Linkuri accesibilitate

Putin poate fi arestat pe teritoriul Armeniei după aderarea țării la CPI


 Parlamentul armean a votat marți aderarea la CPI. Decizia trebuie ratificată de președintele Armeniei, iar documentul este apoi depus la secretarul general al ONU. Decizia intră în vigoare la 60 de zile de la ratificare.
Parlamentul armean a votat marți aderarea la CPI. Decizia trebuie ratificată de președintele Armeniei, iar documentul este apoi depus la secretarul general al ONU. Decizia intră în vigoare la 60 de zile de la ratificare.

Parlamentul Armeniei a votat marți aderarea țării la Curtea Penală Internațională (CPI), o mișcare care încordează și mai mult legăturile țării cu vechiul ei aliat Rusia, după ce instanța a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin din cauza evenimentelor din Ucraina.

Luna trecută, Moscova a spus că efortul Ervanului de a se alătura Curții Penale Internaționale este un „pas neprietenesc”, iar Ministerul de Externe al Rusiei l-a convocat pe ambasadorul Armeniei la Moscova, transmite Associated Press.

Țările care au semnat și ratificat Statutul de la Roma, prin care a fost creată Curtea, sunt obligate să-l aresteze pe Putin dacă intră pe teritoriul lor. Președintele rus, Vladimir Putin, a fost inculpat pentru crime de război după deportarea forțată a copiilor din teritoriile ocupate din Ucraina.

Ulterior, Armenia a încercat să asigure Rusia că Putin nu va fi arestat dacă va intra în țară.

Totuși, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat decizia de marți a parlamentului armean ca „incorectă”, spunând că va ridica semne de întrebare suplimentare la Moscova privind relația dintre cele două țări, deși Armenia este „aliatul nostru, un stat prietenos, partenerul nostru și multe ne unesc cu poporul armean frate.”

Întrebat dacă Putin ar trebuie să se abțină să călătorească pe teritoriul Armeniei, Peskov a adăugat: „Desigur, nu am dori ca președintele să fie nevoit vreodată, indiferent de motiv, să refuze o vizită în Armenia”. El a spus că este nevoie de o soluție diplomatică care va fi discutată cu Erevanul.

Oficialii armeni au susținut că această mișcare nu are nimic de-a face cu Rusia și a fost determinată de ceea ce ei numesc agresiunea Azerbaidjanului împotriva țării lor.

Parlamentarii au votat pentru ratificarea Statutului de la Roma cu un vot de 60-22.

Decizia trebuie ratificată de președintele Armeniei, iar documentul este apoi depus la secretarul general al ONU.

Decizia intră în vigoare la 60 de zile de la ratificare.

Relațiile Armeniei cu Rusia s-au deteriorat semnificativ în ultimii ani.

În 2020, Moscova a intermediat un acord care a pus capăt unui război de șase săptămâni între Armenia și Azerbaidjan, prin care Armenia a fost mandatată să cedeze Azerbaidjanului porțiuni mari de teritoriu din Nagorno Karabah și din jurul său, regiune cu o populație predominant armeană.

Rusia a trimis apoi aproximativ 2.000 de trupe de menținere a păcii în regiune, iar Armenia a acuzat trupele ruseși că nu au reușit să prevină ostilitățile, care au condus la preluarea controlului deplin al Azerbaidjanului asupra regiunii.

La rândul său, Kremlinul l-a acuzat pe premierul armean Nikol Pașinian că a grăbit căderea regiunii Nagorno-Karabah prin recunoașterea suveranității Azerbaidjanului asupra regiunii.

De asemenea, Moscova dă vina pe Erevan pentru deteriorarea legăturilor cu Rusia prin apropierea de Occident, inclusiv prin găzduirea trupelor americane pentru exerciții militare comune.

În luna martie a acestui an, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus, pe care-l acuză de deportarea copiilor ucraineni în Rusia.

Mandatul a fost emis după ce Putin a emis un decret de accelerare a acordării cetățeniei ruse copiilor ucraineni puși în adopție în Rusia după ce au fost deportați forțat.

Odată ce va deveni membră a CPI, Armenia va fi obligată să-l aresteze pe Putin dacă președintele rus va intra pe teritoriul său.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG