Actualizare ora 11:35 - Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că, în urma atacurilor Rusiei, „este nevoie de o reacție clară din partea lumii. Mai ales din partea Statelor Unite, ale căror semnale Rusia le acordă cu adevărat atenție”.
„Rusia trebuie să primească semnale că are obligația sa să se concentreze pe diplomație și trebuie să simtă consecințele de fiecare dată când se concentrează din nou pe ucideri și distrugerea infrastructurii”, a mai scris Volodimir Zelenski pe rețeaua X.
Zelenski a distribuit și filmări care prezintă efectele atacurilor rusești asupra Ucrainei din timpul nopții de 8 spre 9 ianuarie 2026.
Actualizare ora 10:45 - Ucraina cere o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU și al Consiliului Ucraina-NATO din cauza atacului cu rachetă Oreșnik asupra regiunii Liov, scrie Serviciul Rus al RFE/RL.
„Un astfel de atac în apropierea granițelor UE și NATO reprezintă o amenințare gravă la adresa securității continentului european și un test pentru comunitatea transatlantică. Cerem răspunsuri ferme la acțiunile nesăbuite ale Rusiei”, a scris ministrul de Externe al Ucrainei, Andriy Sîbiha pe rețeaua X.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că în noaptea de 9 ianuarie, teritoriul Ucrainei a fost atacat, inclusiv de „sistemul mobil de rachete terestre cu rază medie Oreșnik”.
Ministerul afirmă că atacul cu Oreșnik e un răspuns la atacul asupra reședinței președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, anunțat de partea rusă pe 29 decembrie.
Ucraina a negat la acel moment că ar fi atacat reședința lui Putin.
Primarul orașului Lviv, Andri Sadovîi, a declarat că ținta aeriană se deplasa cu o viteză de aproximativ 13 mii de kilometri pe oră, iar astfel de arme au fost folosite pentru prima dată asupra Liovului în timpul războiului.
El a atras atenția asupra faptului că orașul se află la 70 km de granițele cu Uniunea Europeană, menționând că lovitura a fost un semnal pentru UE că războiul „nu se oprește la nicio graniță”.
Până la momentul redactării acestui articol nu au fost anunțate victime în urma acestui atac.
***
Știrea inițială
Rusia a lansat joi noaptea un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei, care a dus la moartea a cel puțin patru persoane în capitala Kiev și a afectat infrastructura critică din vestul țării cu o rachetă balistică hipersonică.
„Un medic este printre morți. Patru lucrători medicali au fost răniți. Sunt daune la infrastructura critică. În unele zone ale orașului există pene de curent și apă”, a declarat Vitali Kliciko, primarul Kievului.
Atacul a început în jurul miezului nopții, când dronele au lovit clădiri rezidențiale din mai multe cartiere ale capitalei Ucrainei.
Mari părți ale orașului au fost cufundate în întuneric în timp ce temperatura de afară ajunsese la -5 grade Celsius.
Din cauza bombardamentelor asupra infrastructurii critice, au existat întreruperi ale aprovizionării cu căldură în mai multe cartiere.
Circulația trenurilor de metrou pe mai multe tronsoane a fost afectată din cauza lipsei de alimentare cu energie electrică.
O rachetă balistică hipersonică a lovit Liovul
În aceeași noapte, orașul Liov a fost lovit cu o rachetă balistică care se deplasa cu o viteză de aproximativ 13.000 de kilometri pe oră, potrivit autorităților militare ucrainene.
„Inamicul a lansat un atac cu rachete asupra facilităților de infrastructură din Liov, folosind o rachetă balistică care se deplasa cu o viteză de aproximativ 13.000 de kilometri pe oră pe o traiectorie balistică”, a transmis Comandamentul Aerian „Vest” al Forțelor Aeriene ale Ucrainei.
Forțele Aeriene au precizat că racheta a fost lansată de pe terenul de antrenament Kapustin Iar din regiunea Astrahan a Rusiei, un loc de lansare cunoscut pentru racheta balistică Oreșnik.
Ulterior, Ministerul Apărării de la Moscova a confirmat că atacul de la Liov a fost realizat cu o rachetă Oreșnik.
Armata ucraineană a declarat că tipul exact de rachetă va fi determinat după examinarea componentelor sale.
Primarul Liovului, Andri Sadovîi, a confirmat exploziile în oraș și a adăugat că „facilitățile civile și clădirile rezidențiale din oraș nu au fost afectate”.
„Bestia imprevizibilă”. Ce este racheta hipersonică rusească Oreșnik, cu care Rusia atacă Ucraina
Oreșnik (Alun) este o rachetă intermediară cu rază medie de acțiune (IRBM). Rușii au folosit-o prima oară în noiembrie 2024, la Dnipro, în războiul pe care Rusia îl duce în Ucraina, invadată total pe 24 februarie 2022.
