Linkuri accesibilitate

Ascensiunea Chinei ridică sprâncenele la Kremlin


Președintele Chinei, Xi Jinping, alături de cel rus, Vladimir Putin, la Teatrul Balșoi, în vara lui 2019

China își crește constant influența în Asia Centrală, fiind pe urmele Rusiei, după cum arată trendul din ultima vreme, care ar putea submina puterea Moscovei în următorii zece ani, relevă un raport realizat de Wilson Center.

Beijingul cultivă influența în foste republici sovietice din zona sa de graniță, care tradițional s-au aflat de-a lungul timpului sub stăpânirea Moscovei. Sunt țări cărora China le vinde arme din ce în ce mai multe, unde se realizează programe de antrenament și avanposturi militare.

De la căderea URSS, Rusia a menținut statutul de garant de securitate pentru aceste țări, chiar și după ce Kremlinul a ajuns să se resemneze în privința supremației economice a Chinei în Asia Centrală.

Mai mulți comentatori descriu dinamica Beijingului și a Moscovei în regiune ca pe o diviziune a muncii, o ecuație în care Rusia modelează Asia Centrală prin pârghiile sale politice și militare, în vreme ce China, în calitate de creditor și strateg al creșterii economice, prin intermediul programului său de finanțare a infrastructurii Centură și Drum, supranumit Noul Drum al Mătăsii.

Autorii raportului citat susțin că regimul comunist chinez a făcut incursiuni semnificative în ultimii ani în domeniul securității, încălcând echilibrul păstrat între cele două puteri, care anunță, pe viitor, o sursă de tensiune între China și Rusia.

„Continuăm să vorbim despre existența unei diviziuni precise în Asia Centrală, în cadrul căreia Rusia se ocupă de securitate, iar China, de economie, dar, de fapt, această împărțire a rolurilor se destramă”, consideră Bradley Jardine, într-o discuție cu Europa Liberă. „China este deja un actor puternic în regiune”, este de părere sursa citată.

Președintele Chinei,Xi Jinping, Emomali Rahmon, Dușanbe, 15 Jun2019
Președintele Chinei,Xi Jinping, Emomali Rahmon, Dușanbe, 15 Jun2019


Schimbarea poate fi observată în comerțul cu arme dintre China și guvernele asiatice, care se contabilizează într-un procent de 18% din armamentul aflat în regiune și provenit din China în ultimii cinci ani - este o creștere dramatică față de 1,5%, cât reprezenta proporția între 2010 și 2014.

Armamentul este de diferite categorii, de la arme convenționale și vehicule de transport militar la echipamente de tehnologie înaltă, cum ar fi dronele militare, care, în mod tradițional erau furnizate pe piața internațională de Statele Unite și Israel.

China a construit în regiune primele facilități militare, punând bazele unei prezențe încă nesemnificative, dar cu potențial de creștere, în Tadjikistan, de pildă, țară care are 1.356 km cu Afganistan și 476 km cu China.

Un reportaj de anul trecut al Washington Post relata despre o adevărată colecție de baze militare și personal chinez pe teritoriul Tadjikistanului. Tot atunci, Wall Street Journal a scris despre un acord secret între China și Tadjikistan, prin care Beijingul urma să recondiționeze sau să construiască între 30 și 40 posturi de santinelă pe partea tadjică a graniței cu Afganistan.

Vânzarea de arme de către Rusia în regiune a plutit ani de zile în jurul a 60% din total, ceea ce înseamnă că avantajul pe care l-a câștigat China pe această piață nu a diminuat cota rusească, însă, așa cum indică raportul lucrurile s-ar putea schimba în anii care vin.

„Multă lume crede că Rusia și China se află deja în competiție, însă cercetările noastre arată că încă nu a început confruntarea”, spune Jardine. „În condițiile în care China va continua să crească în calitate de furnizor de armament, va ajunge să muște din cota de piață a Rusiei, iar în acel moment s-ar putea să vedem apariția tensiunilor” între cele două forțe globale.

Dominația Rusiei continuă

Federația Rusă este încă forța militară proeminentă a regiunii și cea mai mare furnizoare de armament în regiune.

Șeful armatei kârgâze, Rayimberdi Duishenbiev, și ministrul apărării din Rusia, la baza aeriană rusească din Kant/Kârgâzstan
Șeful armatei kârgâze, Rayimberdi Duishenbiev, și ministrul apărării din Rusia, la baza aeriană rusească din Kant/Kârgâzstan


Moscova își întreține facilitățile de-a lungul Asiei Centrale, incluzând mai mult de 7.000 trupe staționate în Tadjikistan, o bază aeriană în Kârgâzstan și conduce Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (înființată în 1992, după căderea URSS care reunește șase țări foste sovietice, sub conducerea Rusiei)

Rusia a încercat în ultimii ani să-și mențină influența în statele din Caucaz care au fost odată membre ale URSS, cu precădere cele din Asia Centrală, prin crearea unor noi graniţe „imperiale”, întărindu-și puterea periferică prin relații cu țări ca India și China. Deopotrivă, crearea OTSC a reflectat și dorinţa Rusiei de a preveni extinderea graniţelor euro-atlantice spre Est şi, de asemenea, pentru a menţine în sfera sa de influenţă militară „vecinătatea apropiată”.

China și Rusia au menținut în ultimii ani un parteneriat mai larg, respingând potențialul de instabilitate reprezentat de Afganistan și luptând cu tendințele de sorginte extremistă și teroristă în regiune.

Beijingul privește Asia Centrală ca pe un tampon între regiunea autonomă a uigurilor, unde regimul comunist chinez a încarcerat în lagăre de muncă forțată și școli de reeducare peste un milion de uiguri și alte minorități musulmane.

China și Rusia sunt, pe de altă parte, unite împotriva rivalului lor comun, Statele Unite. Ambele țări au colaborat pentru a reduce influența americană în regiune, salutând închiderea bazei militare a SUA din Kârgâzstan, în 2014, precum și retragerea din Afganistan.

China merge pe cont propriu

În vreme ce ambele țări se bazează pe o combinație între legături bilaterale și organizații multilaterale, raportul Wilson Center notează că Beijingul își dezvoltă în regiune propriile inițiative separat de Rusia.

În 2017, Moscova a insistat ca India și Pakistanul să se alăture Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), o manevră pe care mulți dintre observatori au perceput-o ca pe un mod de a dilua organizația și de a scădea rolul Chinei, prin includerea a două state cu propiul lor istoric disfuncțional.

Replica Beijingului a fost să se îndrepte către o altă organizație, în care Rusia nu era membră - Cvadrilaterala Mecanismului de Cooperare și Coordonare (CMCC), unde Afganistan, China, Pakistan și Tadjikistan luptă împotriva terorismului. De asemenea, gărzile patriotice chineze au efectuat exerciții și și-au intensificat colaborarea cu cele din Kârgâzstan, Uzbekistan, Tadjikistan, evenimente care au atras atenția Moscovei. Raportul citat menționează că Rusia a răspuns prin activități similare, în parteneriat cu Uzbekistanul.

„Rusia este privită în cercurile chineze ca o putere aflată în declin - spune Jardine - iar China se pregătește acum pentru momentul în care va depăși Rusia”.

Facebook Forum

VIDEO

Bulgarii protesteză împotriva construcțiilor ilegale din arii protejate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:04 0:00
XS
SM
MD
LG