Linkuri accesibilitate

Apelul comunității IT: nu trebuie să ratăm reforma autentică pentru digitalizare


Voluntarii Code for Romania au creat plaformele de distribuție a informațiilor oficiale despre pandemie.

Nevoia de adaptare rapidă la condițiile pandemiei a scos la lumină deficiențele României în privința digitalizării. În ajutorul autorităților au venit experți în programare, voluntari care avertizează acum că România nu trebuie să rateze momentul pentru o reformă autentică în domeniul digitalizării.

„Avem în momentul de față o zonă de oportunitate enormă pe tema digitalizării. Dacă în trecut era o temă neprioritară și pentru populație și pentru autorități, pandemia ne-a arătat cât de dependenți suntem de tehnologie în orice moment, și într-un moment de criză, dar și în viața noastră de zi cu zi. E important în momentul de față să începem să creăm contextul benefic în România pentru o digitalizare cu cap,” spune la Europa Liberă Bogdan Ivănel, președinte al Code for Romania, o comunitate de aproape 2.000 de voluntari care identifică și creează soluții digitale pentru problemele României.

După ce a reușit să contribuie la o comunicare accesibilă publicului în timpul pandemiei cu ajutorul platformelor precum Știri oficiale, Date la zi sau Ce trebuie sa fac create de voluntarii săi, Code for Romania se concentrează pe un obiectiv mai larg: promovarea unor politici publice și reforme ale digitalizării „bine făcute".

Lipsa standardelor și a specialiștii IT din sistemul public

„Am văzut în ultimul timp și câteva eșecuri ale digitalizării la nivel național și trebuie să știm că măcar în câteva luni, în câțiva ani, nu le vom mai repeta. Cu toții ne-am lovit de problemele platformei de vaccinare, probleme nu neapărat directe, de ordin tehnic, dar probleme de proiectare, care, din câte înțeleg, au avut și o cauză legată de timp și deci de nivelul de înțelegere a celor care au luat deciziile respective cu privire la procesul de construcție a unei infrastructuri digitale. Dar au fost și alte probleme în ultima vreme, de exemplu rabla pentru electrocasnice pe care lumea o aștepta în decembrie și nu a mai venit. Avem nevoie de reforme structurale. Cu toții vrem să ajungem la soluțiile concrete, dar, în momentul de față, dacă ne concentrăm doar asupra soluțiilor reactive este ca și cum am construi autostrăzi fără să turnăm o fundație. Autostrada asta se surpă dacă o facem așa. Avem nevoie de niște reforme care să creeze contextul unei digitalizări cu cap a României și aici mă refer la niște standarde de livrare a softului guvernamental. În momentul de față, prin lege, noi nu avem niște standarde pe care trebuie să le respecte soluțiile digitale, fie că vin de la Code for Romania, fie că vin de la o instituție publică, fie că vin de la o campanie. Și asta ne face foarte mult rău în momentul de față. Dar avem nevoie și de programe de formare și învățare pentru specialiștii IT din sistemul public. Vorbeam de zona de proiectare a soluțiilor digitale, noi nu avem acești specialiști în momentul de față în România. Nu îi formăm. Nu există niciun mecanism de educare, niciun program pentru acești specialiști pe care noi îi numim 'user experience designers', de care avem nevoie în instituțiile publice pentru a fi siguri că proiectăm soluțiile care să răspundă nevoilor oamenilor”, spune Bogdan Ivănel.

Fonduri europene pentru digitalizare

Prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 750 de miliarde euro, Uniunea Europeană oferă sprijin statelor membre pentru a face față problemelor și consecințelor economice generate de pandemia de COVID-19. România are la dispoziție, în următorii ani, 30,5 miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi. Cel puțin 20 la sută din acești bani trebuie folosiți în zona digitalizării.

„E important să facem aceste reforme și să implementăm proiecte cu cap în următorii ani pentru a atrage acești bani europeni,” spune Bogdan Ivănel. „Suntem într-un moment de tranziție a Guvernului, cu un nou Guvern care nu s-a așezat încă total. Chiar zilele astea încercăm un dialog și încercăm să operaționalizăm acordul și mecanismul de colaborare dintre Code for Romania și Guvernul României. Este foarte important ca în contextul actual, în care pandemia nu a trecut, dar și în contextul general al provocărilor pe care le avem să nu irosim niciun fel de resursă de competență. Și noi suntem în serviciul public și vrem să lucrăm în continuare împreună cu autoritățile. Îi așteptăm și pe ei cât de rapid la discuții. Avem peste 115 soluții digitale deja proiectate care să rezolve din problemele României și pe care ar fi trebuit să le avem 'ieri' în funcțiune și avem 7 politici publice pe care încercăm să le punem în practică”.

Pentru cheltuirea banilor europeni din cadrul MRR, România are un Program Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar după ce în decembrie, ar fi fost criticată dur la Bruxelles pentru lipsa din Program a unor teme importante precum digitalizarea, încearcă acum îmbunătățirea acestuia.

Fișa pentru propuneri de reforme și investiții pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Fișa pentru propuneri de reforme și investiții pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a avut întreaga săptămână consultări publice cu privire la actualizarea PNRR și a anunțat lansarea unei „Fișe de depunere a ideilor de reformă și investiții”. Ministrul Cristian Ghinea scria joi pe pagina sa de Facebook că formularul cu propuneri poate fi trimis autorităților până în 25 februarie.

În consultare publică se află, în paralel, și proiectul de buget pe 2021, în care Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării primește 1,9 miliarde lei, cu 24% mai mult față de 2020.

