Bilanțul arată că 137 de civili au murit și peste 180 au fost răniți în atacul terorist de vineri de la sala de concerte Crocus City.
Imaginile cu bărbații înarmați intrând fără probleme în mall-ul de lângă Moscova, împușcăturile și exploziile, cadavrele întinse pe ciment au făcut rapid înconjurul lumii.
Încă de vineri seara, gruparea Stat Islamic a revendicat atacul și a publicat dovezi video. Insuficient însă pentru regimul lui Vladimir Putin, care a încearcă să arunce responsabilitatea asupra Ucrainei și asupra Statelor Unite, care avertizaseră încă din 7 martie asupra iminenței unui atac.
Eșecul sistemului putinist
Lovitura pe care au primit-o Putin și conducerea de la Kremlin este cu atât mai puternică și stânjenitoare cu cât fuseseră avertizați de americani, deci ar fi putut să ia măsuri. Nu au făcut-o, ceea ce arată ineficiența regimurilor dictatoriale, spune pentru Europa Liberă profesorul în Relații Internaționale Valentin Naumescu.
Dictaturile, pe cât sunt de temute în ce privește măsurile de poliție politică, pe atât sunt de vulnerabile și de ineficiente în chestiuni care contează cu adevărat: securitatea cetățenilor.profesorul Valentin Naumescu
„Arată un clivaj, o discrepanță uriașă între preocuparea excesivă pe care au avut-o pentru propriii cetățeni și pentru reprimarea opoziției politice, presa independentă, societatea civilă, ONG-urile, aici erau perfecți, fără cusur. În schimb, iată că pe chestiuni majore de securitate a cetățenilor au eșuat lamentabil”, spune Valentin Naumescu.
Într-o intervenție la televiziune, după 18 ore de la atac, Vladimir Putin nu a menționat organizația Stat Islamic, deși de-a lungul timpului l-a denunțat ca inamic, referindu-se în schimb doar la făptăși care „se îndreptau spre Ucraina”. În retorica obișnuită, a vorbit iarăși despre „naziști”.
Acesta este, de altfel, cuvântul de ordine la Kremlin. De pildă, Margarita Simonian, șefa rețelei Russia Today și purtător de cuvânt al Kremlinului, a sugerat chiar, fără nicio dovadă, că atacatorii sunt de fapt ucraineni.
Putin aruncă vina pe Ucraina
Eforturile lui Putin de a prezenta Rusia ca fiind puternică, unită și rezistentă au eșuat, iar regimul de la Kremlin încearcă să diminueze acest efect și să redirecționeze atenția publică spre dușmanii săi tradiționali și imediați: Ucraina și Occidentul, în special America.
Profesorul Valentin Naumescu spune pentru Europa Liberă că, pentru orice lucru rău care li se întâmplă rușilor, Vladimir Putin folosește retorica „naziștii ucraineni”.
„Cred că retorica de blamare a Ucrainei va continua, pentru că atentatul a afectat profund structurile de rezistență ale discursului putinist. Rușii vor continua să nu recunoască că atentatul a fost dat de Stat Islamic, pot chiar obține declarații false de la teroriștii arestați care să conducă spre niște piste ucrainene. Evenimentul poate fi folosit pentru măsuri de agresivitate militară sporită”, susține Naumescu, pentru că „aceasta este mantra lor ideologică”.
Moscova va încerca să folosească acest moment pentru a-și justifica războiul din Ucraina, ca răspuns la o amenințare și mai mare și mai urgentă la adresa siguranței populației sale.
Nu este clar dacă Kremlinul este capabil să găsească un nou instrument în tolbă pentru a se răzbuna pe pretinsul vinovat, Ucraina, pentru că Rusia funcționează deja la turație maximă în Ucraina.
Kremlinul discută despre introducerea pedepsei cu moartea
Regimul trebuie acum să se arate puternic și nemilos, ca dovadă felul în care au fost tratați cei patru cetățeni tadjici, considerați suspecți.
Parte din audierea de luni a fost publică, iar pe rețelele de socializare au fost distribuite înregistrări video care îi arătau pe cei patru bărbați cu fețele tumefiate, plini de vânătăi și de sânge uscat.
Kremlinul a refuzat să cometeze imaginile și informațiile despre torturile la care au fost supuși cei patru.
Reacțiile înalților oficiali ruși sunt și ele elocvente: se cere pedeapsa cu moarte pentru atacatori și chiar introducerea pedepsei capitale.
Premierul Mihail Mishustin a declarat la o întâlnire a parlamentarilor Partidului Comunist că cei găsiți vinovați vor „suporta pedepse”. „Nu merită milă”, a adăugat el.
