obțină o victorie decisivă pe câmpul de luptă și, deși ambele se află sub o presiune semnificativă, niciuna dintre ele nu pare să fie pe punctul de a se prăbuși.”
Președintele rus, Vladimir Putin, a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei pe 24 februarie 2022, în speranța că Ucraina va fi cucerită în scurt timp. Aproape patru ani mai târziu, forțele ruse controlează mai puțin teritoriu ucrainean decât în primele săptămâni ale invaziei.
Pe jos, cu motocicleta și chiar călare, atunci când noroiul împiedică deplasarea vehiculelor, rușii avansează încet și cu un cost enorm în termeni de victime, dar Kievul controlează în continuare porțiuni considerabile din Donețk, Zaporijia și Herson, trei dintre cele cinci regiuni ucrainene pe care Moscova le revendică în mod nefondat ca fiind acum rusești.
Potrivit estimărilor serviciilor de informații occidentale, războiul a provocat moartea sau rănirea a peste 1,5 milioane de combatanți din ambele tabere. Atacurile aeriene rusești neîncetate asupra Ucrainei au cauzat moartea sau rănirea a zeci de mii de civili și au distrus infrastructura energetică a țării.
Principalul obstacol în calea păcii în 2026 - ca și până acum - este Rusia, care „pare să nu aibă niciun interes în încetarea luptelor, cu atât mai puțin în încetarea războiului”, cum afirmă Deyermond.
Președintele SUA, Donald Trump, și-a început al doilea mandat în ianuarie anul trecut având pe agenda sa prioritară încheierea războiului. În urma unei intense activități diplomatice din ultimele luni, Ucraina, susținătorii săi europeni și Statele Unite s-au apropiat de un acord privind un plan de pace.
Retorică dură
Asupra unui eventual succes al păcii planează întrebarea dacă Rusia va face concesii în privința unor aspecte cheie, cum ar fi teritoriul – în special în Donbas, dar și în alte zone – și atitudinea sa față de garanțiile de securitate pentru Kiev, în special în ceea ce privește perspectiva prezenței soldaților occidentali pe teritoriul Ucrainei. Dezacordurile cu privire la centrala nucleară din Zaporijia, ocupată de Rusia, reprezintă alt punct sensibil.
Următoarele săptămâni ar putea aduce mai multă claritate, odată ce negocierile de pace se stabilizează. „Se pare că SUA, Ucraina și Europa pot găsi un teren comun, dar Rusia nu este dispusă să facă concesii”, spune pentru RFE/RL Mark Cancian, expert militar la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington. „Obiectivele declarate ale Rusiei sunt total inacceptabile pentru oricare dintre celelalte părți. Intransigența rușilor provine din convingerea lor că sunt pe cale să câștige.”
Pe fondul știrilor privind unele progrese în cadrul recentelor discuții dintre Ucraina și Occident, Rusia a dat semne că va adopta o poziție mai dură.
De fapt, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat fără ocolișuri că Moscova își va „înăspri” poziția de negociere după ce Rusia a acuzat Ucraina că a lansat un atac amplu cu drone asupra uneia dintre reședințele lui Putin. Kievul a negat acest lucru, iar Trump – după ce inițial a sugerat că îl crede pe Putin, care i-a povestit despre incident la telefon – a repetat mai târziu concluzia CIA că nici președintele rus, nici reședința sa nu au fost ținta atacului.
Putin a profitat de conferința de presă din 19 decembrie, discursul de Anul Nou și apariția sa la Crăciunul ortodox pentru a semnala că Rusia se concentrează pe victorie, nu pe pace. El a lăudat soldații ruși în declarațiile sale din 31 decembrie și 7 ianuarie, când a spus că aceștia se află într-o „misiune sfântă” similară cu cea a lui Iisus Hristos. Despre pace, niciun cuvânt.
„Poziția implicită a lui Putin rămâne continuarea războiului, judecând după ce se întâmplă pe teren și după îndrumările date comandanților săi, care rămân angajați în operațiuni ofensive împotriva tuturor celor patru regiuni ucrainene [pe care Rusia le revendică în plus față de Crimeea] - Luhansk, Donețk, Zaporijia, Herson - în 2026", afirmă Dara Massicot, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace și expert în problematica armatei ruse.
„Putin încă revendică Donbas și Novorossia”, spune ea, citând un termen controversat care face referire la dominația Imperiului Rus asupra unor zone din estul și sudul Ucrainei.
Desigur, Putin este cunoscut pentru retorica sa dură și nu este străin de utilizarea declarațiilor publice bombastice pentru a ascunde o abordare mai pragmatică sau mai nuanțată.
Pe fondul presiunilor interne și externe în creștere, „atât Rusia, cât și Ucraina caută modalități de a pune capăt războiului în condiții avantajoase pentru ele, în loc să-l prelungească cu mulți ani”, declară pentru RFE/RL Oleg Ignatov, analist senior pentru Rusia la Crisis Group.
Anul punctului de ruptură?
„Aceasta este principala lecție a anului 2025. Ambele părți înțeleg că prelungirea războiului pe scară largă pentru o perioadă prea lungă de timp comportă riscul de a le destabiliza și de a le împiedica dezvoltarea pentru mulți ani de acum înainte”, afirmă Ignatov. Dar, pentru moment, a spus el, „ambele părți consideră că continuarea războiului le-ar putea îmbunătăți pozițiile lor de negociere în 2026”.
Ambele țări au puncte vulnerabile, inclusiv provocări legate de resursele umane – o problemă majoră pentru Ucraina, precum și de aprovizionarea cu arme, constrângeri economice și alți factori.
„Nu știu când se va termina războiul, dar ce pot să vă spun este că presiunea asupra mașinii de război interne a Rusiei va fi mai mare în 2026 decât oricând în ultimii patru ani”, spune pentru RFE/RL Andras Toth-Czifra, cercetător la Foreign Policy Research Institute din SUA și expert în probleme regionale și bugetare ale Rusiei.
„În ciuda lipsei de personal și a deficitelor financiare, Ucraina va lupta probabil până când va rămâne cu adevărat fără arme, soldați sau ambele. De partea cealaltă, nu trebuie să ne așteptăm nici ca Rusia să se prăbușească ca urmare a costurilor economice crescânde și a pierderilor de personal”, afirmă, la rândul eim Olga Oliker, directoarea programului pentru Europa și Asia Centrală de la Crisis Group.
„În esență, deși este posibil ca ambele părți să ajungă la punctul de ruptură în acest an, locul exact în care se află aceste puncte de ruptură va putea fi cunoscut doar în retrospectivă”, a declarat Oliker pentru RFE/RL.
Astfel, războiul pe scară largă ar putea „continua în al cincilea an, cu câștiguri teritoriale limitate, victime numeroase și atacuri continue cu rachete și drone în toată Ucraina și asupra țintelor cheie din Rusia”, a mai spus ea.
Deși există alternative la continuarea conflictului total, „este puțin probabil ca războiul din Ucraina să se încheie cu o pace durabilă în 2026”, afirmă Oliker. O posibilitate, spune ea, este ca „administrația Trump să exercite presiuni asupra Kievului pentru a accepta majoritatea, dacă nu toate, condițiile Rusiei, ceea ce ar echivala cu o capitulare efectivă”.
Acest lucru ar putea duce la o situație tensionată, alimentând instabilitatea politică în Ucraina și îngrijorarea cu privire la intențiile Rusiei în alte părți ale Europei, în timp ce Moscova va fi și ea relativ nervoasă, încercând în același timp să-și consolideze câștigurile, ne-a mai spus ea. „Nimic din toate acestea nu va semăna prea mult cu pacea - ba s-ar putea declanșa conflicte și mai violente”.
Deyermond, de la King's College, mai spune că, deși este puțin probabil ca războiul să se încheie în 2026, „acesta ar putea deveni un conflict temporar înghețat dacă se va ajunge la un acord de încetare a focului”.
Dar „chiar dacă faza activă a războiului se va întrerupe, la fel ca în cazul altor conflicte înghețate, el nu va putea fi soluționat prin negocieri, deoarece ambele părți vor considera că interesele lor fundamentale sunt în joc”, afirmă ea.
„Pentru Ucraina... ocupația Rusiei și dorința ei imperialistă de a controla Ucraina – de a o forța să revină la o relație colonială care șterge independența și identitatea națională ucraineană – reprezintă o amenințare existențială”, a spus Deyermond. „De partea Rusiei, președinția lui Putin este acum atât de legată de război și de proiectul de subjugare a Ucrainei, încât nici o de-ocupare sau retragere a cererilor privind caracterul și direcția viitoare a Ucrainei nu pare posibilă până când Rusia nu va avea un nou președinte”.
Cu o umbră de umor amar, ea adaugă: „Nu par să existe prea multe șanse de schimbare la Kremlin în 2026, așa că mă aștept că la sfârșitul lunii decembrie 2026 ne vom întreba dacă războiul se va termina în 2027”.
