Linkuri accesibilitate

Cum a fost posibilă vandalizarea monumentelor din fața Ministerului de Interne. Cel care le-a mâzgălit cu obscenități, expertizat psihiatric


Patru monumente istorice din București au fost vandalizate de un arhitect.

Pe mai multe monumente istorice din centrul Capitalei au fost desenate obscenități și „Steaua lui David”, simbol folosit în acte antisemite. Autorul este expertizat psihiatric. Cazul ridică însă o întrebare gravă: cine păzește monumentele istorice simbol din chiar centrul Bucureștiului?

Michael Dragoș Neațu este de meserie arhitect și, pe internet, se prezintă ca designer și preparator al elevilor de liceu care doresc să intre la Facultatea de Arhitectură.

În urmă cu trei ani, Neațu a publicat un anunț de meditații, tariful fiind de 80 de lei pentru două ore și jumătate.

Neațu promitea că „te voi crește pas cu pas, în modul cel mai eficient posibil astfel încât să dezvolți de la zero toate calitățile necesare pentru admiterea la facultatea de arhitectură aleasă de tine. (din țară sau străinătate)”.

Acum Michael Dragoș Neațu este cercetat pentru distrugere și profanarea lăcașurilor de cult și monumentelor, după ce a scris, săptămâna trecută, cu vopsea pe pereții unei biserici și pe statuile- simbol din centrul Bucureștiului.

El a recunoscut faptele atât în fața anchetatorilor, cât și a presei.

Expertiză la medicină legală

Surse din poliție au declarat pentru Europa Liberă că acesta nu are un istoric medical privind internări la psihiatrie.

În timpul anchetei, însă, a fost incoerent și a dat răspunsuri care nu aveau legătură cu întrebările anchetatorilor.

Procurorul de caz a stabilit ca el să fie expertizat pentru a se stabili dacă are discernământ.

„Individul are calitatea de inculpat, a fost reținut 24 de ore și ulterior cercetat sub control judiciar. S-a dispus o expertiză psihiatrică pentru a stabili dacă a avut discernământ când a comis faptele. În același timp a fost făcută o percheziție la domiciliul acestuia, unde s-au descoperit spray-urile pe care le-a folosit la comiterea faptei”, a declarat procuroarea Simona Anghel, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 București, pentru Europa Liberă.

Imediat după reținere, Neațu a fost întrebat de jurnaliști de ce a vandalizat monumentele din oraș.

„Pentru a repara onoarea ordinului masonic, care a fost trădat și furat... Eu sunt reîncarnat din a cincea viață, da. Nu (consum instanțe interzise, n. red) Nu este vorba de o iluzie sau despre o ideologie. Este religia masonică, care consider că a fost furată ca bun intelectual, ca bun spiritual, înlocuită prin bafometism, satanism, care a luat forma religiei creștine”, a apucat să spună arhitectul înainte de a fi urcat în mașina poliției, potrivit Știrile ProTV.

Dragoș Mihai Neațu, bărbatul care a scris mesajele antisemite din București, a recunoscut faptele.
Dragoș Mihai Neațu, bărbatul care a scris mesajele antisemite din București, a recunoscut faptele.

Monumentele istorice vandalizate de Michael Dragoș Neațu sunt:

  • pereții lăcașului de cult Biserica „Sfântul Nicolae Dintr-o Zi”, aflată pe Str. Academiei nr. 22, Sector 1;
  • gardul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, aflată pe Str. Scaune nr. 2, Sector 3;
  • ansamblul monumental Memorialul Renașterii din Piața Revoluției;
  • ansamblul Monumental de statui ale lui „Iuliu Maniu”, aflat în Piața Revoluției.

Memorialul Renașterii - monumentul Revoluției Române, ansamblul de statui „Iuliu Maniu” și o altă biserică vandalizată, Kretzulescu, se află la distanță extrem de mică de Muzeul Național de Artă al României și de patru ministere ale României. Cele trei sunt în fața sediului Ministerului de Interne - teoretic, una dintre clădirile cele mai păzite din București. La câteva sute de metri sunt ministerele Sănătății, Energiei și cel al Muncii.