Dmitri Medvedev a scris luni pe canalul său de Telegram că nu doar atacatorii ar trebui uciși, ci și toți cei implicați.
„Ar trebui să fie uciși? Este necesar. Și așa va fi. Dar este mult mai important să fie uciși toți cei implicați. Toți. Cine a plătit, cine a simpatizat, cine a ajutat. Ucideți-i pe toți”.
Cu o zi înainte, Medvedev acuza Ucraina de implicare în atac și cerea ca întreaga conducere a tării să fie „găsită și distrusă fără milă ca teroriștii”.
A vorbit deschis despre reintroducerea pedepsei cu moartea și șeful facțiunii Dumei de Stat a partidului de guvernământ Rusia Unită, Vladimir Vasiliev.
Acesta a declarat pe 23 martie la televiziunea de stat că oamenii au început să discute despre reintroducerea pedepsei capitale, ca răspuns la atacuri.
Subiectul va fi discutat „profund și profesionist” înainte de „a fi luată o decizie care va răspunde dispoziției și așteptărilor societății noastre”, a spus Vasiliev.
Profesorul Valentin Naumescu spune pentru Europa Liberă că regimul poate profita de momentul emoțional creat de atacul terorist pentru a introduce pedeapsa cu moartea.
„Ca orice dictator umilit, Putin va avea tentația de a crește agresivitatea regimului, va utiliza acest eveniment pentru a întări măsurile de poliție politică. Deja au început discuțiile despre reintroducerea pedepsei cu moartea, în care nu sunt incluși numai teroriștii.
În categoria trădătorilor de țară pot fi incluși și lideri ai opoziției politice, oricine vorbește sau acționează împotriva regimului Putin, societate civilă, LGBT etc.”, ne declară profesorul Naumescu.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 25 martie că Kremlinul nu a fost implicat în apelurile de restabilire a pedepsei capitale în urma atacului. „Nu luăm parte la discuție în acest moment”, a spus Peskov.
Pedeapsa cu moartea rămâne în Constituția Rusiei, dar de aproape trei decenii a fost supusă unui moratoriu pe o perioadă nedeterminată.
Atacurile de vineri seara anunță un nou capitol întunecat pentru Putin, unul care îi este profund familiar.
Un inamic din interior pe care tacticile sale brutale nu-l pot învinge pe deplin. Un Occident din care trebuie făcut țap ispășitor și un stat lipsit de resursele de bază pentru a-și proteja cetățenii.
„În această țară în care nu sunt permise libertăți și discuțiile politice sunt puternic cenzurate, încrederea în serviciile de securitate națională este insuficientă.
Desigur, populația hărțuită va fi de acord cu narațiunea guvernului, dar frica și neîncrederea au dus deja la înflorirea a tot felul de teorii ale conspirației, punând sub semnul întrebării și subminând tot ceea ce a spus Kremlinul despre atacul de vineri”, scrie jurnalistul rus Andrei Soldatov, în The Guardian.
De ce a atacat organizația Stat Islamic
ISIS-K are cu siguranță capacitatea și motivul de a ataca Rusia, fie și dacă ne gândim la sprijinul rusesc pentru dictatorul sirian Bashar al-Assad, pe care l-a ajutat să rămână la putere în timpul războiului civil sirian.
Pentru ISIS, Assad este un dușman de moarte, atât pentru că este membru al unei secte șiite, cât și pentru că a ucis sistematic suniții în Siria.
De asemenea, din punct de vedere istoric, Rusia a reprimat brutal minoritățile musulmane precum cecenii.
În ceea ce privește capacitatea, atacul ISIS-K din Iran la începutul acestui an a demonstrat că grupul ar putea efectua un atac la scară largă în afara bazei sale de origine din Afganistan.
Oragnizația Stat-Islamic Khorasan (IS-K sau ISIS-K) este o ramură regională a grupării teroriste Stat Islamic, activă în Asia Centrală de Sud, în primul rând în Afganistan.
IS-K, precum filialele sale din alte regiuni, încearcă să destabilizeze și să răstoarne guvernele existente din regiunea istorică Khorasan (centrul Afganistanului). Scopul său este crearea unui califat în Asia de Sud și Centrală, guvernat de legea islamică, sharia.
Gruparea a apărut în estul Afganistanului la sfârșitul anului 2014 și și-a făcut rapid o reputație de brutalitate extremă.
Luptătorii poartă vechiul nume sub care era cunoscută o regiune care includea părți din Iran, Turkmenistan și Afganistan – Khorasan.
