Linkuri accesibilitate

 
Ce misiune au avut mercenarii români în Republica Democrată Congo și cum au fost evacuați din zona aflată în conflict

Ce misiune au avut mercenarii români în Republica Democrată Congo și cum au fost evacuați din zona aflată în conflict


290 de români au scăpat din infernul din Republica Democrată Congo. A fost un efort concertat al autorităților din România, al Națiunilor Unite și al camarazilor lor din țară. Românii au ajuns ca mercenari în Africa, cu misiunea de a instrui militarii congolezi pentru protecția civililor.

Din Goma, un oraș din estul Republicii Democrate Congo – acolo unde se refugiaseră inițial în misiunea ONU –, vor ajunge în capitala Rwandei, Kigali, de unde vor fi aduși în țară cu avioane închiriate de foștii camarazi.

Primii mercenari români au ajuns în Goma, Republica Democrată Congo, în decembrie 2023, sub conducerea lui Horațiu Potra, un fost lider din Legiunea Străină.

Recrutați în principal din rândul foștilor militari români, mulți dintre ei veterani ai Legiunii Străine Franceze, acești mercenari au fost implicați în misiuni de antrenament și suport logistic pentru forțele guvernamentale congoleze în lupta împotriva grupărilor rebele, în special M23, scrie pressone.ro.

În 2024, patru dintre românii aflați în misiune în Republica Democrată Congo au fost uciși în urma unor atacuri ale rebelilor.

În august 2024, o echipă a televiziunii publice a realizat un reportaj chiar în Goma, acolo unde erau peste 1.000 mercenarii români. Între ei, foști militari din Armată sau serviciile secrete românești.

În reportaj apare și Horațiu Potra, care explică care este rolul misiunii românilor și care e situația din teren. Una dificilă. Posturile românilor fuseseră mutate de curând din cauza ofensivei rebelilor, iar în acel moment în Goma se putea intra doar pe calea aerului sau pe lacul din apropiere.

E mai spunea că românii care participau la misiune nu erau asigurați pentru că nicio firmă de profil nu încheie polițe pentru astfel de activitate.

Mercenarii români erau plătiți cu 5.000 de dolari pe lună, conform informațiilor Antena 1.

„Misiunea noastră în Congo a fost să instruim militarii congolezi”

Valentin Juncu a fost în Legiunea Străină, al doilea Regiment Străin de Parașutiști (2°REP), timp de 17 ani și jumătate. Mai are încă nouă ani de rezervă operatională în același regiment.

Valentin Juncu, fost luptător în Legiunea Străină.
Valentin Juncu, fost luptător în Legiunea Străină.

Cu Legiunea a ajuns în misiuni în Kosovo, Gabon, Djibouti, Coasta de Fildeș, Senegal, iar apoi a fost consultant în securitate in Niger, Republica Democrată Congo și Ciad.

În R.D. Congo a ajuns în decembrie 2023, ca director de operațiuni al grupului de români.

„Inițial, am fost 95 de oameni, după care am ajuns la 1.250 apoi numărul a mai scăzut. Am plecat acolo doar 95 de oameni, dar nu puteam să instruim mii de militari congolezi care nu aveau nici măcar bazele elementare de armată.”

Din martie 2024, din motive personale, s-a retras. De patru zile vorbește non stop la telefon – își ajută camarazii rămași să iasă din zona de conflict și să ajungă acasă în siguranță. A avut emoții mari până când cei 290 de români nu au fost în siguranță, în Rwanda.

„În Congo a fost o forță multinațională cu sud-africani, burundezi, chilieni care a contribuit la aceste misiuni – protecția civililor și instrucția militară”, povestește Valentin Juncu.

Misiunea lor a fost evaluată de ONU și sunt rapoarte care vorbesc despre contribuția lor la protecția civililor.

„Nu am trecut la atac nicodată, avem rapoartele ONU prin care observatorii lor au văzut clar care a fost contribuția noastră acolo, ca protecție și ca instrucție, și nu au avut nimic ce să ne reproșeze”, spune el.

În momentul în care rebelii au atacat, românii au fost nevoiți să se retragă, pentru că misiunea lor nu era de a intra în luptă.

„La un moment dat, când au fost lăsați singuri, când armata congoleză a plecat, au trebuit să se retragă din fața inamicului, pentru că asta ar fi înseamnat să intre în luptă directă cu inamicul, ceea ce nu puteau să facă”, explică el de ce românii s-au retras în baza ONU din Goma.

Românii care au sunt în R.D. Congo nu mai sunt sub contract cu firma lui Horațiu Potra, susține Valentin Juncu.

Imagini de la evacuarea românilor din Congo.
Imagini de la evacuarea românilor din Congo.