Racheta are o viteză de 11 ori mai mare decât viteza sunetului (13.475 km/h) și e dotată cu șase focoase echipate cu șase submuniții, ceea ce face foarte dificilă interceptarea sa.
O analiză Janes, firmă de informații din domeniul apărării cu sediul în Marea Britanie, citată de New York Times, a constatat că sistemele de rachete americane, precum Terminal High Altitude Area Defense, ar putea intercepta racheta Oreșnik în timp ce se deplasează deasupra atmosferei, la fel ca și sistemul de apărare Arrow 3, folosit de Israel, dar Ucraina nu are aceste sisteme.
Deși alte rachete rusești lansate în Ucraina pot transporta arme nucleare - precum Iskander și Kh-101 - ceea ce face Oreșnik să fie cu adevărat periculoasă, pe lângă raza sa de acțiune, este capacitatea de a lansa mai multe focoase nucleare atunci când reintră în atmosfera Pământului, a declarat Tom Karako, directorul proiectului de apărare antirachetă de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.
Pentagonul susține că Oreșnik este de fapt o modificare a rachetei cvasibalistice RS-26 Rubej, o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) testată de Rusia în 2011.
Numele său, care înseamnă „alun” este o posibilă referire la submunițiile sale, care seamănă cu niște ciorchini de alune, a declarat pentru New York Times Timothy Wright, expert în rachete rusești la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, un grup de cercetare cu sediul la Londra.
Cu toate acestea, spune Wright, există unele diferențe fizice între sistemele de rachete Oreșnik și Rubej.
Epava de la locul prăbușirii sale după atacul asupra Dnipro din noiembrie 2024 arată că Oreșnik are o circumferință de aproximativ un metru și jumătate, comparativ cu aproape doi metri cât are Rubej, tocmai pentru că Oreșnik este conceput să zboare pe distanțe mai scurte decât Rubej.
Fiind o rachetă balistică intercontinentală, Rubej ar putea atinge efectiv ținte oriunde pe Pământ, au spus experții, în timp ce o rachetă balistică intermediară precum Oreșnik ar putea zbura doar aproximativ 5.550 de kilometri, ceea ce i-ar permite să ajungă în cea mai mare parte a Europei.
Chiar și așa, în ciuda razei de acțiune sub cea a unei rachete balistice intercontinentale, este arma cu cea mai lungă rază de acțiune folosită vreodată într-un conflict din Europa, atrage atenția Nick Brown, analist la Janes.
În schimb, dacă Rubej poate transporta doar patru focoase, Oreșnik poate transporta șase, fiecare cu un grup de șase submuniții, ceea ce o face mult mai periculoasă.
Și istoricul și analistul militar Victoria Taylor a confirmat că interceptarea rachetei este foarte dificilă. „Lui Putin îi place să folosească acel element hipersonic, iar când discutăm despre acest tip de rachete balistice, interceptarea lor devine, desigur, incredibil de dificilă”, a declarat Taylor pentru Sky News.
„Ceea ce face lucrurile și mai dificile este faptul că se fragmentează și în zbor, deci este o bestie destul de imprevizibilă”, spune analista.
Chiar dacă nu este o tehnologie complet nouă, „este incredibil de rapidă, iar în prezent sistemele de apărare occidentale nu sunt deosebit de echipate pentru a-i face față”, spune Taylor.
Imediat după ce a folosit-o prima oară în noiembrie 2024, Putin a vorbit despre Oreșnik ca despre un experiment tehnologic cu o rază de acțiune de 5.500 de km, pe care nimeni nu o poate doborî și căreia nici scutul NATO nu i-ar face față.
El i-a provocat pe occidentali la un „duel high tech” având ca țintă Kievul, capitala țării invadate, asupra căreia aceștia să-și „concentreze acolo toate forţele lor de apărare aeriană şi antirachetă”, iar Rusia să atace în acest timp Kievul cu Oreșnik pentru a vedea „ce ce întâmplă”. Adică dacă scutul Occidentului, cel mai probabil NATO, că nu există altă alianță militară a țărilor occidentale, va detecta „bestia” rusească.
„Noi suntem pregătiţi pentru un astfel de experiment, dar cealaltă parte este pregătită?”, a întrebat provocator liderul de la Kremlin.
Rusia a lansat pentru prima dată racheta Oreșnik asupra orașului ucrainean Dnipro pe 21 noiembrie 2024. Putin a prezentat atunci atacul ca pe un răspuns la prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice americane ATACM și a rachetelor britanice Storm Shadows pentru a lovi teritoriul rusesc.
Ucraina a fost din nou atacată de Rusia cu Oreșnik în noaptea de 9 ianuarie 2026 ca răspuns al presupusului atac al Ucrainei asupra reședinței președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, anunțat de partea rusă pe 29 decembrie. Ucraina a negat că ar fi atacat reședința lui Putin.
