Anul trecut, în timpul guvernării Cîțu, principalul subiect de dispută pe scena politică și publică a fost desființarea Secției Speciale, blocată în parlament de UDMR și PNL. Noua guvernare PSD-PNL-UDMR a decis desființarea și reînființarea ei prin rebotezare. Cum, nu e clar, pentru că partidele nu par grabite.
Fostul ministru al justiției, Stelian Ion, declară, într-un interviu pentru Europa Liberă, că nici președintele, nici PNL nu au dorit cu adevărat desființarea SIIJ, ci doar temporizarea. La fel și în ce privește legile justiției.
Iohannis și-a adus aminte de anticorupție
Dincolo de acest cartof fierbinte al Secției Speciale, subiectele legate de justiție și de anticorupție, în special, sunt fie ocolite de politicieni, fie tratate într-un limbaj de lemn. Joi, de Ziua Națională Anticorupție, șeful statului, de pildă, și-a repus, după mult timp, pe agendă, chestiunea corupției.
„Conștientizarea și interiorizarea unor valori precum echitatea, dreptatea, imparțialitatea, cinstea, adevărul, profesionalismul, respectul față de reguli sunt repere care trebuie transmise începând din familie și de la școală. Acestea stau la baza unor comportamente integre ale cetățenilor (…) România are nevoie de legi clare, predictibile, drepte, de instituții funcționale, care să poată lucra la capacitate maximă pentru a sancționa încălcarea legii și, mai ales, de un efort comun”, spune președintele în mesajul oficial.
Șeful DNA: Contrareforma din perioada anterioară nu a fost îndreptată
Pe de altă parte, nu se poate totuși afirma că DNA lucrează cu motoarele mai puțin turate. De pildă, în 2021 au fost trimiși în judecată 2 miniștri, 1 fost premier ( Călin Popescu Tăriceanu- dosarul Fujitsu Siemens, o mită de 800.000 de dolari), 1 eurodeputat, 3 deputați și un fost președinte al Camerei Deputaților (Liviu Dragnea- dosarul vizitei în SUA la învestirea lui Donald Trump). Cifrele sunt similare celor din anii anteriori.
Procurorul șef al DNA, Crin Bologa, susține că este vorba doar de percepția publică și asta din cauza faptului că instituția este obligată să se limiteze la comunicate seci în urma unor decizii CEDO și ale Curții Constituționale.
Dar, spune Bologa pentru Europa Liberă, lupta anticorupție continuă în pofida multor impedimente legislative care au limitat competențele DNA, ca dovadă că în ultimul an numărul arestărilor a fost de patru-cinci ori mai mare decât în anii precedenți. Dacă însă contrareforma din perioada Dragnea ar fi fost îndreptată, rezultatele ar fi fost și mai bune, susține el.
„ Mă gândesc cum ar fi fost lupta anticorupție dacă nu aveam o serie de impedimente derivate din decizii ale CCR și modificările legilor justiției, care au redus mult competențele DNA. Noi nu mai beneficiem de sprijinul informativ al structurilor de informații, corupția nu mai este element de siguranță națională, schema de procurori este neocupată în proporție de 40%. În toate rapoartele MCV de anul trecut și de anul acesta se spune că lupta anticorupție continuă. Dar dacă contrareforma din perioada Dragnea ar fi îndreptată am avea rezultate și mai bine. Iar dacă nu se modifică rapid legislația va fi din ce în ce mai greu”.
Șeful DNA atrage atenția că desființarea Secției Speciale este un obiectiv în MCV, care nu va fi ridicat dacă nu este îndeplinit. În plus, spune Bologa, SIIJ este complet ineficientă, iar corupția în sistemul judiciar a dispărut. „Secția trebuie desființată urgent, nu reînființată cu altă denumire”, concluzionează Bologa.
Anticorupția se descurcă cum poate
La rândul său, procurorul Bogdan Pîrlog, copreședinte al Asociației Inițiativa pentru Justiție, spune, pentru Europa Liberă, că justiția și combaterea corupției au dispărut complet din comunicarea publică a autorităților statului, iar anticorupția merge cum poate în actualul cadrul legislativ.
„Anticorupția merge atât de bine cât poate să meargă în cadrul actual trasat, unul în care competențele și mijloacele puse la dispoziția DNA au fost reduse la minim, în care existența SIIJ a fost o modalitate de a bloca multe anchete ale DNA-ului. După ani de zile de atacuri permanente în media, interesul pentru a veni la DNA sau la DIICOT a scăzut simțitor, astfel încât aceste structuri activează cu un număr insuficient de procurori.
Reprezentanții celorlalte autorități ale statului se feresc la maximum de absolut orice temă în legătură cu anticorupția și cu justiția în general. Pare că, din zona media și din comunicarea publică a celorlalte autorități ale statului, justiția a dispărut și cu atât mai mult combaterea corupției. „Nicio nu e o surpriză atâta vremea cât corupția a dispărut din strategia de Securitate națională”, ne declară Bogdan Pîrlog.
Legile justiției, bornă în PNRR
După o îndelungată perioadă de atacuri ale politicienilor și ale unor trusturi media la adresa DNA, a procurorilor anticorupție și a justiției, în general, mai nou se remarcă nouă strategie. Pe de o parte, a fost scoasă de pe agenda publică, iar pe de alta nu s-au reparat stricăciunile aduse legislației în perioada Dragnea. Aceasta deși partidele din fosta coaliție de guvernare promiseseră în campania electorală să facă asta. Deși trecute în programul de guvernare, refacerea competențelor DNA nu a avut loc.
Fostul ministru Stelian Ion spune că, în PNRR, legile justiției au un răgaz destul de mare.
„Văzând aceste poticneli de care m-am lovit personal, eu anticipam că va trece foarte repede legea de desființare a SIIJ. Realitatea ne-a arătat că programul de guvernare a fost încălcat flagrant de UDMR, cu asistența substanțială a PNL. Borna am pus-o un pic mai departe în timp, astfel încât legile să fie discutate în mod rezonabil în Parlament. Nu putem bloca PNRR, legile acestea trebuie adoptate, dar nu forțat, trebuie să fie adoptate într-o variantă care să reprezinte o reformă și să intre în vigoare până la jumătatea anului 2023. Asta e borna din PNRR”.
Actualul ministru al justiției, Cătălin Predoiu, spune, tot cu ocazia Zilei Naționale a Anticorupției, că a semnat proiectul noii Strategii Naționale Anticorupție pe care l-a trimis în procesul de avizare.
Predoiu spune că desființarea Secției Speciale se impune, fiind un obiectiv „stabilit indubitabil prin programul de guvernare”, dar vorbește și de consolidarea încrederii în DNA prin „respectarea tuturor garanțiilor procesuale, ale drepturilor procesuale, a drepturilor şi libertăților în general (…) ceea ce va consolida percepţia că niciun abuz nu va fi comis, că toate anchetele se desfășoară în limită şi cu respectarea legii”.