„Au fost inițial angajați de Horațiu Potra, dar după ce acesta s-a retras, anul trecut, nu mai știu sub ce structura au lucrat.[...] Presa spune multe doar din interes. Și Potra ajută la evacuarea lor”.

Din experiența pe care a avut-o în Congo, Valentin Juncu crede că nu etnia este motivul conflictului, ci multitudinea de resurse pe care țara africană o are și pe care le râvnesc toate puterile lumii.

„Eu am fost acolo un an și patru luni, și am văzut multe. Oamenii trăiesc foarte bine, rwandezii trăiesc în Goma foarte bine cu congolezii. Nu se urăsc între ei, chiar dacă au anumite rezerve unii față de ceilalți, asta nu-i oprește să facă afaceri împreună”, explică el.

„E ceva foarte ciudat ce se întâmplă acolo. Ceva de la nivel înalt”.

Misune contracronometru – evacuarea românilor

Pe 26 ianuarie, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a anunțat că aproximativ 290 de români sunt blocați în Congo, în mijlocul unui conflict armat.

„Au fost primite solicitări de asistență consulară din partea familiilor acestora. Conflictul de lungă durată din regiunea Nord Kivu este în evoluție dinamică și imprevizibilă. Situația actuală din teren este extrem de volatilă și periculoasă”, a transmis MAE.

Același minister a anunțat că a înființat o celulă de criză și că se va ocupa de aducerea în țară a românilor.

Între timp, veștile venite din Goma erau tot mai rele. Conflictul dintre rebeli și armata congoleză se acutiza.

În urma violențelor, patru dintre români au fost răniți și evacuați imediat din zona de război.

Ceilalți au așteptat, în sediul misiunii ONU din Goma, evacuarea.

În dimineața zilei de 29 ianuarie, românii au fost îmbarcați în autocare și transportați către granița cu Rwanda, aflată la doar câțiva kilometri. Un drum care putea fi periculos.

În țară, foștii camarazi au ținut permanent legătura cu ei și au ajutat la evacuarea lor.

„Intervenția Ministerului de Externe a fost extrem de importantă”, spune Valentin Juncu, unul dintre foștii mercenari din Congo.

După ce au trecut granița, românii au fost preluați de alte autocare, de această dată rwandeze. Vor fi cazați în Kigali, capitala Rwandei, într-o zonă tampon, până când vor ajunge cele două avioane care îi vor aduce în România.

„Avioanele vor fi plătite de Potra, în special. Vor contribui toți foștii camarazi care pot”, explică Valentin Juncu.

Conflictul din R.D. Congo

Conflictul din estul Republicii Democrate Congo (RDC) implică gruparea rebelă M23, care a reluat ofensiva împotriva guvernului congolez în 2022.

M23, formată inițial în 2012, din dezertori ai armatei congoleze, este compusă în mare parte din etnici tutsi și a fost acuzată de legături cu Rwanda, deși autoritățile de aici neagă aceste acuzații.

În ianuarie 2025, M23 a capturat orașul strategic Goma, capitala provinciei Nord-Kivu, provocând o criză umanitară majoră.

Soldați congolezi ajung la clădirea ambasadei Rwandei jefuită de protestatari, în Kinshasa, Republica Democrată Congo, pe 28 ianuarie 2025. REUTERS/Justin Makangara
Soldați congolezi ajung la clădirea ambasadei Rwandei jefuită de protestatari, în Kinshasa, Republica Democrată Congo, pe 28 ianuarie 2025. REUTERS/Justin Makangara

Peste 100 de persoane au fost ucise și aproximativ 1.000 rănite, spitalele fiind copleșite de numărul mare de victime.

S-au raportat violuri, jafuri și atacuri asupra unităților medicale, iar peste 500.000 de persoane au fost strămutate doar în luna ianuarie.

Situația a generat proteste în capitala Kinshasa, unde manifestanții au atacat ambasadele țărilor despre care consideraru că sprijină M23. Statele Unite și alte națiuni au cerut cetățenilor lor să părăsească RD Congo din cauza intensificării violențelor.

Conflictul are rădăcini în tensiunile etnice, precum și pentru controlul resurselor minerale bogate din regiune, inclusiv coltanul și aurul.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Simona Cârlugea

    A intrat în echipa Europa Liberă România în mai 2023. Lucrează în presă din 1994, și a trecut prin radio, televiziune și presă scrisă.

    A condus echipa de știri de la TVR Craiova mai bine de 10 ani, apoi, alți șase ani, pe cea de la Digi24 Craiova. A colaborat cu BuletindeBucurești.ro și Factual.ro. Este specializată în investigații și urmărirea banului public.

XS
SM
MD
LG