Șeful Administrației Militare Regionale din Liov, Maxim Kozițki, a declarat ulterior că testele de laborator au arătat că „radiația de fond este în limite normale. Nu s-a detectat niciun exces al nivelului de substanțe dăunătoare din aer”.
Rusia a folosit pentru prima dată racheta Oreșnik împotriva Ucrainei în noiembrie 2024, lovind orașul Dnipro din centrul țării.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat atunci că această rachetă zboară cu viteza de Mach 10 și că sistemele occidentale de apărare antiaeriană sunt incapabile să o intercepteze. Putin a mai declarat că racheta ar putea lovi ținte până în Europa de Vest.
Atacuri asupra infrastructurii energetice
Atacurile din noaptea de 8 spre 9 ianuarie au survenit în contextul în care Ucraina încerca să restabilească furnizarea de apă și căldură pentru sute de mii de gospodării după lovituri anterioare care au vizat regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie.
„Acesta este cu adevărat o urgență la nivel național”, a declarat Boris Filatov, primarul Dniproului, după ce familiile au rămas fără energie electrică în frigul iernii.
Aproximativ 250.000 de gospodării din regiunea Dnipropetrovsk au rămas fără curent electric joi seara, după ce anterior în cursul zilei fusese afectat un milion de locuințe.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că scopul acestor atacuri este „de a crea haos și de a exercita presiune psihologică asupra populației”.
Avertismente despre atacuri iminente
Joi seară, Ambasada SUA la Kiev a transmis un avertisment prin care anunța că a primit informații privind „un atac aerian potențial semnificativ care ar putea avea loc în orice moment în următoarele câteva zile”.
Zelenski a repetat avertizarea în discursul său de seară: „S-ar putea să existe o nouă lovitură masivă rusă în această seară. Este foarte important să acordați atenție alertelor de raid aerian”.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au declarat pericol pentru rachete în întreaga țară în jurul orei 23:30 pe 8 ianuarie, avertizând că „toată Ucraina este sub amenințare de rachete” după confirmarea că bombardierele rusești erau în aer.
Context diplomatic tensionat
Atacurile au avut loc la câteva ore după ce Moscova a respins cel mai recent plan occidental de menținere a păcii post-conflict.
Liderii europeni și emisarii americani au anunțat această săptămână că garanțiile post-război pentru Ucraina ar include un mecanism de monitorizare condus de SUA și o forță multinațională europeană care să fie dislocată odată ce luptele se opresc.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat că „toate unitățile și facilitățile de acest fel vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate Ruse” și a calificat Ucraina și aliații săi americani și europeni drept „o axă a războiului”. Ea a descris planul drept „periculos” și „distructiv”.
Cancelarul german, Friedrich Merz, a recunoscut că un acord de încetare a focului este încă „destul de departe” având în vedere poziția Rusiei.
„Ordinea trebuie să fie: mai întâi o încetare a focului, apoi garanții de securitate pentru Ucraina pentru un acord pe termen lung cu Rusia. Toate acestea sunt imposibile fără consimțământul Rusiei, de care probabil suntem încă destul de departe”, a declarat Merz.
Zelenski a declarat joi că un acord între Kiev și Washington pentru garanții de securitate americane este „în esență gata pentru finalizare la cel mai înalt nivel cu președintele Statelor Unite” în urma discuțiilor dintre emisari de la Paris din această săptămână.
Cu toate acestea, el a recunoscut că cele mai dificile chestiuni - controlul teritorial al regiunii Donbas din est și soarta centralei nucleare Zaporojie ocupate de ruși - rămân nerezolvate.
Pe lângă atacurile asupra Kievului și Liovului, orașul Krivoi Rog a fost lovit joi aerian de armata rusă. Zeci de persoane, inclusiv șase copii, au fost rănite, potrivit serviciilor de urgență. Un atac separat asupra orașului Herson din sud a ucis trei persoane.
Atacurile puternice asupra Ucrainei au survenit la scurt timp după ce SUA au abordat și confiscat un petrolier sub pavilion rus în Oceanul Atlantic, după o urmărire de câteva săptămâni, escaladând tensiunile cu Moscova.
Rusia a condamnat confiscarea, iar ministerul Transporturilor a transmis că „niciun stat nu are dreptul să folosească forța împotriva navelor înregistrate în mod corespunzător în jurisdicțiile altor națiuni”.
Autoritățile ucrainene și organizațiile internaționale califică loviturile rusești asupra infrastructurii civile drept crime de război, subliniind că sunt intenționate. Conducerea rusă neagă că armata rusă lansează atacuri țintite asupra infrastructurii civile din orașe și sate din Ucraina.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