Ce pot oferi, concret, soluțiile digitale

Cele 115 soluții digitale la care Code for Romania a lucrat deja acoperă 5 zone generale: sănătate, educație, mediu, grupuri vulnerabile și participare civică. În mod concret, acestea abordează soluții pentru probleme ce variază de la sisteme de management pentru cazurile de violență domestică, accesul la servicii de sănătate sau protecția în cazul unui cutremur, până la zone care vizează relația stat – cetățean (o îmbunătățire a site-urilor guvernamentale, platforme unice de servicii și sesizări etc.).

Platformele COVID create de Code for Romania au fost folosite constant de peste 10 milioane de români.
Platformele COVID create de Code for Romania au fost folosite constant de peste 10 milioane de români.

„În ultimul an, a fost o perioadă în care toată comunitatea Code for Romania, sute de voluntari împreună cu staff-ul nostru, a lucrat non-stop, dar a meritat și impactul se vede. Numai ecosistemul COVID a fost folosit constant de peste 10 milioane de români. Zona de task-force, în care ne-am ocupat 100% de lupta anti-COVID a durat circa trei luni, după care am încercat să ne întoarcem la programul nostru obișnuit. Sunt multe probleme pe care România le are și care nu pot aștepta, iar unele dintre ele se agravează chiar în perioada pandemiei. Dacă ne uităm la grupurile vulnerabile, dacă ne uităm la domeniul educației, sunt chestiuni care au nevoie de intervenția noastră și în al doilea rând, societatea civilă are nevoie de intervenția noastră, chiar în vara anului trecut am lansat un nou program care s-a dovedit de succes al Code for Romania, un program de asistență tehnică directă pentru ONG-urile din România.”

Lipsa resurselor naționale în contextul pandemiei de COVID-19 nu a fost abordată doar de comunitatea Code for Romania. Există și inițiative individuale, cum ar fi platforma vaccin.live, pusă la dispoziție de o firmă din Sibiu, care încearcă să ajute populația să aibă acces mai rapid la informațiile despre disponibilitatea din centrele de vaccinare.

O altă pagină folosită în pandemie este graphs.ro, realizată, pro-bono, de Dragoș Vana. În fiecare zi, de aproape un an, acesta preia datele oferite de autorități și le transpune în grafice. Un demers simplu ,din punct de vedere „tehnic”, spune el la Europa Liberă, dar care ia mult timp pentru că „datele oferite nu sunt în format electronic. Să le publici pe internet nu înseamnă că ele sunt în format electronic, era utilă o formă de publicare care să asigure o ’copiere’ rapidă și riguroasă. Eu le copiez manual, cu copy-paste, din comunicate. E bine că am fost forțați, ca țară, să accelerăm digitalizarea”, spune el, dar mai este nevoie de mulți pași înainte. De altfel, o politică de „open source” și crearea unei infrastructuri de reutilizare de produse informatice între instituții publice, este printre propunerile făcute de Code for România în cadrul discuțiilor referitoare la digitalizare și folosirea eficientă a banilor europeni din cadrul Mecanismului de Reziliență.

Grafic al vaccinării împotriva COVID-19 realizat de Dragoș Vana pentru pagina sa, graphs.ro
Grafic al vaccinării împotriva COVID-19 realizat de Dragoș Vana pentru pagina sa, graphs.ro

Soluții pentru o digitalizare de succes

Potrivit Code for Romania, digitalizarea nu înseamnă „livrarea unor soluții punctuale, ci proiectarea unei infrastructuri strategice”, iar organizația propune 6 acțiuni strategice pentru crearea cadrului de transformare digitală a României:

  • 1. Programe de formare în învățământul superior pentru specialiști în UX/UI design
  • 2. Formarea de echipe interdisciplinare pentru auditarea nevoilor instituționale și proiectarea de sisteme adecvate, interoperabile și optime din punct de vedere economic.
  • 3. Dezvoltarea de resurse de învățare pentru personalul IT din instituții publice.
  • 4. Politica Open Source a României și crearea infrastructurii de reutilizare de produse informatice între instituții publice
  • 5. Stabilirea prin lege a unor standarde de livrare/acceptanță exhaustive pentru soluțiile software guvernamentale
  • 6. Crearea unui „Civic Hall”, un spațiu de întâlnire și colaborare între instituțiile publice, ONG-uri și mediul academic.

Code for Romania a identificat și 8 așa-numite „ecosisteme de care România are nevoie pentru Planul Național de Redresare și Reziliență”:

  • 1. Ecosistemul de legiferare și transparență, un construct de aplicații web, interconectate la nivelul unei platforme guvernamentale unice, destinate asigurării unui nivel sporit de eficientizare a redactării de acte normative, a proceselor de consultare cu societatea civilă și de furnizare a informațiilor de interes public.
  • 2. Website Builder, soluție de construcție de platforme pentru instituțiile publice centrale și locale
  • 3. Portal unic de sesizări: Public Report, oferirea unei soluții facile de raportare a problemelor întâlnite precum și de urmărire a răspunsului și stadiului soluționării problemelor.
  • 4. Portal unic de servicii pentru cetățeni
  • 5. Ecosistem de digitalizare în sănătate
  • 6. Ecosistem de educație pentru mediu
  • 7. Digitalizarea sistemului judiciar
  • 8. Sistem unic de gestionare a transportului public

Facebook Forum

George Simion, AUR, despre pașaportul Covid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:28 0:00
XS
SM
MD
LG