„Numai un guvern legitim, funcțional și orientat după un program de guvernare agreat de cele trei formațiuni poate propune cetățenilor săi proiecte credibile și, pe acest fundal, fiecare zi de întârziere costă”, spune la Europa Liberă analistul economic Dragoș Cabat.
El atrage atenția că pandemia a schimbat fundamental modelul după care va fi creionat bugetul și că banii europeni nu vor fi obținuți pe baza promisiunilor de campanie electorală, ci în urma unor negocieri extrem de complicate, pentru care executivul de la București va trebui să fie pregătit.
30 de miliarde de euro pentru redresare economică, lăsați deocamdată în așteptare
România beneficiază de 30 de miliarde de euro, bani europeni pentru revenirea economică post-pandemie. Sunt fonduri nerambursabile sau împrumuturi la dobânzi mici. Guvernul PNL condus de Ludovic Orban a început negocierea Programului Național de Redresare și Reziliență încă din campania electorală și a promis că din acești bani se vor construi autostrăzi și spitale regionale.
Comisia Europeană nu a girat însă aceste proiecte, din moment ce decizia finală privind aprobarea tuturor planurilor naționale va fi luată abia în aprilie 2021.
Recent, surse citate de G4media susțin că Bruxelles-ul ar fi criticat dur guvernul român la discuțiile tehnice, pentru că nu a inclus proiecte ce vizează reforme în Energie, Educație sau Mediu. Iar digitalizarea și competitivitatea economică lipsesc din strategie.
În acest context, analistul economic Dragoș Cabat explică la Europa Liberă că guvernul va trebui să-și facă bine temele și să negocieze ferm la Bruxelles, pentru că și acolo România va trebui să convingă.
Cu cât partidele întârzie mai mult în formarea unei coaliții, cu atât șansele de a propune proiecte și de a atrage bani scad, adaugă Dragoș Cabat.
„Sigur că Uniunea Europeană își dorește să aloce aceste sume pentru acele domenii care cresc competitivitatea și care să ne ducă în secolul în care ne aflăm. Din păcate, deși ne lăudăm cu forța IT-ului, mediul de afaceri în ansamblu e încă în urmă din punct de vedere al creativității și al cercetării-dezvoltării. Domeniile unde noi avem mai mult nevoie să investim sunt cele legate mai degrabă de infrastructura primară. Va exista cu siguranță acest conflict între domeniile unde și-ar dori Comisia Europeană să alocăm noi bani și cele unde putem noi fizic să o facem.
Este ca și cum unui om desculț și care merge în căruță i-ai oferi bani să construiască rachete inter-galactice. Mai întâi trebuie să îi dai o pereche de șoșoni și o mașină. Cu siguranță vor exista critici. Ele sunt întemeiate. Pe de altă parte necesitățile României sunt încă la nivel de infrastructură, cu tot ce înseamnă ea. Drumuri, căi ferate, apă-canal, pentru ca toaletele să nu mai fie în fundul curții”, subliniază analistul.
Bugetul și soarta schemelor de sprijin pentru IMM-uri, incerte
Când nu există un buget nou aprobat și se intră, astfel, în anul următor (cum probabil că se va și întâmpla), atunci se fac, lună de lună, cheltuielile din bugetul anului precedent. Nu ar fi pentru prima dată când s-ar întâmpla acest lucru.
Detaliul apărut însă în plus, în comparație cu orice situație din trecut este microscopic, dar atât de puternic încât a declanșat o pandemie. Urgența sanitară mătură orice umbră a vechilor bugete, iar guvernul, odată format, va trebui să o ia aproape de la zero:
„Anul acesta a fost un an special, pentru că bugetul pe 2019 nu prevedea sume pentru pandemie și pentru criza de sănătate. Între timp, prin rectificările bugetare, s-au dat foarte mulți bani în plus către Sănătate, administrație publică și altele. E nevoie de un buget pentru 2021 cât mai rapid. Un buget pe care să îl cunoaștem și care să țină cont de criza de sănătate. Spre deosebire de alți ani, când mergeam liniștiți după un buget anterior pentru că era o situație de normalitate, acum nu este așa, iar bugetul anului 2021 va arăta și va fi construit total diferit.
Schemele de ajutor pentru afacerile mici și mijlocii se pot prelungi. Nu știu însă în ce măsură un guvern interimar poate elibera asemenea sume. Depinde prin ce ce legi s-a creat cadrul normativ și nu știu dacă are guvernul interimar autoritate. Nici Parlamentul nu lucrează, guvernul nu poate da ordonanțe, așa că e complicat. Ar fi mult mai simplu dacă am avea un guvern instalat, legitim și funcțional”, explică Dragoș Cabat.
Amânarea plății ratelor. Ce putere de decizie are cu adevărat guvernul ?
În plină campanie electorală, întrebat dacă guvernul va prelungi și în 2021 facilitatea prin care posesorii de credite își pot amâna ratele bancare, Ludovic Orban sugera că „nu poate fi vorba de o amânare, cât de o așezare mai rațională a costurilor de rambursare a creditelor”. Premierul atunci în exercițiu știa însă că decizia nu ține strict de guvern, ci mai degrabă de băncile comerciale autohtone. Care, la rândul lor, depind de deciziile luate de Banca Centrală Europeană, explică Dragoș Cabat:
„Aceasta a fost una din măsurile luate copy paste din alte țări din Uniunea Europeană. Și nu depinde 100% de guvernul român, ci mai degrabă de Banca Centrală Europeană, dacă va păstra facilitatea pentru băncile comerciale din Uniune ca sumele respective neîncasate de la clienți în perioada pandemiei să nu fie provizionate. Aici este totul: dacă sumele nu sunt provizionate, atunci băncile comerciale ar putea să prelungească facilitățile respective.
Dacă nu, orice nouă amânare ar însemna depozite pe care ar trebui să le facă băncile comerciale, care au impact direct asupra profitabilității lor. Deci nu este un joc unde guvernul României este singurul actor. Aș zice chiar că este chiar puțin important. Mai întâi este Banca Centrală Europeană, apoi Banca Națională (BNR) și băncile comerciale. Guvernul, oricare ar fi el, poate să-și exprime doar o dorință”, subliniază Cabat.
La ultima rectificare bugetară Ministerul de Finanțe a estimat deficitul bugetar la 9,1% din produsul intern brut și o scădere a economiei de 4,2%, anul acesta. Deficitul bugetar se apropie astfel de 100 de miliarde de lei, pe fundalul cheltuielilor generate de pandemie, dar și al creșterii pensiilor, cu 14 procente, în luna septembrie.
Facebook Forum