Toate monumentele vandalizate la începutul lui ianuarie 2025 sunt în centrul Capitalei. Memorialul Revoluției și Biserica Kretzulescu sunt chiar în fața sediului Ministerului Afacerilor Interne.
Toate monumentele vandalizate la începutul lui ianuarie 2025 sunt în centrul Capitalei. Memorialul Revoluției și Biserica Kretzulescu sunt chiar în fața sediului Ministerului Afacerilor Interne.

Cu toate acestea, nici polițiștii care asigurau paza ministerelor și muzeului, nici alți locuitori din centrul orașului nu l-au văzut pe Neațu când mâzgălea monumentele.

În plus, au fost vopsite cu albastru simbolurile dedicate Revoluției din 1989 din Piața Universității, dar și ansamblul statuar din fața Teatrului Național. Pe unele monumente, bărbatul și-a scris și inițialele: „D.M.N”.

Pereții Bisericii Kretzulescu au fost vandalizați de un arhitect. Acesta este cercetat sub control judiciar.
Pereții Bisericii Kretzulescu au fost vandalizați de un arhitect. Acesta este cercetat sub control judiciar.
Unele dintre monumentele vandalizate de arhitect se află în apropierea Ministerului de Interne.
Unele dintre monumentele vandalizate de arhitect se află în apropierea Ministerului de Interne.

În condițiile în care multe clădiri ale orașului sunt vandalizate în principal cu desene de tip grafitti, am întrebat Polița Locală a Municipiului București câte contravenții a dat anul trecut pentru acest tip de acțiuni.

„În anul 2023, polițiștii locali au constatat și aplicat un număr de 23 sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor fiind de 14.400 lei, pentru faptele prevăzute și sancționate de Legea 61/1991, scrierea sau desenarea, fără drept, pe perețíi clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosință comună aflate în locuri publice”, susține Poliția Locală.

Instituția mai precizează că are în desfășurare „o amplă acțiune de identificare și sancționare a persoanelor care murdăresc cu graffiti monumentele istorice, statuetele, fațadele clădirilor sau mobilierul urban, aflate pe itinerarul de patrulare.”

Am încercat să-l contactăm pe arhitectul Neațu, dar acesta și-a închis telefonul.

Potrivit legii, atât Poliția București, cât și Poliția Locală au atribuții în supravegherea monumentelor din oraș. De exemplu, cea locală are un Serviciu de Ordine și Liniște Publică, Monitorizare Obiective.

Doar 11 clădiri păzite permanent

Potrivit raportului de activitate pe anul 2022, Serviciul are în monitorizare permanentă șapte imobile monumente istorice aflate în subordinea Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, două imobile în administrarea Direcției Generale Situații de Urgentă, Statistici și Strategii, un monument de for public al doctorului Haralambie Botescu și sediul poliției locale din Calea Moșilor nr. 13.

În 2022, acest serviciu al Poliției Locale a dat 3.329 de sancțiuni - valoarea lor totală e de 1.540.000 de lei. A soluționat 1.630 de sesizări din partea cetățenilor și a verificat 360 de petiții.

Potrivit Codului Penal, „distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Dacă fapta prevăzută în alin. (1) priveşte bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani”.

Din 2011 și până în prezent, s-au făcut doar două rechizitorii privind infracțiunea de distrugere și profanare a lăcașurilor de cult.

Geamuri sparte

Potrivit portalului instanțelor de judecată, în august 2022, Judecătoria Răducăneni a condamnat doi adolescenți la pedepse educative neprivative de libertate, după ce au distrus mai multe felinare de la morminte și au spart geamul unei troițe dintr-un cimitir sătesc.

Unul dintre ei a fost obligat să semneze săptămânal la Serviciul de probațiune Vaslui timp de o lună, iar celălalt în fiecare weekend, timp de 3 luni.

Al doilea caz vizează spargerea cu pietre a geamurilor unei biserici din Bacău.

Inculpatul a susținut că a avut un conflict cu o persoană cu funcție de conducere în sistemul bisericesc ce dorea să se căsătoreasca cu mama sa, lucru care ar fi condus la evacuarea sa din locuința comună. Bărbatul a fost achitat.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

XS
SM
MD
LG